ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1779/2020

Ședința publică din data de 30 septembrie 2020

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel București, revizuenta A. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 1550/A din 9 octombrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2015.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat că în cadrul dosarului nr. x/2013 a solicitat anularea hotărârii adunării creditorilor din 26 ianuarie 2016 întrucât intimații B. și C. nu aveau calitatea de creditori îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, ca urmare nu aveau dreptul de a participa sau de a vota în cadrul acestei adunări.

Se mai arată că în urma soluționării definitive a dosarului nr. x/2013, a fost admis apelul intimaților B. și C., iar aceștia au fost înscriși în tabelul definitiv consolidat completat al creanțelor cu o creanță de 645.366 RON. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că acest tabel nu este un veritabil tabel definitiv de creanțe în sensul indicat de art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006, ci un tabel întocmit de lichidatorul judiciar în temeiul dispozițiilor art. 121 și art. 123 cu scopul distribuirii sumelor rezultate din lichidarea bunurilor debitoarei.

Revizuenta apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a căii de atac formulate întrucât în considerentele deciziei a cărei revizuire se cere instanța de apel evocă fondul cauzei prin trimiterea la chestiuni legate de întrunirea adunării/comitetului creditorilor și la termenul de formulare a contestației prin raportare la motivele ce s-ar invoca în contestație.

Aceeași parte susține că, la soluționarea dosarului nr. x/2013, instanța ar fi trebuit să aibă în vedere chestiunile de fapt asupra cărora se pronunțase anterior, într-o cauză cu aceleași părți, obiect și cauză și care au intrat în puterea lucrului judecat.

Revizuenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata D. S.R.L. prin lichidator judiciar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității, iar în subsidiar a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Prin decizia nr. 492 din 4 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând, cu prioritate, admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pot fi invocate atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Conform art. 431 C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părțile acelui litigiu.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

În cauza de față, revizuenta a invocat contrarietatea dintre decizia nr. 1550/A din 9 octombrie 2019 și decizia nr. 192A/2019 din 6 februarie 2019.

Decizia nr. 192A/2019 din 6 februarie 2019 a fost pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2013, având ca obiect contestația formulată de A. S.R.L. la tabelul definitiv consolidat completat al creanțelor debitoarei D. S.R.L., în contradictoriu cu aceasta și cu intimații B. și C..

Decizia nr. 1550/A din 9 octombrie 2019 a fost pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2013, având ca obiect contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor din 26 ianuarie 2016, în contradictoriu cu intimații D. S.R.L., B. și C., E. S.R.L. și Instituția Primarului Orașului Voluntari.

Pentru a exista identitate de obiect, este necesar ca obiectul din cea de-a doua acțiune să fie identic cu cel din prima acțiune. Instanța supremă observă că dosarele nr. x/2013 și nr. y/2013 nu au același obiect, ele vizând contestarea unor acte diferite, respectiv a tabelul definitiv consolidat completat al creanțelor debitoarei D. S.R.L. în cadrul dosarului nr. x/2013 și a hotărârii adunării creditorilor în cadrul dosarului nr. x/2013

În speță nu se poate reține contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identității de obiect făcând de prisos analizarea celorlalte condiții impuse de norma legală.

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 și 513 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1550/A din 9 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2013.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 septembrie 2020.