ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3698/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3698/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul

București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 766 din 8 noiembrie

2011 a dispus în temeiul art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) din C.

pen. și 76 lit. d) din C. pen. a condamnat pe inculpatul M.G., domiciliat în

com. Filipeștii de Pădure, jud. Prahova, sat Filipeștii de Pădure, comisar de

poliție în cadrul Școlii de agenți de poliție Vasile Lascăr din Câmpina, la

pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

În temeiul disp. art. 71 din C. pen. a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și alin.

(4), c) din C. pen..

A respins cererea de schimbare a încadrării juridice

formulată de Ministerul Public din infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1) din

C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) în

infracțiunea prev. de art. 254 alin. (2) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.

În temeiul disp. art. 334 din C. proc. pen. a schimbat

încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului M.G. din

infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000

în infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea

nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.

În temeiul disp. art. 254 alin. (1) din C. pen. rap. la

art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., cu

aplicarea disp. art. 74 lit. a) din C. pen. și 76 lit. c) din C. pen. a

condamnat pe inculpatul M.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul disp. art. 71 din C. pen. a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza a II-a și alin.

(4), c) din C. pen.

În temeiul disp. art. 65 din C. pen. a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, alin.

(4)

;

c) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 33 lit. a) din C. pen., 34 alin.

(4) din C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani

închisoare.

În temeiul disp. art. 35 alin (1) din C. pen. a aplicat

inculpatului pedeapsa complementară, în sensul că în temeiul disp. art. 65 din C.

pen. interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

a II-a, alin. (4), c) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei

principale.

În temeiul disp. art. 81 din C. pen. a suspendat

condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare, pe un termen de încercare

de 4 ani, calculat conform art. 82 din C. pen.

În temeiul disp. art. 83 din C. pen. a atras atenția

inculpatului asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei,

în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În temeiul disp. art. 71 alin. (5) din C. pen. pe

durata suspendării executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea

pedepselor accesorii.

În temeiul disp. art. 88 din C. pen. constată că

inculpatul a fost reținut 24 de ore din 3 septembrie 2010 și arestat preventiv

din 4 septembrie 2010 și până la 27 decembrie 2010.

În temeiul disp. art. 6

1

alin. (4) din Legea nr.

78/2000 a dispus restituirea către numitul R.Ș., domiciliat în Brăila, str.

Rahova, nr. 89, jud. Brăila a sumei de 70 lei reprezentând contravaloarea a doi

saci de gogoșari și a doi pești, către D.D.I., domiciliat în com. Broșteni, sat

Pitulușa, jud. Vrancea a sumei de 100 lei reprezentând contravaloarea a 20 de

litri de vin.

În temeiul disp. art 6

1

alin. (4) din Legea nr.

78/2000 a dispus restituirea sumei de 600 de euro către denunțătorul S.M.,

domiciliat în București, sector 3.

A menținut măsura asiguratorie a sechestrului instituită în

cursul urmăririi penale asupra autoturismului, aparținând inculpatului M.G.

În temeiul disp. art. 191 din C. pen. pen. a obligat

inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Instanța a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și justiție - D.N.A. nr. 236/P/2010 consecutiv

căruia s-a și investit potrivit art. 300 C. proc. pen., cu judecarea cauzei în

vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului M.G. pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev.de

art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. (2) C.

pen. și luare de mită, prev.de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la

art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic.art. 33 lit. a)

C. pen.

Actul de inculpare a reținut, în esență, că inculpatul M.G.,

în calitate de profesor și membru al comisiei de examinare pentru verificarea

aptitudinilor fizice la examenul de admitere la Școala de agenți de poliție

„Vasile Lascăr" Câmpina, în sesiunea august-septembrie 2010, a pretins,

acceptat promisiuni și a primit bani și alte foloase materiale de la candidați,

în baza unei rezoluții infracționale unice, lăsând să se creadă că are

influență asupra colegilor săi membri ai altor comisii de examinare, pentru a

asigura promovarea probelor sportive de către candidat.

În aceeași calitate și în același interval de timp s-a mai

constatat de către procuror că inculpatul a pretins și acceptat promisiuni sau

daruri de la candidați în baza unei rezoluții infracționale unice, pentru a

asigura promovarea probelor sportive de către aceștia, prin îndeplinirea

corespunzătoare sau necorespunzătoare a propriilor atribuții de serviciu.

Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin condamnare

în conformitate cu disp.art. 345 alin. (2) C. proc. pen., după

efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 - art. 291 C. proc.

pen. în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărire penală

și alte probe - instanța a examinat și apreciat materialul probator, confirmând

existența faptelor ilicite deduse judecății și vinovăția penală a autorului

lor, sens în care a reținut următoarele:

În intervalul 21 august 2010-27 august 2010, inculpatul M.G.

a acceptat, prin intermediul denunțătorului C.J., de la denunțătorul R.Ș.,

tatăl unui candidat, promisiunea de recompensare materială pentru a sprijini,

fie direct, fie prin exercitarea influenței asupra altor colegi, pe numitul R.A.

la promovarea probei sportive pe care acesta urma a o susține la 27 august

declarat promovat.

La o dată ulterioară promovării probei sportive de către R.A.

(dată ce nu a putut fi precizată de către inculpat), denunțătorul R.Ș. s-a

deplasat la domiciliul lui M.G., aducându-i un sac sau doi cu zarzavaturi și

doi pești (somn), fapt recunoscut de inculpat.

Cu privire la acest act material reținut în sarcina

inculpatului, poziția acestuia în cursul urmăririi penale a fost aceea de

recunoaștere a aspectului că la două zile după ce fiul denunțătorului R.Ș. a promovat

proba sportivă, acesta l-a contactat telefonic si ulterior a venit la

domiciliul său, seara, aducându-i zarzavaturi (un sac, doi) si doi pești, drept

mulțumire pentru faptul că-l testase pe băiat și-l îndrumase. Ulterior,

tot in cursul urmăririi penale, inculpatul a revenit asupra acestei susțineri

învederând că vizita martorului denunțător R.Ș. si primirea bunurilor, a fost

anterioară datei la care fac referire organele de urmărire penală.

În cursul cercetării judecătorești, referitor la această

faptă, inculpatul a declarat că nu a discutat nimic cu martorul- denunțător R.Ș.,

tatăl candidatului R.A., cu privire al promovarea probei sportive, pe care

acesta urma să o susțină la Școala de Poliție „ Vasile Lascăr" din

Câmpina.

Inculpatul a susținut că i-a transmis denunțătorului R.Ș. că

pe fiul acestuia nu-l poate ajuta nimeni, eventual numai Dumnezeu ar putea să

facă acest lucru.

Tot cu privire la această faptă, inculpatul a mai declarat că

a observat aspectul că fiul lui R.Ș. era bine pregătit, cu excepția probei de

aruncare a mingiei medicinale, unde trebuia să mai arunce 10 cm pentru a intra

în barem. Tot din declarația inculpatului a rezultat că, după susținerea probei

sportive de către R.A. a fost contactat de către tatăl acestuia, R.Ș. care i-a

comunicat că vrea să treacă pe la domiciliul său pentru a-i mulțumi pentru

activitatea desfășurată ce a avut ca obiect pregătirea fizică a fiului său, în

vederea susținerii probei sportive. Inculpatul a precizat că această întâlnire

nu a mai avut loc și nu a discutat nimic cu R.Ș. in legătură cu o cantitate de

zarzavaturi, însă la data de 30 august 2010, când s-a întors la domiciliu, a

observat că soția sa pregătea în bucătărie, o cantitate de castraveți si doi

pești, însă nu a dat importanță acestor bunuri.

Apărarea inculpatului susținută, atât în declarația sa cât și

pe parcursul procesului penal referitoare la această faptă, în sensul că a

primit bunurile respective, însă nu în scopul de a a-i facilita fiului

denunțătorului R.Ș. promovarea probei sportive, în calitatea sa

profesor-examinator la Școala de Poliție Câmpina, ci ca o răsplată pentru

activitatea de pregătire fizică pe care a efectuat-o cu candidatul înainte de

susținerea examenului si în timpul său liber, fără nici o legătură cu

exercitarea atribuțiilor de serviciu, este infirmată de probele administrate în

cursul urmăririi penale si al cercetării judecătorești.

Astfel, din denunțul si declarațiile date in cursul urmăririi

penale de numitul R.Ș. rezultă că se afla in relații de prietenie cu numitul C.J.

care lucrează la Poliția Brăila si pe care l-a rugat să-i testeze băiatul în

vederea susținerii probelor sportive, si totodată, l-a întrebat dacă cunoaște

pe cineva la Școala „Vasile Lascăr" care i-ar putea ajuta; „la

Sport", urmând să fie „atent,, cu această persoană.

A mai susținut martorul-denunțător că, la data de 23. august.

2010, după ce l-a înscris pe fiul său la examen, însoțit fiind de numitul C.J.

și de fiul său, s-au întâlnit cu inculpatul M.G. la Stadionul din

localitate, însă la acel moment nu a discutat cu inculpatul referitor la

intenția sa întrucât știa că numitul C.J. îi transmisese rugămintea exprimată

anterior. La acel moment inculpatul M.G. i-a comunicat că fiul său se prezintă

bine si nu trebuie să-și facă probleme din acest punct de vedere la susținerea

probei sportive. Ulterior, după ce fiul său a susținut proba sportivă, I-a

rugat pe numitul C.J. să-l contacteze pe M.G. și să-i mulțumească din

partea sa și totodată, să-i transmită promisiunea „că o să fie atent cu

el". A mai susținut martorul denunțător că, l-a contact telefonic pe

inculpatul M.G. și i-a comunicat că va ajunge seara în zona în care acesta

locuia, motivul vizitei fiind acela că urmează să-i dea niște zarzavaturi de

toamnă, drept mulțumire că l-a testat pe fiul său si pentru că îi promisese,

prin intermediul lui C.J., că o să fie „ atent" cu el dacă îl va ajuta pe

băiat la proba sportivă.

Tot din declarația martorului-denunțător rezultă că l-a rugat

pe numitul C.J. să-i transmită inculpatului M.G. că „este dispus" dacă

reușește să îl ajute pe fiul său la promovarea probei scrise, însă C.J. i-a

comunicat că M.G. i-a transmis că în această situație numai „ B. de sus poate

să facă ceva".

Aceste aspecte au fost susținute de martorul-denunțător C.J.,

în denunțul formulat în care a învederat că i-a promis inculpatului, din partea

lui R.Ș., recompense materiale pentru a-l ajuta pe fiul acestuia, împrejurările

relevate, fiind susținute si de convorbirile telefonice purtate intre C.J.

și inculpat, precum si între inculpat si denunțătorul R.Ș.

Astfel, în cursul urmăririi penale, martorul C.J. a declarat

că fiind prieten cu inculpatul M.G. si cunoscând că acesta face parte din una

din comisiile de examinare la proba sportivă, i-a transmis rugămintea formulată

de R.Ș. în sensul că acesta urma să fie „atent" cu el, răspunsul inculpatul

fiind : „să vadă ce face".

În cursul cercetării judecătorești, martorul R.Ș. a învederat

că-și menține in totalitate declarațiile date în fața organelor de urmărire

penală și a declarat că rugămintea adresată inculpatului M. a fost aceea de a-i

testa copilul din punct de vedere fizic, iar inculpatul l-a încurajat

spunându-i că fiul său este bine pregătit si nu are motive să-și facă probleme

in legătură cu acest aspect. Martorul a învederat că nu a discutat nimic cu

inculpatul M. cu privire la o recompensă pe care urma să o primească din partea

sa, arătând că după susținerea examenului de către fiul său, l-a contactat

telefonic pe inculpatul M. și i-a comunicat intenția sa de a-i face o

vizită întrucât fiind producător de legume și fructe, în data de 30 august

2010, se îndrepta spre Brașov, pentru a le comercializa, însă nu s-a mai

întâlnit cu inculpatul pentru că după discuția telefonică cu acesta a vândut

toată marfa unui client. Astfel, martorul a învederat că nu i-a promis nimic inculpatului

M. si nu i-a dat niciodată bani sau bunuri si nici nu i-a solicitat ajutorului

lui C.J. pentru ca acesta la rândul său, să intervină pe lângă inculpat pentru

a-l ajuta pe fiul său la promovarea probelor sportive.

În finalul declarației, martorul a declarat că în luna iulie

2010, a fost la domiciliul inculpatului M., însoțit fiind de martorul C.J. unde

a discutat cu soția inculpatului și întrucât avea asupra sa două sacoșe de

zarzavat pe care intenționa să le dea unei alte persoane, le-a lăsat soției

inculpatului pentru a nu se întoarce cu ele acasă. Referitor la aceste bunuri

martorul a declarat că i-a comunicat soției inculpatului că este producător de

zarzavaturi, pe care i le-a și lăsat iar aceasta nu i-a mulțumit pentru

ele. A mai relevat martorul că nu a discutat nimic cu inculpatul referitor la

examenul pe care trebuie să-l susțină fiul său si ulterior, s-a întâlnit cu

acesta in data de 23 august 2010, pe Stadion unde se făceau testările

candidaților.

Și în ceea ce-l privește pe martorul denunțător C.J.,

Tribunalul reține că acesta în cursul procesului penal, și-a menținut în

totalitate declarațiile date în faza de urmărire penală, cu anumite nuanțări,

Astfel, martorul a precizat că i-a transmis inc. M. rugămintea formulată de

numitul R.Ș. în sensul că va fi „ atent" cu el, însă aceasta nu pentru

promovarea probei sportive, ci drept mulțumire pentru că l-a testat anterior pe

fiul său din punct de vedere fizic.

Astfel, martorul a susținut că nu a discutat nici cu

inculpatul si nici cu denunțătorul R.Ș. referitor la posibilitatea ca fiul lui R.Ș.

să fie ajutat pentru a promova proba sportivă.

Referitor la inadvertențele ce au apărut în declarațiile date

de martor în cursul urmăririi penale si a cercetării judecătorești, acesta a

precizat că se datorează întrebărilor ce i-au fost adresate în cursul urmăririi

penale.

Referitor la nuanțările ce apar în declarațiile celor doi

martori, care susțin că se datorează modalității de desfășurare a urmăririi

penale, Tribunalul a constatat că, aceștia nu au făcut în nici un fel dovada

existenței vreunei plângeri formulate conform art. 275 C. proc. pen. împotriva

actelor si măsurilor luate de procuror sau a modalității de desfășurare a

urmăririi penale, neaducând nici un argument plauzibil referitor la schimbarea

poziției lor procesuale exprimate inițial în denunțurile formulate în cursul

urmăririi penale în care au precizat că au formulat o promisiune de recompensă,

iar celălalt a transmis-o inculpatului M.G. în vederea sprijinirii, fie direct

fie prin exercitarea influenței altor colegi, pe numitul R.A. la promovarea

probei sportive .

Deși probele nu au o valoare dinainte stabilită si nu se

poate atribui o forță probantă mai mare celor administrate în cursul urmăririi

penale sau al cercetării judecătorești, s-a apreciat de către instanță că

denunțurile și declarațiile astfel cum au fost formulate în cursul urmăririi

penale, într-un moment apropiat săvârșirii faptei de către inculpat, exprimă

adevărul cu privire la fapta săvârșită în materialitatea ei.

De altfel, denunțurile si declarațiile date de martorii C.J.

si R.Ș. date în cursul procesului penal nu sunt singurele probe care conduc

instanța la concluzia că inculpatul a primit acele bunuri ca o recompensă

pentru a sprijini, fie direct fie prin exercitarea influenței asupra altor

colegi, pe numitul R.A. la promovarea probei sportive, pe care acesta urma a o

susține la 27 august 2010.

Astfel, din convorbirile telefonice purtate între C.J. și

inculpat precum și între inculpat și denunțătorul R.Ș. rezultă că la 24 august

2010 „va veni cu ei vineri dimineață, iar la 27 august 2010, ora 5.54, R.J. l-a

contactat să-i spună că au sosit la Câmpina, prilej cu care inculpatul l-a

înștiințat că „a ridicat ștacheta la băieți, față de ce era", fapt ce

relevă existența unei discuții anterioare pe această temă. După promovarea

probei de către candidatul R.A., inculpatul a fost contactat din nou de C.J.,

care i-a transmis mulțumiri din partea „omului ăluia", comunicându-i că

„dorește să se întâlnească și că e dispus", făcând referire la

posibilitatea de a aranja și promovarea probei scrise, inculpatul spunând că va

încerca, dar e greu.

La 26 august 2010, după efectuarea vizitei medicale de către

candidatul R.A., C.J. 1-a apelat pe inculpatul M.G., căruia i-a comunicat că "era

s-o îmbulineze ăla", candidatul având probleme de vedere. M.G., pentru a-l

asigura încă o dată de sprijinul său, i-a replicat:" Eu unde-am fost, băi

J.?. Da nu-ți fă tu probleme, mă!"

Referitor Ia cea de-a doua faptă de trafic de influență

săvârșită Ia data de 25 august 2010, probele administrate în cauză au

demonstrat că inc. M.G. a acceptat de la denunțătorul S.M. promisiunea de a

primi suma de 600 euro, prin intermediul acestuia, din partea martorului H.V.,

candidat, în baza unei discuții anterioare avută de inculpat cu denunțătorul,

pentru a-l ajuta, fie direct, fie prin exercitarea influenței asupra altor

colegi, la promovarea probei sportive, pe martorul H.V. Candidatul a susținut

proba la 25 august 2010, la subcomisia nr. 1, fiind declarat promovat. Suma a

fost primită de inculpat la data de 28 august 2010, prin intermediul

denunțătorului S.M.

Astfel, în denunțul si declarațiile date de S.M. în cursul urmăririi

penale, acesta precizează că-l cunoaște pe inculpatul M.G. de aprox. 20 ani,

din cadrul Școlii de Poliție Câmpina, și la un moment dat, a fost vizitat

de nașul său, martorul M.C. care însoțit de un prieten C.M., al cărui amic,

numitul H.V. urma să susțină examenul de admitere la Câmpina. Astfel, martorul

a precizat că a fost rugat de prietenul nașului său, să-l evalueze pe V. din punct

de vedere al nivelului de pregătire fizică necesar admiterii și în urma discuțiilor

purtate cu aceeași persoană, s-a oferit verbal suma de 600 de euro pentru ca H.V.

să promoveze proba sportivă. Martorul a mai relevat că a fost întrebat de

numitul Marius dacă cunoaște pe cineva la Câmpina, răspunsul fiind afirmativ,

iar într-o discuție telefonică pe care a purtat-o cu inculpatul M. i-a „comunicat

că e în regulă și că a rezolvat", vorbind de „Haimanaua" iar

inculpatul la rândul său, i-a spus că este bine că l-a anunțat în timp util,

fiindcă „H. la 4 ies pe Centură". A mai precizat martorul că inculpatul M.

l-a întrebat pentru câte hectare a rezolvat iar el i-a răspuns că pentru șase,

întrucât vorbise cu M. de suma de 600 de euro.

Tot în cursul urmăririi penale, același martor a declarat că

la data de 28 august 2010, s-a întâlnit la P.E.C.O.; la intrarea în Ploiești,

cu inculpatul unde a discutat aprox. 10 minute despre admitere si cu acest

prilej i-a înmânat suma de 600 euro pe care i-o dăduse numitul M.C. din partea

lui C.M. Totodată, martorul l-a întrebat pe inculpatul M. dacă se poate vorbi

si pentru proba scrisă fiindcă "băiatul vrea să-i facă o ofertă de

teren".

Din declarațiile date de H.C. și H.V., în calitate de

martori, a rezultat că aceștia au înțeles că exista posibilitatea ca martorii C.M.

și S.M. să cunoască pe cineva Ia Școala de poliție de Ia Câmpina, întrucât și

în situațiile în care H.V. nu obținea, în cadrul antrenamentelor, timpii

necesari pentru promovare, aceștia îl asigurau că va lua examenul. Astfel, sub

pretextul plății costurilor antrenamentului, C.M. a primit de la părinții

candidatului H.V. suma totală de 3.800 euro, din care pentru 2000 euro s-a

încheiat un înscris doveditor, iar 800 euro au fost trimiși într-un cont

deschis la V. pe numele soției lui C.M., numita C.E., chiar la 25 august 2010,

dată la care candidatul a susținut proba sportivă.

Aceste aspecte sunt susținute si de declarațiile date de

martorii C.M., H.C., H.V., C.M. si S.M.

Din declarația martorului C.M., Tribunalul reține că în vara

anului 2010, a fost contactat de tatăl lui C.M. care i-a solicitat să facă ore

de pregătire sportivă cu un nepot de-al său, pe care ulterior, l-a cunoscut sub

numele de V. În virtutea acestei solicitări, martorul a făcut o singură oră de

pregătire si ulterior a luat legătura cu numitul S.M. care se ocupa de

efectuarea orelor de pregătire fizică. Astfel, în luna august. 2010, numitul

Chircă Marian i-a înmânat martorului C.M. un plic pe care l-a rugat să-l dea mai

departe, martorului S.M.. Deși, inițial, martorul nu a verificat conținutul

plicului ci așa cum l-a luat, l-a dat mai departe denunțătorului S.M. Ulterior

a aflat de la martorul S.M. că în plic era o sumă de bai însă nu poare preciza

cuantumul acesteia. A mai învederat martorul că la data de 30 august 2010,

numitul S.M. i-a povestit ce s-a întâmplat la Benzinărie, în sensul că a fost

fotografiat în timp ce înmâna plicul inculpatului M.G.

Din declarația martorului H.C. rezultă că în vara anului

2010, fiul său intenționa să susțină examenul de admitere la Școala de Poliție

din Câmpina si astfel, s-a interesat de o persoană care să-l ajute pe acesta să

se pregătească pentru probele sportive pe care urma să le susțină.

În acest context, l-a cunoscut pe numitul C.M., care l-a dus

pe fiul său la Baza sportivă Dinamo unde a efectuat orele de pregătire

sportivă, Martorul a precizat că inițial, C.M. i-a solicitat suma de 2.000 de

euro, afirmând că aceasta este necesară pentru a plăti antrenorii care urmau să

se ocupe de fiul său și pentru plata meditațiilor la română si engleză. Deși nu

cunoaște dacă din această sumă, numitul C.M. a plătit profesorii, sau a

reținut-o pentru sine, a acceptat să-i mai remită suma de 1.800 euro, pe care C.M.

i-a solicitat-o cu titlu de împrumut, afirmând că urmează să i-a restituie în

câteva zile.

Referitor la această sumă de 1800 de euro, martorul a

precizat că i-a fost solicitată de numitul C.M. în două tranșe, pentru fiecare

dintre acestea afirmând că reprezintă un împrumut. Astfel, în data de 24 august

2010, ziua in care fiul său susținea proba sportivă la Școala de Poliție,

numitul C.M. i-a solicitat suma de 800 euro iar martorul a procedat la

remiterea acesteia, în cont bancar pe numele soției lui C.M., numita C.E.

Referitor la suma de bani solicitată de numitul C.M. cu titlu de împrumut,

martorul a precizat că nu i-a mai fost restituită.

Cu prilejul vizitei efectuate de fiul său la Focșani, în

timpul antrenamentelor pentru probele sportive, acesta i-a relatat martorului H.C.

că există posibilitatea ca numitul C.M. să cunoască pe cineva la Școala de

Poliție si totodată, i-a dat asigurări că fiul său va promova examenul chiar si

în ipoteza in care nu va realiza timpii necesari pentru promovarea probei

sportive.

În finalul declarației, martorul a precizat că după

susținerea probei sportive a fost sunat de fiul său care i-a comunicat că

numitul C.M. i-a indus in eroare deoarece a promovat proba sportivă pe meritele

sale.

Din declarația martorului H.V. rezultă că, în vara anului

2010, a efectuat câteva ore de pregătire sportivă cu numitul S.M. pe care l-a

cunoscut prin intermediul lui C.M., si a aflat de la părinții săi, că numitul C.M.

le-a cerut suma de 3.800 euro, afirmând că o să-l ajute pe promovarea probei

sportive si scrise la Școala de Poliție, în sensul că va lua legătura cu o

persoană care lucrează în cadrul acesteia.

Referitor la suma de 3.800 euro ce a fost dată de părinții

săi, numitului C.M., martorul a precizat că aceștia i-au dat-o lui C.M. în trei

tranșe, pentru o suma de 2000 euro încheindu-se si o chitanță.

Martorul a mai precizat că numitul C.M. i-a dat asigurări că

poate să stea liniștit pe parcursul desfășurării examenului deoarece în cazul

în care nu îl va promova (atât probe practică, cât și pe cea scrisă)a doua zi,

când se vor afișa rezultatele, va figura ca admis la aceste probe.

Martorul a precizat că la probele sportive pe care le-a

susținut s-a încadrat în baremele ce trebuiau atinse si astfel a fost declarat

admis la acestea însă nu a promovat proba scrisă.

În finalul declarației, martorul a mai învederat că numitul S.M.

i-a solicitat suma de 400 lei afirmând că reprezintă costul antrenamentelor

și a fost achitată de C.M. lui S.M. din suma de 3.800 euro primită de la

părinții săi.

Din declarația martorului C.M. Aurelian rezultă că la

începutul lunii august 2010, l-a recomandarea unui prieten, l-a găzduit pe

numitul H.V. pentru a se pregăti din punct de vedere fizic în vederea

susținerea probelor sportive la Școala de Poliție din Câmpina, și

totodată, a luat legătura cu numitul M.C. pentru a-l evalua pe acesta din punct

de vedere fizic.

În dimineața examenului, martorul C.M. a fost contactat de

numitul M.C. care i-a comunicat că valoarea orelor de pregătire sportivă este

de 800 de euro si a intrat în posesia acestei sume de bani prin remiterea in

contul soției sale, care lucra la V. de către părinții lui C.M.

Astfel, soția martorului a retras suma de bani trimisă de

părinții lui H.V. și i-a înmânat lui M.C., în fața sediului V.

Tot din declarația aceluiași martor, rezultă că nu l-a

cunoscut pe inculpatul M.G., iar M.C. nu i-a comunicat că ar fi luat legătura

cu acesta pentru a facilita promovarea probelor sportive de către candidatul H.V.

Martorul a precizat că în dimineața în care a avut loc

examenul, numitul M.C. a fost destul de insistent in a obține suma de 800 euro

ce reprezenta contravaloarea orelor de pregătire efectuate de candidatul H.V.

Referitor la suma de 2.000 euro pe care a primit-o de la

părinții candidatului H.V., martorul a declarat că le-a solicitat-o cu titlu de

împrumut întrucât în acea perioadă avea probleme financiare, încheind cu

aceștia si o chitanță de mână. Tot referitor la suma de 800 euro ce a fost

solicitată insistent în dimineața examenului pe care urma să-l susțină H.V.,

martorul a mai declarat că numitul M.C. a creat presiuni si asupra tatălui său,

pentru a-i remite suma de bani, cu motivația că H.V. urma să intre în examen.

Aceste probe sunt susținute si de denunțul formulat de S.M.

si totodată de declarațiile date de acesta în cursul urmăririi penale si al

cercetării judecătorești.

Astfel, din depozițiile acestuia, rezultă că în lunile iunie

- august 2010, l-a cunoscut pe candidatul H.V. și a constatat că acesta

avea un nivel bun de pregătire. La un moment dat, numitul C.M. l-a întrebat dacă

cunoaște pe cineva la Școala de Poliție din Câmpina pentru a discuta în vederea

obținerii siguranței că V.H. va promova probele sportive.

Astfel, C.M. a oferit suma de 600 euro pentru siguranța

promovării probei sportive a candidatului H.V., sumă de bani pe care martorul

urma să i-o înmâneze la rândul său, inculpatului M.G.

Astfel, conform declarației martorului, după 3-4 zile de la

discuția referitoare la suma de bani, martorul a intrat în posesia sumei de 600

de euro, prin intermediul lui C.M. și a nașului său, si ulterior, i-a

înmânat inculpatului M.G.

Referitor la primirea sumei de bani de către inculpat,

martorul S.M. a declarat că s-a întâlnit cu acesta la o Benzinărie la ieșirea

din or. Ploiești, unde i-a înmânat suma de bani, fără a mai exista discuții cu

privire la destinația sumei, pe care inculpatul o cunoștea.

Acest aspect referitor la întâlnirea ce avut loc între

inculpatul M.G. si martorul-denunțător S.M. este susținut și de martorul J.M.,

care în declarația dată în cursul cercetării judecătorești, precizează că l-a

însoțit pe inculpat si în timp ce se îndreptau spre or. Băicoi, acesta i-a

comunicat că trebuie să meargă la o stație P.E.C.O. situată la intrarea în

Ploiești, scopul fiind acela al întâlnirii cu numitul S.M.

Martorul a susținut, în continuarea declarației, că în

momentul în care au ajuns la Benzinărie, inculpatul a coborât din autoturism

pentru a se întâlni cu S.M. si nu a observat ca acesta să fi înmânat ceva

inculpatului. Martorul a precizat că în timp ce avea loc întâlnirea dintre cei

doi, și el coborât din autoturism pentru a-și cumpăra un pachet de țigări, a

revenit și s-a apropiat de inculpatul M., care se afla împreună cu S.M.

și le-a solicitat o brichetă .

În ceea ce privește susținerea martorului în sensul că nu a

observat ca numitul S.M. să fi înmânat ceva inculpatului,Tribunalul constată că

martorul nu s-a aflat în permanență lângă cele două persoane,ci dimpotrivă în

timpul întâlnirii dintre cei doi, acesta a intrat în benzinărie, astfel că

înmânarea plicului și respectiv primirea de către inculpat este posibil să se

fi produs în acest interval,cât martorul a lipsit.

În ceea ce privește convorbirile telefonice purtate cu

inculpatul, martorul S.M. a recunoscut că a folosit expresiile „ H."

și respectiv, „ H ies la 4 pe Centură" sensul acestora fiind acela că

martorul H.V. susținea proba sportivă la ora 4.00.

Totodată, martorul a mai relevat că în discuțiile telefonice

pe care le-a mai avut cu inculpatul, acesta l-a întrebat: „pentru câte hectare

am rezolvat", iar acesta făcând referire la suma de 600 euro ce urma să-i

parvină inculpatului din partea nașului său, a răspuns că pentru „șase".

Tot din declarația acestui martor rezultă că s-a întâlnit cu

inculpatul înainte de susținerea probei sportive de către H.V. si i-a comunicat

numele acestuia.

În ceea ce privește suma de bani înmânată inculpatului,

martorul a precizat că era formată din 6 bancnote de 100 euro, pe care acesta

le-a luat si le-a pus într-un buzunar.

Aspectele susținute de martorii audiați referitoare la

înmânarea sumei de 600 de euro pentru promovarea probei sportive de către

candidatul H.V. sunt susținute de convorbirea telefonică purtată între inculpat

și martorul denunțător S.M., care i-a comunicat acestuia că "și-a revenit

haimanaua", în sensul că a obținut suma de bani ce urma a-i fi remisă

inculpatului.

Referitor la fapta de pct. 3 din rechizitoriul parchetului, Tribunalul

a reținut că, în același interval de timp, imediat anterior susținerii probei

sportive, inculpatul M.G. a acceptat promisiunea de recompensare materială de

la denunțătorul P.I., în scopul ajutării acestuia la promovarea probei

sportive, solicitând expres suma de 400 euro de la acesta, prin intermediul

denunțătorului P.F., în baza înțelegerii anterioare avută cu candidatul.

Candidatul a susținut proba la 26 august 2010 la subcomisia 6, fiind declarat

promovat.

Cu privire la această faptă, inculpatul nu a recunoscut că

i-ar fi solicitat candidatului P.I. vreo sumă de bani pentru a-l ajuta să

promoveze probele sportive si nici nu s-a comportat in vreun fel din care

acesta să înțeleagă că ar pretinde această sumă pentru promovare. Astfel,

inculpatul a susținut că s-a întâlnit cu martorul P. în anul 2009, de 4 ori, cu

ocazia testărilor pe care Ie-a făcut, și în anul 2010, de două ori

înaintea examenului, scopul întâlnirii fiind tot acela de a-l testa pe martor

cu privire la aptitudinile sale fizice. Inculpatul a mai învederat că nu-și

amintește dacă a făcut parte din comisia de examinare când martorul Pleșa a

susținut proba sportivă si precizează că, la un moment dat, a fost sunat de

acest martor, care i-a propus să se întâlnească la Brașov pentru a bea ceva

împreună.

Referitor la această propunere formulată de martor,

inculpatul a declarat că martorul a vrut să-l cinstească pentru că a fost

mulțumit cu modul în care l-a testat pentru a se pregăti în vederea examenului

pe care urma să-l susțină.

Apărarea inculpatului în sensul că nu a solicitat nicio

sumă de bani martorului P. și nici nu i-a dat de înțeles acestuia că

dorește să fie recompensat, este infirmată de probele administrate în cursul

urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

Din denunțurile formulate de P.F. și P.I., și

totodată, din declarațiile date de aceștia în cursul urmăririi penale, rezultă

că suma percepută de M.G. pentru aranjarea probei sportive era de 500 euro.

Totodată, din declarația martorului P.I. dată în cursul

cercetării judecătorești rezultă că, a susținut de două ori examenul de

admitere la Școala de Poliție din Cîmpina, examen pe care nu l-a promovat si a

înțeles din discuțiile purtate cu prietenul său P.F. că-l cunoaște pe

inculpatul M.G. despre care acesta i-a spus că este profesor Ia Școala de

Poliție din Cîmpina și i-a sugerat să facă ore de pregătire sportivă cu

inculpatul.

Astfel, martorul a efectuat 2 ședințe de pregătire cu

inculpatul, ocazie cu care l-a întrebat dacă-l poate ajuta să promoveze proba

sportivă, în schimbul sumei de 500 de euro, iar inculpatul i-a răspuns inițial

negativ după care, i-a spus că o să încerce acest lucru, afirmând „ să vadă ce

poate să facă".

În final, martorul nu a mai susținut proba sportivă

deoarece era supraponderal.

Conform declarației dată de martor, în continuare, în luna

aug. 2010, l-a sunat pe inculpatul M.G. si l-a întrebat dacă-l poate ajuta si

anul acesta, respectiv în 2010 să promoveze proba sportivă.

În urma solicitării adresată de martor, inculpatului, acesta

i-a solicitat să-i trimită codul de concurs si numele complet fără să-i dea un

răspuns concret în acel moment, solicitare în urma căreia martorul a bănuit că

inculpatul îl poate ajuta să promoveze proba sportivă.

În continuarea declarației, martorul a precizat că discuția

referitoare la suma de 500 lei pe care i-a solicitat-o inculpatul în schimbul

promovării probei sportive a fost în anul 2009, si tot atunci a fost respins pe

motivul neîndeplinirii condițiile cu privire la greutatea corporală.

Ulterior, în data de 26 august 2010, martorul s-a prezentat

atât la examenul medical cât și la proba sportivă pe care a susținut-o la o

comisie din care nu făcea parte si inculpatul.

Martorul a mai declarat că această probă a fost promovată pe

meritele sale deoarece s-a încadrat în baremele ce trebuiau atinse pentru

viteză, aruncarea mingiei si rezistență.

Totodată, acesta a mai învederat că s-a gândit să ofere

inculpatului suma de 500 euro, însă când a constatat că a promovat proba

sportivă s-a răzgândit, iar cu privire la convorbirea telefonică purtată cu

inculpatul și care a fost înregistrată, martorul a arătat că l-a contactat

pe inculpat, la solicitarea organelor de urmărire penală, care i-au adus la

cunoștință că din convorbirile telefonice a rezultat faptul că urma să-i dea

inculpatului suma de 400 de euro. Martorul a recunoscut că în discuția

telefonică avută cu inculpatul acesta a afirmat că, la Brașov, urma să fie însoțit

de directorul Școlii de Poliție, și a afirmat textual: „ înțelegi, tu bă,

înțelegi".

În finalul declarației, martorul a precizat că de fapt, nu a

discutat niciodată cu inculpatul referitor la suma de 400 de euro ci doar la

suma de 500 de euro, în anul 2009, dar în anul 2010, când a reînnoit propunerea

formulată în anul 2009, s-a gândit tot la suma de 500 de euro, așa cum au discutat

anterior, în 2009, si când l-a întrebat pe inculpat dacă mai rămâne valabilă

această ofertă, inculpatul a răspuns" să văd ce pot să fac".

Martorul P.F., cu prilejul audierii în cursul cercetării

judecătorești, a declarat că-l cunoaște pe inculpatul M.G. de 15 ani, având cu

acesta o relație de prietenie, iar în anul 2009, i-a făcut lui P.I. cu

inculpatul pentru a fi evaluat din punct de vedere al aptitudinilor fizice.

Conform declarației date de martor, numitul P.I. nu a putut

să susțină proba sportivă în anul 2009 deoarece era supraponderal si era

respins la vizita medicală. În anul 2010, acesta a avut discuții telefonice cu

inculpatul M. referitoare la chestiuni private iar în luna august, a fost sunat

de inculpat care i-a comunicat că vecinul său, numitul P.I. nu mai dă nici un

semn de viață.

Martorul a declarat că un moment dat, în discuția avută cu

inculpatul a afirmat că: „ dacă e nevoie se rezolvă" însă a făcut aceste

afirmații întrucât a trăit cu impresia că inculpatul a făcut ore de pregătire

sportivă în afara concursului.

Totodată, în declarația dată, martorul a recunoscut că în

discuția purtată cu inculpatul 1-a întrebat pe acesta referitor la un scor si i

s-a răspuns că scorul este de 4-0 sau 4-3, însă a apreciat că această discuție

se referea la contravaloarea orelor de meditații făcute de inculpat cu martorul

P.

Martorul i-a dat asigurări inculpatului M. că-l cunoaște pe

numitul P. ca pe un om serios care-și respectă promisiunea. Deși martorul a

afirmat că declarația dată la organele de urmărire penală i-a fost dictată de

ofițerul de poliție si a semnat-o întrucât, la acel moment, era într-o situație

era foarte tensionată și i s-a părut că, conținutul corespunde realității,

în finalul declarației date la instanță, a afirmat că-și menține declarația

dată la urmărire penală in integralitate.

Tribunalul a avut în vedere si convorbirea telefonică purtată

între inculpatul M.G. și martorul P.F., la data de 27 august 2010, la o zi după

promovarea probei de P.I., inculpatul i-a atras atenția amicului său, spunând

că „omul tău și-a făcut treaba, dar n-a mai dat un semn", comunicându-i și

suma ce urma a-i fi remisă, folosind expresia „vreo 4 e mult?" și adăugând

că este „ca anul trecut, dar mai puțin cu 1-0 la Steaua", fapt ce confirmă

atât înțelegerea anterioară între inculpat și denunțător, cât și susținerile

denunțătorului P.I.,în sensul că suma perceputa a fost cu 100 euro mai puțin

decât cea pe care i-o comunicase inculpatul în anul anterior.

Referitor la fapta descrisă la pct. 4 din rechizitoriu,

Tribunalul a reținut că, în intervalul 21 august 2010-25 august 2010,

inculpatul M.G. a pretins recompense materiale de la martorul D.C.M., candidat,

anterior susținerii de către acesta a probei sportive, pentru a-l sprijini

direct sau prin exercitarea influenței asupra colegilor din alte comisii, în

promovarea acesteia. Candidatul a susținut proba la 25 august 2010, la

subcomisia nr. 7, fiind declarat promovat. Recompensa urma a fi primită de

inculpat pe 6 sau 7 septembrie 2010.

Referitor la acest act material al infracțiunii continuate de

trafic de influență, poziția inculpatului a fost de nerecunoaștere, declarând că,

nu a făcut altceva decât să-l testeze pe D.C. si deși, candidații obișnuiau

să-l plătească pentru aceste testări, D.C. fiind rudă mai îndepărtată cu soția

sa, nu i-a plătit nimic.

Apărarea inculpatului este infirmată de probele administrate

în cursul urmăriri penale si al cercetării judecătorești care relevă că

inculpatul a primit recompense materiale de la martorul D.C. anterior

susținerii probei sportive în scopul de a-ș sprijini pe acesta, direct sau

prin exercitarea de influențe asupra altei comisii, la promovarea acesteia.

Astfel, din declarația martorului D.C.M. dată în cursul

urmăririi penale, rezultă că a efectuat mai multe ore de pregătire sportivă cu

inculpatul M.G. în vederea susținerii probei practice la Școala de Poliție si

după susținerea acestora, l-a contact telefonic pe inculpat pentru a-i cere

părea cu privire la rezultatele obținute la proba sportivă și tot cu

această ocazie l-a întrebat dacă:" mai trebuie să dea ceva „referindu-se

atât la plata serviciilor de pregătire fizică cât și la posibilitatea ca inculpatul

M.G. să fi vorbit cu cineva în legătură cu garanția pe care acesta i-o

propusese anterior.

În ceea ce privește această garanție, martorul D.C. a

declarat că inculpatul M.G. i-ar fi spus: „dacă cânți trebuie să dansezi",

afirmație din care martorul a înțeles că trebuie să-i facă cinste.

Martorul a mai învederat că anterior susținerii probelor

sportive, inculpatul M. i-a solicitat să-i trimită prin S.M.S., codul de

concurs înscris pe legitimația sa.

În declarația dată la 6 septembrie 2010, martorul D.M.C. a

relatat că, la finalul unei ședințe de pregătire pe care a avut-o cu inculpatul

M.G., după ce i-a confirmat că este bine pregătit, l-a întrebat dacă dorește să

vorbească pentru el cu cineva, pentru "siguranță" la promovarea

probei sportive, inculpatul fiind dispus să intervină pentru garantarea

acesteia. Martorul a relatat că, după promovarea probei sportive, l-a contactat

telefonic pe inculpat, întrebându-l dacă "mai trebuie să dea ceva",

în condițiile în care rezultatele obținute au fost foarte bune, fără să fi

necesitat vreo "intervenție". Martorul a precizat că inculpatul M.G.

i-a răspuns că "dacă ai cântat, trebuie să dansezi", cu alte cuvinte

"dacă am vorbit, trebuie sa plătești ", martorul a relatat că, după

câteva zile, l-a contactat telefonic pe inculpat, spunându-i că va trece pe la

el "să-l cinstească" după ce mama sa va încasa salariul.

În cursul cercetării judecătorești, martorul și-a nuanțat

această declarație în sensul că nu a discutat cu inculpatul despre componența

comisiilor în fața cărora urma să susțină examenul si a refuzat propunerea

inculpatului referitor la oferirea siguranței promovării examenului de admitere

pentru că era stăpân pe calitățile sale fizice necesare pentru a promova

concursul.

Martorul a mai declarat că după susținerea probelor sportive

l-a contactat pe inculpat si i-a comunicat că urmează să-l cinstească pentru că

nu-i luase nici un ban pentru orele de pregătire pe care le efectuase înainte

de susținerea examenului, inculpatul fiind de acord cu propunerea sa. În continuarea

declarației, acesta a afirmat că l-a întrebat pe inculpat. „dacă mai trebuie să

dea ceva", fără a avea însă siguranța că inculpatul vorbise cu cineva din

cadrul Școlii de Poliție. Conform declarației date de același martor, în cadrul

unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu inculpatul, acesta a făcut

următoarea afirmație: „dacă cânți trebuie să dansezi" din care martorul a

înțeles că trebuie să-i facă cinste inculpatului.

Referitor la această discuție, martorul a mai învederat că

s-a gândit să-i cumpere inculpatului o sticlă de băutură si să facă un grătar

însă nu s-a gândit niciodată să-i ofere acestuia o sumă de bani deoarece nu i-a

fost pretinsă de inculpat nici pentru antrenamentele pe care le-a efectuat anterior

susținerii probelor sportive cu inculpatul si nici în alte scopuri.

Deși martorul si-a nuanțat declarația dată în cursul

cercetării judecătorești, afirmând că nu s-a gândit niciodată să ofere sume de

bani inculpatului deoarece era sigur pe calitățile sale fizice în susținerea probelor

sportive, și-a menținut aspectele relevante referitoare la infracțiunea de

trafic de influență în sensul că în cadrul discuțiilor telefonice pe care le-a

avut cu inculpatul acesta a afirmat că „dacă cânți trebuie să dansezi"

și la întrebarea adresată la un moment dat, inculpatului; „ dacă mai

trebuie să dau ceva", formulată în contextul ideii de recompensă a

inculpatului.

Totodată, din procesul-verbal întocmit de procuror la 1

septembrie 2010, rezultă că D. M.C., la data de 21 august 2010, după înscriere,

a expediat un S.M.S. către postul telefonic utilizat de inculpat, comunicându-i

numărul de intrare în concurs și numele și prenumele complet.

De asemenea, în cadrul unei discuții telefonice purtate de

inculpat cu D.C. la 25 august 2010, după ce acesta promovase proba sportivă, D.C.

l-a întrebat dacă mai trebuie să „dea ceva", făcând referire la faptul că

fusese bine pregătit și obținuse rezultate bune fără să mai aibă nevoie de

favorizare, iar inculpatul i-a răspuns"păi da, dacă am discutat, asta e. Ai

comandat, plătești. dacă vrei de siguranță, trebuie să plătești".

Din faptul că inculpatul i-a comunicat lui D.C. că „pentru I.

e ceva mai mult, fiindcă el n-a fost ca tine." se desprinde aspectul că D.C.

cunoștea deja suma ce fusese stabilită pentru a-i fi remisă inculpatului, odată

ce acesta i-a transmis că „pentru I. e ceva mai mult".

Tot din convorbirile telefonice înregistrate, rezultă că la

data de 30 august 2010, D.C. l-a contactat pe inculpat și i-a comunicat că mama

lui încasează salariul pe 6-7 septembrie și că se va duce să-i dea banii

"chiar dacă nu ia", făcând referire la promovarea probei scrise. În

acest context, răspunsul inculpatului a fost „da, mă, da!".

În ceea ce privește fapta descrisă Ia pct. 5 din

rechizitoriu, Tribunalul a reținut că, în același interval de timp, anterior

susținerii probelor sportive, inculpatul M.G. a pretins de la inculpatul D.F.S.,

unchiul candidatului D.I., ulterior pus sub învinuire, înainte de susținerea de

către acesta a probei sportive, o sumă de bani, pentru a-l sprijini în

promovarea probei de pregătire fizică. Candidatul a susținut proba la 25 august

2010, la subcomisia nr. 1, fiind declarat promovat.

Și în ceea ce privește această faptă, inculpatul a declarat

că, în cursul anului 2010, a fost sunat de candidații D.L. și D.I. pentru

a-i pregăti si testa în vederea pregătirii pentru probele sportive pe care

aceștia urmau să le susțină.

Deși în cursul urmăririi penale numiții D.I. și D.I.L.

au refuzat să dea declarații, aceștia au fost audiați în timpul cercetării

judecătorești.

Din declarația martorului D.F.-Sorin rezultă că-l cunoaște pe

inculpat de aproximativ 10 ani, cu care are o relație de prietenie si i-a

solicitat acestuia să o testeze pe fiica sa, care urma să susțină examenul de

admitere la Școala de Poliție din Cîmpina, pentru a verifica dacă este

pregătită din punct de vedere fizic. Conform declarației dată de martor,

inculpatul a acceptat să o testeze pe fiica sa si ulterior i-a comunicat că

aceasta se descurcă bine la probele sportive, însă nu i-a solicitat numărul de

concurs si numele acesteia. Martorul a mai precizat că nu i-a plătit nimic

inculpatului pentru testările pe care le-a efectuat cu fiica sa.

Din declarația dată de martora D.I.L. rezultă că a susținut

examen la Școala de Poliție din Câmpina în anul 2010, si a promovat probele

sportive, dar nu a promovat proba teoretică. Martora a precizat că l-a cunoscut

pe inculpatul M. pe un teren de fotbal cu prilejul testărilor sportive pe care

le-a efectuat cu inculpatul la rugămintea adresată acestuia, de tatăl său,

martorul D.F.

Martora a mai declarat că inculpatul nu i-a dat de înțeles că

o poate ajuta la promovarea probelor sportive deoarece nu era nevoie fiind

foarte bine pregătită din punct de vere fizic pentru susținerea examenului.

Din discuția telefonică purtată de inculpat cu D.C. la 25

august 2010, când inculpatul i-a comunicat lui D.C. că „pentru I. e ceva mai

mult, fiindcă el n-a fost ca tine." rezultă că referirea se făcea la

faptul că D.I. nu a fost pregătit la fel de bine și a necesitat o intervenție

mai importantă și, probabil, mai riscantă. De asemenea, cu prilejul aceleiași

discuții, inculpatul i-a spus lui D.C. că „I. trebuia să fi lăsat ceva la

el", rezultând existența unei înțelegeri anterioare între inculpat și D.I.".

D.C. îi răspunde că "I. nu a lăsat nimic la el".

Ulterior, la 28 august 2010, inculpatul M.G. a purtat o

discuție telefonică cu inculpatul D.F.S., care s-a recomandat ca fiind

"tatăl L.",una dintre candidate - D.I.L. și rudă cu D.I., inculpatul

atenționându-l și pe acesta că „I. trebuia să fi lăsat ceva", răspunsul

interlocutorului fiind acela că „sunt eu și pentru I.", adică va onora el

promisiunea de recompensare materială a inculpatului și pentru fiica sa, și

pentru nepotul său.

Referitor Ia situația de fapt descrisă Ia pct 6 din

rechizitoriu, Tribunalul a reținut că, în același mod și în aceleași

împrejurări, s-a stabilit că inculpatul M.G. a acceptat promisiunile de

recompensare materială făcute de inculpatul D.F.S., pentru a sprijini, prin

îndeplinirea propriilor atribuții de serviciu ori prin exercitarea influenței

asupra unor colegi membri ai altor comisii de evaluare, pe D.I.L., fiica

inculpatului D.F.S.

În cursul urmăririi penale, inculpatul D.F.S. (față de care

inițial s-a dispus disjungerea cauzei] s-a prevalat de dreptul de dreptul la

tăcere.

În ce-i privește pe D.I. și D.I.L., acestora li s-a solicitat

să dea declarații de martor în cauza privindi-T pe M.G., considerându-se că

persoanele menționate au cunoștință de împrejurări relevante privind faptele

pentru care este cercetat inculpatul M.G. Aceștia au refuzat să dea orbe fel de

declarație și să răspundă întrebărilor organelor de urmărire penală, «deși, în

mod evident, aceștia, în calitate de candidați, cunoșteau unele aspecte legate

de activitatea infracțională sau de circumstanțele comiterii acesteia.

Din convorbirea telefonică purtată la data de 28 august 2010,

rezultă că numitul D.F., care se recomandă ca fiind tatăl L. - candidata D.L.,

poartă o discuție cu inculpatul M.G. referitor la susținerea probelor sportive

ce aveau loc chiar în acea zi, iar inculpatul M.G. afirmă „ Păi, I. trebuia să

lase ceva pe la C. și totodată îi dă asigurări martorului că: „ eu am să

fac tot ce-i posibil să fie bine".

Totodată, inculpatul M.G., în cadrul aceleiași convorbiri

afirmă: „deci, încerc să fac din toți mușchii mei" iar D.F. îi solicită

să-l primească în vizită afirmând: „ eu am venit pregătit, d-asta am zis că."

În ceea ce privește situația de fapt descrisă la pct. 7 din

rechizitoriu, Tribunalul a reținut că, în perioada imediat anterioară

susținerii probelor fizice pentru examenul de admitere la Școala de poliție

Vasile Lascăr de la Câmpina, sesiunea august-septembrie 2010, inculpatul M.G. a

pretins și a primit foloase materiale de la martorul-denunțător D.I., lăsând să

se creadă că are influență asupra colegilor săi din cadrul comisiilor de

examinare, pentru a asigura promovarea de către candidata U.F. a probei

sportive.

În legătură cu această faptă inculpatul a precizat că, în

cursul anului 2010,l-a contactat martorul D.I.D. solicitându-i să o testeze pe

prietena sa care urma să candideze la Școala de Poliție de la Cîmpina si în

urma testării i-a comunicat că, în vederea susținerii examenului trebuie să mai

lucreze la proba de rezistență si totodată i-a dat acestuia îndrumări pentru a

o ajuta pe prietena lui în cadrului programului de pregătire pe care aceasta

urma să