ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de
revizuire de față:
Examinând actele și
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei
instanțe sub nr. 6148/1/2010 din 14 iulie 2007, condamnatul M.N. a solicitat
revizuirea deciziei penale nr. 708 din 24 februarie 2010 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 17783.3.3/54/2005,
pe care o consideră nelegală și netemeinică, fără a arăta în concret motivele
de revizuire. A învederat revizuientul condamnat că va formula motivele cererii
de revizuire după redactarea hotărârii a cărei revizuire s-a solicitat.
A fost atașat dosarul
Înaltei Curți de Casație și Justiție în care s-a pronunțat hotărârea ce face
obiectul cererii de revizuire de față.
În ședința publică
din 13 octombrie 2010, reprezentantul Ministerului Public a invocat neregularitatea
sesizării instanței în raport cu disp. art. 397 alin. (1) C. proc. pen.,
conform cărora cererea de revizuire se adresează procurorului de la instanța care
a judecat cauza în primă instanță, nefiind efectuate cercetările de către
procuror așa cum prevăd și disp. art. 399 alin. (5) C. proc. pen.
A solicitat
trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt spre competentă
soluționare.
Cu privire la
aspectul invocat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține:
În rejudecare, prin
sentința penală nr. 203 din 24 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul
nr. 2400/2005 s-a dispus condamnarea revizuentului inculpat la pedeapsa de 6
ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 183 C. pen., s-a făcut
aplicarea disp. art. 71 C. pen. și s-a aplicat acestuia pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b), c), C. pen.
Totodată, s-a admis acțiunea civilă a Casei de Asigurări de Sănătate Olt și, în
parte, acțiunea civilă exercitată de partea vătămată I.E. și s-a dispus obligarea
inculpatului la plata despăgubirilor civile către acestea.
Prin decizia penală nr.
152 din 2 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova s-au admis apelurile declarate de
inculpatul M.N. și partea civilă I.E. împotriva sentinței penale nr. 203 din 24
octombrie 2005 a Tribunalului Olt, s-a desființat sentința penală atacată, s-a
aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.
64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege pe perioada prevăzută
de art. 71 alin. (2) C. pen. și a fost obligat acesta la plata sumei de 7.000
lei cu titlu de despăgubiri materiale și la 2.000 lei daune morale, către
partea civilă I.E.
S-a menținut restul
dispozițiilor sentinței atacate.
Prin decizia penală nr.
708 din 24 februarie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul
nr. 17783.3.3/54/2005 s-a respins, ca nefondat, recursul inculpatului M.N.
Împotriva acestei decizii
pronunțate în recurs de către Înalta Curte de Casație și Justiție, revizuientul
M.N. a formulat cerere de revizuire, pe care a adresat-o direct acestei
instanțe, în condițiile menționate și care face obiectul prezentei cauze.
Potrivit art. 393 C.
proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii în
ceea ce privește latura penală cât și cu privire la latura civilă, pentru
cazurile prev. de art. 394 alin. (1) lit. a)-c) C. proc. pen.
Conform art. 397 alin.
(1) C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează procurorului de la
parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță. Cererea
se face în scris, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor
de probă în dovedirea acestuia.
De asemenea, conform art.
397 alin. (3) și art. 399 C. proc. pen., după introducerea cererii de revizuire
procurorul ascultă, dacă este cazul, persoana care a făcut cererea în vederea
completării sau precizării acesteia și poate dispune efectuarea de cercetări pentru
verificarea temeiniciei cererii.
După efectuarea
cercetărilor, procurorul înaintează întregul material al cauzei împreună cu
concluziile sale instanței competente.
Așadar, legiuitorul,
în conținutul art. 397 C. proc. pen., referitor la cererea de revizuire, a
prevăzut, în mod expres, în alin. (1) al normei indicate, că cererea de
revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța care a
judecat cauza în primă instanță. Tot astfel, în disp. art. 399 din același cod
privind efectuarea actelor de cercetare, în alin. (5) se stipulează că după
efectuarea cercetărilor, procurorul înaintează întregul material, împreună cu concluziile
sale instanței competente.
Din conținutul acestor
reglementări rezultă că efectuarea actelor de cercetare de către procuror este
prevăzută ca o condiție obligatorie, prealabilă, sesizării instanței,
concluziile procurorului asupra cererii de revizuire constituind actul de
sesizare al instanței competente să judece cauza.
În contextul concret
al cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că petiționarul M.N. a
adresat cererea de revizuire a deciziei penale nr. 708 din 24 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție direct acestei instanțe, nefiind parcursă procedura
obligatorie prev. de art. 399 C. proc. pen., referitoare la efectuarea de
cercetări. Astfel, numai după parcurgerea acestei proceduri, procurorul urmează
să înainteze întregul material al cauzei împreună cu concluziile sale instanței
de judecată competente.
Față de aceste
considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 397 alin. (1) C.
proc. pen., urmează a trimite cererea de revizuire la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, având în vedere că acest parchet este competent, cauza
fiind judecată în primă instanță de Tribunalul Olt.
Astfel, făcând
aplicarea disp. art. 397 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și
Justiție, se va desesiza ca urmare a trimiterii cererii de revizuire la organul
judiciar competent în vederea îndeplinirii procedurii instituite de disp. art. 399
C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
În baza art. 397 C. proc. pen. trimite
cererea de revizuire formulată de revizuentul M.N. la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Olt, spre competentă soluționare.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina
statului, conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință
publică, azi 13 octombrie 2010.