ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2767/2021

Ședința publică din data de 11 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată la data de 30 mai 2018 sub nr. x/2018 rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamanta Primăria Municipiului București a formulat plângere împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 1254/C6/1285 din 11.05.2018, solicitând modificarea deciziei, în principal, în sensul respingerii contestației formulate de A. ca tardivă, iar în subsidiar, ca nefondată.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin decizia civilă nr. 3869 pronunțată în data de 25 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis plângerea formulată de petenta Primăria Municipiului București, împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 1254/C6/1285 din 11.05.2018, în contradictoriu cu intimata A., a modificat Decizia nr. 1254/C6/1285 din 11.05.2018 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în sensul că a admis excepția tardivității și a respins contestația, ca tardiv formulată.

1.3. Calea de atac declarată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 3869 din 25 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta A. care, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile și, în rejudecare, respingerea plângerii formulată de Primăria Municipiului București împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 1254/C6/1285 din 11.05.2018.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata Primăria Municipiului București a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat în principal respingerea recursului ca inadmisibil și, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

2.1. Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată pe cale de întâmpinare de intimata Primăria Municipiului București, Înalta Curte constată că recursul declarat de A., este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Totodată, dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, legea sub imperiul căreia s-a soluționat prezenta cauză, prevăd că:

"Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorității contractante (…)", iar art. 35 alin. (2) din același act normative, stabilește că: "Hotărârea prin care instanța soluționează plângerea este definitivă."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de față, Înalta Curte reține că decizia nr. 3869 din 25 iunie 2018 a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea plângerii împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 1254/C6/1285 din 11.05.2018, iar recursul declarat de pârâta Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor de Transport - I.T.S. ROMÂNIA împotriva acestei decizii este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor de Transport - I.T.S. ROMÂNIA.

Înalta Curte mai constată că recurenta-pârâtă a formulat, prin apărător, calea de atac a recursului împotriva unei decizii definitive, deși știa că este inadmisibilă.

Față de exercitarea căii de atac inadmisibile, aspect de natură a contura reaua-credință a recurentei în exercitarea dreptului prevăzut de art. 483 și urm din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că în speță sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.,:

"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca inadmisibil și, totodată, va face aplicarea în cauză a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. și va aplica recurentei-pârâte Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor de Transport - I.T.S. ROMÂNIA amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta A. împotriva deciziei civile nr. 3869 din data de 25 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Aplică recurentei-pârâte Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor de Transport - I.T.S. România amendă judiciară în cuantum de 500 RON, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Definitivă.

Cu drept de reexaminare asupra măsurii amenzii judiciare în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 mai 2021.