ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1128/2021

Ședința publică din data de 11 mai 2021

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, secția I civilă la data de 10.01.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei Comuna Viișoara, jud. Vaslui la plata sumei de 214.782,55 RON reprezentând creanță cesionată; la plata sumei de 7367,90 RON reprezentând penalități de întârziere, calculate de la data scadenței și până la data de 09.01.2020; la plata penalităților de întârziere calculate de la data introducerii cererii și până la data plății efective, calculate asupra debitului principal; la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, conform precizărilor ulterioare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1568, 1576 și 1578 C. civ., art. 453 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 452/17.06.2020, Tribunalul Vaslui, secția I civilă a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul A. S.R.L în contradictoriu cu pârâta Comuna Viișoara, prin Primar; a obligat pârâta să achite reclamantului suma de 214.782,55 RON, reprezentând creanță cesionată prin contractul de cesiune de creanță nr. x, 6.044 RON reprezentând penalități de întârziere, calculate de la data scadenței, respectiv 03.09.2019, și până la data de 17.12.2019, precum și penalitățile de întârziere de 0,0268% pe zi, calculate asupra debitului principal, de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data achitării integrale a debitului principal; a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 5.874,05 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Prin decizia nr. 576/2020 din 30 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă în dosarul nr. x/2020, a fost admis recursul formulat de pârâta Comuna Viișoara împotriva sentinței civile nr. 452/17.06.2020, pronunțată de Tribunalul Vaslui, secția I civilă, hotărâre care a fost casată. Totodată, a fost respinsă, în tot, acțiunea formulată de reclamantul A. S.R.L în contradictoriu cu pârâta Comuna Viișoara, prin Primar și respinsă cererea recurentei Comuna Viișoara de plată a cheltuielilor de judecată în recurs.

La 30.10.2020, reclamantul A. S.R.L., în contradictoriu cu Comuna Viișoara, prin Primar, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 576/30.09.2020, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, în dosarul nr. x/2020.

Cererea a fost înregistrată la data de 2.11.2020 sub nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Prin decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020 a fost anulată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 576/2020 din 30 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă în dosarul nr. x/2020, ca netimbrată.

Înalta Curte a reținut că revizuentul nu s-a conformat obligației de a timbra cererea pentru termenul de judecată de la 19 ianuarie 2021, când părțile au fost legal citate, iar în cauză nu operează facilitățile prevăzute pentru scutirea de la obligația timbrării, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și a dispus anularea, ca netimbrată, a cererii de revizuire.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea A. S.R.L. indicând motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ. conform căruia, hotărârile definitive mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Contestatoarea invocă nelegala citare pentru termenul când a fost soluționată cererea de revizuire aratând că sediul acesteia nu este mai este în București din data de 23.10. 2019 ci în Argeș, sat Drăghici, Com. Mihăiești (...), astfel că la data pronunțării deciziei atacate sediul nu era cel indicat în cererea de revizuire.

Conform art. 153 și 155 C. proc. civ., persoana juridică poate fi citată fie la sediul principal, fie la sediul dezmembrământului respectiv filială, sucursală sau punct de lucru. Contestatoarea susține că nu are dezmembrăminte, astfel că singura citare valabilă se putea efectua la sediul principal.

Este adevărat, susține contestatoarea, că în cadrul cererii de revizuire a fost indicat un sediu procesual ales, însă acest sediu nu a fost indicat în mod valabil întrucât persoana care a formulat cererea de revizuire nu avea calitatea de reprezentant convențional, avocatul denunțând contractul de asistență, astfel că în dosar nu a fost depusă împuternicirea avocațială.

Instanța care a judecat cererea de revizuire avea obligația să soluționeze cu prioritate excepția calității de reprezentant și apoi nulitatea pentru lipsa taxei judiciare de timbru, pentru că, neavând reprezentant convențional, actele de procedură trebuiau îndeplinite la sediul social și nu la sediul procesual indicat de mandatarul fără procură în cauză.

Înalta Curte, analizând contestația în anulare din perspectiva temeiului de drept invocat o va respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

În susținerea acestui motiv de contestație în anulare s-a arătat faptul că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită deoarece nu s-a făcut la sediul contestatoarei ci la sediul procesual ales, menționat în cererea de revizuire formulată prin avocat care nu avea calitatea de reprezentant convențional.

De asemenea, contestatorul a mai arătat că instanța care a judecat cererea de revizuire avea obligația să soluționeze cu prioritate excepția calității de reprezentant și apoi nulitatea pentru lipsa taxei judiciare de timbru, pentru că, neavând reprezentant convențional, actele de procedură trebuiau îndeplinite la sediul social.

Criticile sunt nefondate având în vedere că procedura de citare s-a făcut la sediul procesual ales indicat în cererea de revizuire, astfel că au fost respectate dispozițiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora, în caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea se va face la acea persoană.

Contrar susținerilor contestatorului regula de citare prevăzută la 155 pct. 3 C. proc. civ. se aplică doar în situația în care nu a fost indicat un sediul procesual ales.

Cum în cererea de revizuire a fost indicat sediul procesual ales, devin incidente dispozițiile art. 172 C. proc. civ.

Conform acestui text de lege, dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.

Așadar, contestatorul era obligat să înștiințeze instanța despre schimbarea locului citării, prin urmare, neprocedând astfel, culpa îi aparține.

Susținerea contestatorului că instanța care a judecat cererea de revizuire avea obligația să soluționeze cu prioritate excepția calității de reprezentant și apoi nulitatea pentru lipsa taxei judiciare de timbru, va fi înlăturată, în primul rând pentru că nu a fost invocată în cauză excepția calității de reprezentant.

Apoi, chiar dacă ar fi fost invocată această excepție, soluționarea excepției netimbrării cererii are caracter prioritar întrucât este o excepție de procedură vizând legalitatea sesizării instanței iar conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură.

Față de considerntele reținute, Înalta Curte în temeiul art. 503 alin. (1) C. proc. civ. va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 14 din 19 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 14 din 19 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,11 mai 2021.