ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 550/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 550/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
I.C.C.J., secția penală, decizia nr.
550 din 27 ianuarie 2006
Prin sentința penală nr. 107 din 18
mai 2004 a Tribunalului Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată
încadrarea juridică a faptei inculpatului în infracțiunea prevăzută de art. 211
alin. (2) lit. b) și alin. (2
1
) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37
lit. b) C. pen., și a fost condamnat inculpatul la 4.000.000 ROL, cheltuieli
judiciare statului.
Împotriva acestei sentințe a depus
cerere inculpatul, prin care solicită revizuirea acesteia, întrucât încadrarea
juridică a faptei este greșită atâta timp cât a comis doar un furt calificat și
nu o tâlhărie.
Prin sentința penală nr. 166 din 6
septembrie 2005, Tribunalul Olt a respins cererea de revizuire.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel condamnatul, susținând în continuare motivele de la fond în sensul că
încadrarea juridică a faptei este greșită.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia
penală nr. 336 din 31 octombrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat
de revizuientul B.M. și l-a obligat pe apelantul condamnat la 120 RON.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs condamnatul B.M., susținând în continuare motivele de la apel.
Recursul este nefondat.
Așa cum a arătat prima instanță și
cum corect a reținut instanța de apel, motivele invocate de condamnat nu se
încadrează în prevederile art. 394 alin. (1), (2), (3) și (4) C. proc. pen., în
baza cărora se poate cere revizuirea. Motivele invocate nu au caracter de fapte
sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei,
deoarece cu ocazia rezolvării acesteia, atât prima instanță cât și instanțele
de control judiciar, au stabilit pe bază de probe existența infracțiunii de
furt care a fost asociată cu infracțiunea de violență comisă de către
revizuientul condamnat, împotriva părții vătămate pentru a-și asigura păstrarea
bunului furat, ambele infracțiuni fiind absorbite în cadrul infracțiunii
complexe de tâlhărie, având încadrarea juridică de mai sus.
Față de aceste motive, în raport de
prevederile art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează să fie
respins recursul declarat de condamnat, ca nefondat.
A fost făcută și aplicarea
corespunzătoare a prevederilor art. 192 C. proc. pen.