ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2364/2020

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2020

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19 august 2019 pe rolul Tribunalului Constanța sub nr x/2019, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtele CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE și COMISIA DE CONTESTAȚII DIN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE să se dispună anularea deciziei nr. x/23.05.2019, anularea hotărârii nr. 19583/16.06.2019, obligarea pârâtei Casa de Pensii la emiterea unei noi decizii prin care cuantumul pensiei de serviciu să fie recalculat prin aplicarea sporului pentru Semnul Onorific "În Serviciul Patriei" pentru 25 ani la pensia netă, după determinarea cuantumului pensiei conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, obligarea pârâtei Casa de Pensii la plata diferențelor rezultate din pensia cuvenită și cea efectiv plătită; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3178 din 17 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A..

Prin decizia civilă nr. 332/AS din 23 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 3178 din 17 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs.

În dezvoltarea criticilor formulate, recurentul-reclamant susține că instanța nu a ținut cont de practica judiciară, în spețe similare reclamanții având câștig de cauză.

Totodată, recurentul-reclamant arată că judecătorii tribunalului și ai curții de apel nu au dat dovadă de rol activ în soluționarea cauzei.

Potrivit recurentului-reclamant, sporul de 20% este prevăzut pentru militarii, polițiștii, cei din sistemul de Apărare și Ordine Publică decorați cu Semnul Onorific "În Serviciul Patriei, printr-o lege distinctă de Legea nr. 223/2015, respectiv în art. 11 din Legea nr. 80/1995.

Recurentul-reclamant arată că acest spor se acordă numai după stabilirea bazei de calcul a pensiei, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, după aplicarea procentelor prevăzute de art. 29 din această lege, inclusiv după aplicarea limitărilor prevăzute de art. 30 și art. 60, cu atât mai mult cu cât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face distincție atunci când instituie adăugarea unui spor la cuantumul pensiei.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 80/1995 și ale Legii nr. 223/2015.

Intimata-pârâtă COMISIA DE CONTESTAȚII DIN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar în subsidiar excepția nulității.

Intimata-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului și a solicitat amendarea recurentului-reclamant în temeiul dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, invocată de intimate, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a admite excepția, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.

În cauză, recursul are ca obiect decizia civilă nr. 332/AS din 23 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale (…)".

De asemenea, conform dispozițiilor art. 100 din Legea nr. 223/2015, "Jurisdicția în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale și curți de apel", art. 101 statuând că "Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel".

Așadar, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care sunt regăsite și cele vizând asigurările sociale.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere cele reținute mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție, va admite excepția inadmisibilității și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 332/AS din 23 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, ca inadmisibil. Cererea de amendare a recurentului-reclamant va fi respinsă, neexistând elemente privind dovedirea relei-credințe, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatele COMISIA DE CONTESTAȚII DIN CADRUL M.A.I. și de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 332/AS din 23 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, ca inadmisibil.

Respinge cererea formulată de intimata-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, privind aplicarea amenzii judiciare recurentului-reclamant.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2020.