ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1062/2021

Ședința publică din data de 21 aprilie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința arbitrală nr. 33 din 3 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul nr. x/2019, în cauza privind pe reclamanta A. S.A., și pe pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., s-a constatat inexistența dreptului pârâtei CNAIR de a aplica penalități în temeiul Sub-Clauzei 8.3 din Condițiile Speciale ale Contractului, precum și netemeinicia și caracterul nefondat al Revendicării nr. 3 din 11.08.2016 a pârâtei CNAIR., s-a dispus revizuirea parțială a Raportului Inginerului privind Stabilirea Modului de Soluționare la Revendicările Beneficiarului "Construcția variantei de ocolire Târgu-Mureș", transmisă prin Adresa nr. TGM-CPe249 din 28.03.2018, în sensul respingerii ca nefondată a Revendicării nr. 3 din 11.08.2016 a pârâtei CNAIR, a fost obligată pârâta CNAIR la restituirea sumei de 1.084.000 RON, ca urmare a încasării acesteia fără drept, prin executarea Scrisorii de garanție de bună execuție nr. K051238/836, emisă la data de 14.07.2014, de către B. S.A., precum și la plata sumei de 28.688,88 RON, cu titlu de dobândă legală, calculată de la data încasării sumei de 1.084.000 RON (16.08.2019) și până la 22.11.2019, precum și în continuare, până la data restituirii efective a debitului principal. Totodată, prin aceeași sentință, a fost obligată pârâta CNAIR la plata sumei de 84.617,89 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe arbitrale, COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A a formulat acțiune în anulare, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, la data de 04.08.2020, sub număr de dosar x/2020, solicitând admiterea acțiunii în anulare, desființarea în tot a sentinței arbitrale, iar pe cale de consecință, respingerea cererii arbitrale, ca neîntemeiată și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 221 din 17 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a fost admisă excepția inadmisibilității și, în consecință, a fost respinsă ca inadmisibilă, acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 33 din 3 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Arbitral din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul arbitral nr. x/2019, formulată de petenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în contradictoriu cu intimata A. S.A. prin A. S.A. - Sucursala București, reținându-se, în esență, că motive invocate vizează netemeinicia hotărârii atacate, neputând fi circumscrise situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 608 C. proc. civ., care se constituie ca limite ale controlului de legalitate ce poate fi exercitat prin intermediul acțiunii în anulare.

În termen legal, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., împotriva sentinței civile nr. 221 din 17 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, declarat de COMPANIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. (CNAIR-S.A.) a declarat recurs.

În argumentarea cererii de recurs, COMPANIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. a învederat că este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, a expus situația de fapt, și, reiterând susținerile din cuprinsul acțiunii în anulare a arăttat, în esență, că revendicarea sa cu nr. 3 este una corectă, având în vedere că, pe parcursul derulării contractului, Inginerul a solicitat Antreprenorului să indice progresul real al lucrărilor, arătând că, în baza clauzei 8.3 (Programul de execuție) din condițiile Speciale ale Contractului, îl instructează pe Antreprenor să întocmească revizia Programului de Execuție al Lucrărilor, după cum urmează:

"Programului de Execuție al Lucrărilor va cuprinde extensia de timp rezultată ca urmare a întârzierilor datorate Ordinului de suspendare al Lucrărilor (eveniment finalizat) în cuantum de 352 de zile calendaristice.

Programului de Execuție al Lucrărilor va cuprinde extensia de timp ce rezultă ca urmare a întârzierilor datorate descărcării arheologice (eveniment finalizat), în cuantum de 130 de zile calendaristice".

Recurenta a mai arătat că, întrucât Antreprenorul A. S.A nu s-a conformat solicitărilor transmise de Inginer, conform prevederilor contractuale, a fost emisă factura de penalități si, ulterior, s-a procedat la executarea Scrisorii de garanție de bună execuție nr. K051238/836.

În plus, a mai susținut că modul de soluționare emis de inginer respectă prevederile contractuale, întrucât întreaga corespondență cu privire la Revendicarea Beneficiarului privind Programul de Execuție s-a purtat anterior încetării contractului de lucrări.

Așa fiind, având în vedere dispozițiile contractuale, coroborat cu faptul că CNAIR - S.A. a urmat întocmai prevederile contractuale în ceea ce privește modul de emitere a unor penalități, conform Sub-Clauzei 8.3, apreciază că nu poate fi obligată la restituirea sumei de 1.084.000 RON Scrisorii de garanție de bună execuție nr. K051238/836, astfel cum în mod greșit a stabilit Tribunalul Arbitral.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii în anulare, așa cum a fost formulată, desființarea Sentinței arbitrale nr. 33 din 03.07.2020 pronunțată în dosarul arbitral nr. x/2019 de Tribunalul Arbitrai din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Intimata-pârâtă A. S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului recurentei-reclamante, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte, examinând cererea de recurs formulată de reclamanta COMPANIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. din perspectiva excepției nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă A. S.A. prin întâmpinare, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, raportat la art. 489 alin. (2) din același act normativ, constată că excepția este întemeiată.

Se reține că întreaga construcție a recursului reclamantei vizează exclusiv aspecte privind modul de interpretare a prevederilor contractuale, atitudinea subiectivă a părților, executarea obligațiilor contractule, motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. fiind invocat doar cu scopul de a repune în discuție situația de fapt, ceea ce nu este permis în această fază procesuală.

În cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinței, care formează obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurentă a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluția pronunțată Curtea de Apel București (respingerea acțiunii în anulare, ca inadmisibilă) și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia.

De altfel, în privința recursului dedus judecății ne aflăm în fața unei duplicări a susținerilor din cuprinsul acțiunii în anulare, mărturie fiind similitudinea dintre cererea de recurs și acțiunea în anulare, formulate de aceleași parte în cauză. Aceleași motive au fost deduse Curții de Apel București spre judecată și sunt acum readuse în discuție în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu ignorarea instituției recursului, trecând peste evidența procedurală că instanța de casație nu poate fi, în mod legal, învestită cu soluționarea unor aspecte de temeinicie.

Simpla reiterare în cererea de recurs a susținerilor din cuprinsul acțiunii în anulare, fără a se arăta în concret în ce constă nelegalitatea sentinței recurate, nu întrunește cerința ce se cere a fi îndeplinită.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de atac, verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile anterior menționate, obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.

Așa fiind, nemulțumirea recurentei cu privire la soluția pronunțată, fără a formula critici de nelegalitate la adresa hotărârii care formează obiectul prezentului recurs, nu poate constitui obiectul analizei instanței de recurs în raport de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, constatând că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nici nu au fost identificate motive de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 489 alin. (2) din același act normativ, va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. (CNAIR-S.A.) împotriva sentinței civile nr. 221 din 17 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. (CNAIR-S.A.) împotriva sentinței civile nr. 221 din 17 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 aprilie 2021.