ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1431/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1431/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 9 iunie 2022
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă - Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă 1a 12 aprilie 2021 sub dosar nr. x, astfel cum a fost precizată la 10 mai 2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială a MAI a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:
- anularea Deciziei de pensie cu nr. x din 28 ianuarie 2021 privind acordarea pensiei militare de stat, eliberată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne precum și anularea Hotărârii Comisiei de Contestații din cadrul M.A.I. cu nr. 22674 din 25 martie 2021;
- obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care:
Să aplice si să calculeze sporul de 20% al cuantumului pensie prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, la cuantumul pensiei stabilite și plafonate potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, începând cu data de 2 decembrie 2020, data încetării raporturilor de serviciu;
Să aplice și calculeze sporul de 9% la pensie militară de stat pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani prevăzut la art. 108 din Legea nr. 223/2015, după determinarea pensiei prin aplicarea art. 30 din Legea nr. 223/2015, începând cu data de 2 decembrie 2020, data încetării raporturilor de serviciu a reclamantului;
Să elimine plafonarea cuantumului net al pensiei la media soldelor nete prevăzută de art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017 prin care s-a modificat art. 6) din Legea nr. 223/2015;
- Obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne la plata drepturilor de pensie recalculate și actualizate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plății efective precum și daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, începând cu data de 2 decembrie 2020 și până la data plății efective.
Tribunalul Constanța, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 2946 din 22 iulie 2021 a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Ministerul Afacerilor Interne - Comisa de Contestații Pensii.
A respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Comisa de Contestații Pensii și Casa de Pensii Sectorială MAI.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A..
În cauză, apelantul-reclamant A. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2017.
Prin încheierea din 6 aprilie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă - Complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2017.
Împotriva acestei hotărâri, recurentul A. a declarat recurs, solicitând anularea încheierii atacate și, rejudecând cauza solicită admiterea cererii de sesizarea a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă a O.U.G. nr. 59/2017.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul apreciind că încheierea de ședință pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. x/2021, referitor la respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă invocată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată în cauză îndeplinea cerințele art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse, recurentul se consideră îndreptățit să solicite admiterea recursului, anularea încheierii atacate și, rejudecând cauza, solicită admiterea cererii de sesizarea a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă a O.U.G. nr. 59/2017.
Prin întâmpinarea depusă, la 25 mai 2022, intimatul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE a invocat excepția tardivității formulării căii de atac și excepția nulității recursului.
La 3 iunie 2022, intimata CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a transmis la dosar, prin fax, întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La termenul din 9 iunie 2022, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepția tardivității recursului invocată din oficiu.
Analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac, în considerarea următoarelor:
Recursul are ca obiect încheierea nr. 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă - Complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2017.
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, recursul trebuie exercitat în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Astfel, hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 6 aprilie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 11 aprilie 2022, dosar recurs, aspect în raport cu care, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este tardiv formulat.
Prin urmare, nerespectarea termenului pentru declararea căii extraordinare de atac a recursului atrage sancțiunea anulării recursului, ca tardiv formulat.
Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 186 alin. (1) C. proc. civ. partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Prin edictarea acestei dispoziții legale, legiuitorul a avut în vedere posibilitatea repunerii părții în termenul legal de declarare a unei căi de atac sau a îndeplinirii unui act de procedură, în cazul în care partea dovedește existența unei "unor motive temeinic justificate" și care se referă la o împrejurare obiectivă de neîndeplinire a obligației legale, care să se fi produs înainte de împlinirea termenului prevăzut de lege.
În speță, cererea de recurs înregistrată la Curtea de Apel Constanța a fost depusă de recurent la data de 11 aprilie 2022, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosar recurs, iar ultima zi de declarare în termen a recursului, era vineri 8 aprilie 2022, așa încât depunerea cererii de recurs la data de 11 aprilie 2022 se constată a fi făcută cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.
Așadar, conform dispozițiilor art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
Or, când legea procesuală stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar dacă partea lasă să expire acest termen, fără a beneficia de el, intervine decăderea, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate, potrivit dispozițiilor art. 185 C. proc. civ.
Prin urmare, având în vedere că recursul formulat de recurentul A. nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de dispozițiile legale, că partea nu a dovedit existența unor motive temeinic justificate care să o împiedice să exercite dreptul de a ataca cu recurs hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor legale citate, să admită excepția tardivității declarării recursului și să dispună anularea recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca tardiv formulat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE și MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (PENTRU COMISIA DE CONTESTAȚII).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2022.