ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2790/2021

Ședința publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, la data de 8 decembrie 2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, a solicitat anularea Deciziei nr. 11226/15.11.2017 emisă de pârât, prin care i-a fost respinsă cererea de plată a despăgubirilor și obligarea pârâtului la admiterea cererii.

Prin sentința civilă nr. 2066 din 2 mai 2018, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-reclamantă susține că sentința de fond este nelegală, întrucât instanța de fond a reținut în mod eronat că i-a fost transmisă notificarea nr. x din 21.09.2017 de către FGA și că nu și-a ridicat corespondența.

Susține în continuare faptul că nu a primit o astfel de înștiințare deoarece, în mod evident, nu ar fi stat în pasivitate și ar fi făcut demersurile necesare pentru a completa actele lipsă, respectiv împuternicirea avocatului B..

Susține că nu a fost înștiințată legal cu privire la lipsa documentelor, astfel că nu sunt aplicabile prevederile legale invocate în decizia de respingere și, prin urmare, decizia contestată nu este legală.

Reiterează și aspectele ce țin de fondul cauzei, astfel cum au fost prezentate în fața primei instanțe și reținute de către instanță, apreciind că se impune admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin notele de ședință, înregistrate la dosar la 11 mai 2021, anterior termenului de judecată din 12 mai 2021, recurenta-reclamantă A. a precizat că recursul declarat în cauză se întemeiază pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța pronunțând hotărârea atacată cu ignorarea și aplicarea greșită a legii.

Așa cum a arătat și prin motivele de recurs, notificarea nr. x din 21.09.2017 trimisă de către Fondul de Garantare a Asiguraților, prin care i s-a pus în vedere să complinească lipsurile cererii, nu a primit-o niciodată, întrucât adresa indicată pe plic este incompletă.

Adresa corectă a recurentei-reclamante menționată în cartea de identitate, valabilă și în 2017, este în jud. Neamț.

Cu toate că intimatul-pârât avea la dosar copie de pe cartea de identitate a recurentei-reclamante, în mod greșit la adresa destinatarului nu a indicat și satul (respectiv sat Cordun), pentru a se asigura astfel că plicul ajunge direct la persoana destinatară.

Comuna Cordun este compusă din trei sate: Cordun, Simionești și Pildești. Or, neindicând satul pe plicul de destinație, plicul nu a ajuns la destinatar. În acest fel se justifică neprimirea ce către recurentă a corespondenței.

În plus, în cartea de identitate a recurentei nu figurează str. x.

Oricum, chiar dacă recurenta a indicat în cererea adresată o adresă greșită sau diferită de cartea de identitate, intimatul, având o copie la dosar de pe aceasta, avea obligația să verifice datele din buletin, așa cum verifică CNP-ul persoanei solicitante și alte date de identificare și să se asigure că adresa este corectă și corespunde cu cea din actul de identitate.

Chiar și pe confirmarea de primire adresa destinatarului este greșită, indicându-se str. x, loc. Cordun, jud. Neamț, fără a se indica sat Cordun și comuna Cordun. Or, dacă nu se indică adresa corectă sau completă, agentul poștal nu are obligația de a "presupune" sau "investiga" cine este realul destinatar al corespondenței.

Astfel, prin omisiunea intimatei de a indica pe plicul de corespondență și satul unde locuiește, recurenta-reclamantă susține că singura cale de îndreptare a vătămării ce i-a fost cauzată, este ca intimatul să recomunice cererea la adresa corectă și completă pentru ca aceasta să poată complini lipsurile solicitate.

Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Recurenta-reclamantă face doar o serie de simple afirmații/susțineri, fără a arăta în concret care este eroarea/greșeala făcută de instanța de fond și fără a critica în concret sentința de fond.

Pentru ipoteza în care instanța de recurs ar decide totuși că respectivele susțineri sunt motive concrete de recurs și pot fi analizate pe fondul lor, arată intimatul-pârât că în mod corect a respins instanța de fond respingerea cererii de plată și pe cale de consecință a menținut Decizia nr. 11226/15.11.2017, emisă de FGA.

Din analiza dosarului de daună s-a constatat că cererea formulată de petentă este neîntemeiată, întrucât aceasta nu a înțeles să se conformeze obligațiilor legale care îi incumbă în sensul de a completa, în termen legal, dosarul de daună cu documentele solicitate prin notificarea nr. x/21.09.2017, respectiv să depună împuternicirea de reprezentare/procura avocațială în relația cu FGA pentru doamna avocat B. (persoana ce a comunicat și transmis cererea de plată).

Având în vedere că petenta nu a respectat termenul de depunere a documentelor solicitate (10 zile) este justificată respingerea cererii de plată.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că atât excepția nulității cât și recursul sunt nefondate, pentru considerentele expuse în continuare.

II.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte urmează să o respingă, având în vedere că, prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reține lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

II.2. În ceea ce privește fondul recursului

Prin sentința recurată, instanța de fond a respins cererea reclamantei, reținând în esență, culpa reclamantei atât pentru neprimirea notificării, cât și a necompletării cererii, în conformitate cu prevederile legale, precum și că cererea formulată în nume personal și depusă de reclamantă la 20.01.2017 este tardiv formulată.

Răspunzând criticilor recurentei-reclamante, Înalta Curte reține că, prin decizia nr. 11226/15.11.2017, emisă de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, a fost respinsă cererea de plată înregistrată la FGA, prin care reclamanta A. a solicitat plata despăgubirii în dosarul de daună nr. x

Pentru a dispune respingerea cererii de plată, pârâtul FGA a reținut că reclamanta nu a dat curs solicitării de a depune la dosarul de daună împuternicire de reprezentare/procură notarială în relația cu FGA pentru doamna avocat B. (persoana ce a completat și transmis cererea de plată), astfel cum i se solicitate prin notificarea nr. x/21.09.2017, nerespectându-se astfel prevederile art. 16 din Legea nr. 213/2015.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 213/2015 (în forma în vigoare în perioada de referință), "În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenților completarea documentației și/sau precizarea ori furnizarea de informații suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informațiile solicitate se transmit comisiei, sub sancțiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia".

Înalta Curte observă că, în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pârâtul FGA a depus la dosarul instanței de fond întreaga documentație care a stat la baza emiterii deciziei contestate în dosarul de daună nr. x Toate aceste înscrisuri se regăsesc atașate la dosarul de fond, printre care și cele două cereri de plată, respectiv cea din 5.08.2016 și cea din 20.01.2017, ambele înregistrate la FGA, prima sub nr. x/5.08.2016 (aflată la dosar fond), iar a doua sub nr. x/20.01.2017 (aflată la dosar fond).

Criticile din recurs sunt limitate la chestiunea necomplinirii lipsei semnăturii reclamantei/nedovedirii mandatului acordat reprezentantului reclamantei în prima cerere formulată, iar recurenta-reclamantă nu contestă necomplinirea lipsurilor reținută prin Decizia FGA, ci invocă imposibilitatea obiectivă de a complini aceste lipsuri în condițiile în care nu i-a fost comunicată notificarea nr. x/21.09.2017 a FGA (prin care s-au solicitat completările în cauză).

În limitele criticilor formulate prin recurs, Înalta Curte constată că FGA a dovedit comunicarea prin poștă a notificării anterior menționată la adresa indicată de titulara cererii de plată.

Adresa respectivă a fost greșit arătată de către titulara cererii, conducând la eșecul procedurii de comunicare. Această împrejurare, însă, nu poate fi imputată FGA.

Prin urmare, criticile din recurs apar ca nefondate, nedovedindu-se o greșită aplicare a legii prin Decizia FGA care sancționează nesemnarea cererii/nedovedirea calității de reprezentant a persoanei care a formulat cererea în numele reclamantei.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 2066 din 2 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2021.