ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2170/2014

Asupra cererii de completare de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 789 pronunțată la 11 martie 2014 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. 6548/2/2012, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de chemații în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 184/A din 24 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a-IV-a civilă. Au fost obligați recurenții-chemați în garanție la plata către intimata-reclamantă a sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. La data de 29 mai 2014, petenta C.A. a depus prin serviciul registratură al instanței supreme o cerere, care a fost calificată, în temeiul art. 281 2 din C. proc.

civ. de la 1865, ca fiind una de completare a practicalei și dispozitivului hotărârii sus menționate. În motivarea cererii sale, petenta a solicitat completarea practicalei și dispozitivului deciziei, în sensul următor: - 1) la fila 1 din cuprinsul hotărârii, să fie trecut și testamentul din 18 august 2005 emis de Biroul Notarilor Publici Asociați R.D. și M.P. (deoarece în practicaua deciziei menționate nu se regăsește trecut și acest înscris), alături de testamentul autentificat din 28 iunie 1998 al Biroului Notarului Public G.B., ce a fost corect menționat; - 2) să se dispună introducerea în cauză a petentei C.A., în calitate de succesoare a defunctului M.M.

(decedat la 20 august 2013), deoarece, deși instanța supremă s-a pronunțat în ședința publică din 11 martie 2014, asupra acestei cereri, pe care a admis-o, această chestiune a fost omisă a fi consemnată în practicaua deciziei; - 3) la fila 15 a deciziei nr. 789/2014, în dispozitivul hotărârii menționate, să fie trecute și individualizate persoana fizică (C.A. - beneficiara cheltuielilor de judecată), precum și persoanele juridice (Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Finanțelor Publice - ce au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 RON către intimata-reclamantă). Examinând cererea de completare, astfel cum a fost formulată, în conformitate cu dispozițiile art. 281 2 C. proc.

civ. de la 1865, Înalta Curte o va admite în limitele și pentru următoarele considerente: Potrivit prevederilor art. 281 2 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri”(…). Verificând consemnările din ședința de la 11 martie 2014 cu privire la Dosarul nr. 6548/2/2012, în raport de susținerile părților prezente, precum și de soluționarea cererilor formulate de acestea după deliberarea instanței, Înalta Curte a constatat că, din eroare, nu au fost trecute în practicaua deciziei a cărei completare se solicită - de pe o parte, înscrisul menționat, respectiv testamentul autentificat din 18 august 2005 emis de Biroul Notarilor Publici Asociați R.D.

și M.P., iar pe de altă parte, s-a omis a se consemna în practica, că a fost admisă cererea de introducere în cauză a reclamantei-petente C.A. în calitate de moștenitoare a defunctului M.M. Deși nu s-a consemnat expres în practicaua deciziei - a cărei completare se solicită - admiterea cererii și, pe cale de consecință, introducerea în cauză a reclamantei C.A., din lecturarea considerentelor aceleiași decizii, se poate observa că a fost trecută C.A., în calitate de moștenitoare a defunctului M.M., așa încât, Înalta Curte apreciază că este întemeiată cererea de completare a practicale deciziei, referitor la admiterea cererii de introducere în cauză a reclamantei-petente C.A.

Cât privește completarea dispozitivului deciziei - astfel cum a fost solicitată de petentă la pct. 3 din cererea acesteia, aflată la fila 102 dosar - se constată că și aceasta este fondată, doar în sensul menționării numelui intimatei-reclamante C.A., fiind incidente, de asemenea, prevederile art. 281 2 C. proc. civ. de la 1865. Totodată, cu privire la denumirea persoanelor juridice „Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Finanțelor Publice”, este de observat că, aceștia, în calitate de recurenți-chemați în garanție au fost corect și complet individulizați în primul alin. al dispozitivului deciziei nr. 789 din 11 martie 2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă (fila 15 decizie), așa încât, nu se impune a se completa respectivul dispozitiv la parag.

(2), în sensul solicitat de petentă. Față de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte va admite cererea de completare a practicalei și dispozitivului deciziei nr. 789 din 11 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Pe cale de consecință, instanța supremă va dispune completarea practicalei deciziei sus amintite, cu mențiunea că a fost introdusă în cauză reclamanta C.A., în calitate de moștenitoare a defunctului M.M. (decedat la 20 august 2013), în cursul procesului, precum și a dispozitivului aceleiași decizii, în sensul menționării numelui intimatei-reclamante C.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite cererea de completare a practicalei și dispozitivului deciziei civile nr. 789 din 11 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de petenta C.A. Dispune completarea practicalei, în sensul că a fost introdusă în cauză reclamanta C.A., în calitate de moștenitoare a defunctului M.M., decedat la 20 august 2013, în cursul procesului. Dispune completarea dispozitivului aceleiași decizii, în sensul menționării numelui intimatei-reclamante C.A. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2014.