ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 426/2021

Ședința publică din data de 18 februarie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la 22 septembrie 2017 sub nr. x/2017, reclamantul A. a contestat decizia de pensionare nr. x/15.05.2017, emisa de SRI - Casa de Pensii Sectorială și Hotărârea nr. 315/17.08.2017, emisa de SRI - Comisia de contestații - UM 0472, chemând în judecată aceste instituții, întrucât calculele din actele mai sus indicate, nu sunt corecte și nu au fost restituite sumele reținute anterior prin reducerile succesive, ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010, solicitând admiterea contestației, desființarea deciziei contestate - x/15.05.2017 și a hotărârii nr. 315/17.08.2017 emise de Comisia de Contestații și emiterea unei noi decizii care să corespundă legii.

Prin sentința civilă nr. 776/2018 din 3 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția I civilă în dosar nr. x/2017 s-a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A..

Prin încheierea din 22 mai 2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Bacău a suspendat judecata cauzei față de lipsa părților.

Prin decizia nr. 197/2020 din 12 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în temeiul art. 416 și următoarele din C. proc. civ., s-a constatat perimată cererea de apel promovată de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 776/2018 din 3 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția I civilă în dosar nr. x/2017.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, înregistrat la Curtea de Apel Bacău la data de 16 iunie 2020, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosar recurs, prin care arată că urmează să motiveze recursul după comunicarea deciziei atacate.

Decizia pronunțată de instanța de apel a fost comunicată reclamantului la data de 22 iunie 2020, conform dovezilor aflate la dosar.

La data de 3 iulie 2020, dosar recurs, recurentul a depus motivele de recurs.

În argumentarea memoriului de recurs, reclamantul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, desființarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la instanța de apel.

În acest sens, recurentul susține că nu i s-a comunicat încheierea de suspendare a cauzei și că, în mod greșit s-a dispus constatarea perimării apelului având în vedere că această procedură înfrânge accesul liber și neîngrădit la justiție, drept protejat de art. 21 din Constituția României si art. 6 din CEDO.

În acest context, recurentul apreciază că dispozițiile art. 416 din C. proc. civ. sunt neconstituționale, motiv pentru care invocă excepția de neconstituționalitate a acestora, deoarece prin această materie a perimării instanțele se derobează de la judecata cauzelor.

Prin întâmpinarea depusă, la 7 septembrie 2020, intimatul-pârât Serviciul Român de Informații, Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informații și Comisia de Contestații Pensii, reprezentate de Direcția Juridică - Unitatea Militară 0198 București a solicitat admiterea excepției nemotivării cererii de recurs formulată de recurent și anularea recursului ca fiind nemotivat, iar pe fond respingerea recursului reclamantului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 19 noiembrie 2020, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport reținându-se tardivitatea și nulitatea recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 24 noiembrie 2020, recurentul depunând punct de vedere pe aspectul tardivității și nulității cererii de recurs, în sensul respingerii acestor excepții.

În cuprinsul punct de vedere exprimat, recurentul invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., solicitând în acest sens sesizarea Curții Constituționale, precum și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebarea preliminară: dacă "perimarea reglementată în dreptul românesc, ca procedura specială și administrativă de scoatere a dosarelor de pe rolul instanțelor, fără judecarea dreptului substanțial și material, la fond și în căile de atac ordinare sau extraordinare, constituie motiv de îngrădire a accesului liber la justiție?"

La termenul din 18 februarie 2021, completul de filtru, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepția nulității recursului invocată din oficiu.

La același termen, având în vedere caracterul prioritar al normelor ce reglementează admisibilitatea recursului, instanța supremă a apreciat că nu se pot supune dezbaterii cererile recurentului vizând sesizarea Curții Constituționale și a Curții Europene de Justiție față de conținutul acestora ce presupune discuția pe fondul criticilor din calea extraordinară de atac.

Analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac, în considerarea următoarelor:

Recursul are ca obiect decizia nr. 197/2020 din 12 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin care s-a constatat perimată cererea de apel formulată de reclamat.

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare".

În speță, cererea de recurs înregistrată la Curtea de Apel Bacău a fost depusă de recurent la data de 16 iunie 2020, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosar recurs, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, reclamantul a precizat că motivele prin care critică nelegalitatea deciziei de apel vor fi depuse printr-un memoriu separat, după comunicarea deciziei.

Decizia recurată a fost comunicată recurentului la data de 22 iunie 2020, acesta depunând memoriul ce cuprinde criticile de nelegalitate la data de 3 iulie 2020.

Plecând de la aspectele relevate, Înalta Curte reține în cauză incidența dispozițiilor art. 487 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora recursul se motivează prin însăși cererea de recurs, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 470 alin. (5) C. proc. civ.. Potrivit acestui ultim text legal, în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului (în speță a recursului) curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului (a recursului) se va face într-un termen de aceeași durată care curge de la comunicarea hotărârii.

Așadar, analizând textele evocate, se constată că, chiar dacă recursul (declarația de recurs) se depune în termen de 5 zile de la pronunțare, motivarea recursului se face în termen de 5 zile de la comunicare.

Având în vedere aceste aspecte, se reține că ultima zi de declarare în termen a recursului, în raport cu data pronunțării deciziei atacate era joi - 18 iunie 2020, iar în cazul comunicării deciziei atacate, ultima zi de motivare în termen a recursului era luni - 29 iunie 2020; astfel depunerea motivelor de recurs la data de 3 iulie 2020 se constată a fi făcută cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., coroborat cu art. 478 alin. (1) C. proc. civ.

Sancțiunea nemotivării recursului în termenul legal este nulitatea, raportat la dispozițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere că recursul formulat de recurentul-reclamant A. nu a fost motivat în termenul imperativ prevăzut de dispozițiile legale, că nu rezultă existența unor motive temeinic justificate care să fi împiedicat partea să depună motivele pe care se întemeiază calea de atac exercitată, în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor legale citate și să dispună anularea recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 197/2020 din 12 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII- UNITATEA MILITARĂ 0198 BUCUREȘTI și CASA DE PENSII SECTORIALĂ A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII - UNITATEA MILITARĂ 0198 BUCUREȘTI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 197/2020 din 12 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII- UNITATEA MILITARĂ 0198 BUCUREȘTI și CASA DE PENSII SECTORIALĂ A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII - UNITATEA MILITARĂ 0198 BUCUREȘTI.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2021.