ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1830/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1830/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând
asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința
penală în Dosarul nr. 4168/116/2011, în baza art. 12 alin. (1)
si (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnată
inculpata D.F. la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II - a și lit. b) C. pen., pe o durata de 3 ani.
În
baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen., art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a
fost condamnată inculpata la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a și lit. b) C. pen., pe o
durata de 3 ani.
În
baza art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnată aceeași
inculpată la 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II - a și lit. b) C. pen., pe o durata de 3 ani.
În
baza art. 33-34 C. pen. s-a dispus ca inculpata D.F. să execute pedeapsa cea
mai grea, respectiv 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II - a si lit. b) C. pen. pe o durata de 3 ani.
În
baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., începând de la
data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la terminarea executării
pedepsei.
A
fost menținută starea de arest a inculpatei și în baza art. 88 C. pen. s-a
dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii si arestării preventive de la 24
august 2011 la zi.
A
fost respinsă cererea formulata de inculpații A.T. și A.D., prin apărător, de
schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1)
și (3) din Legea nr. 39/2003 in infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și
(2) C. pen.
A
fost respinsă cererea inculpatului A.T. de schimbare a încadrării juridice din art.
13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în art. 329 alin. (1) C. pen.
A
fost admisă - cererea formulată de inculpatul A.T. de schimbare a încadrării
juridice a faptei prevăzute de art. 12 alin. (1) si (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001
și în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din
art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 in art. 329 alin. (2)
C. pen.
În
baza art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C.
proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpatul A.T. la 1 an
închisoare.
În
baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 320
1
alin.
(7) C. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza
a II - a și lit. b) pe o durata de 2 ani.
În
baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpatul. A.T.
la 2 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a II - a și lit. b) pe o durata de 2 ani.
În
baza art. 33-34 C. pen. s-a dispus ca inculpatul A.T. să execute pedeapsa cea
mai grea, respectiv 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II- a și lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani.
În
baza art. 71 C. pen. i-a interzis inculpatului A.T. exercițiul drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., începând
cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe și pană la terminarea
executării pedepsei.
A
fost menținută starea de arest a inculpatului A.T. și în baza art. 88 C. pen.
s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada reținerii si arestării preventive de
la 22 septembrie 2011 la zi.
În
baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen., art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76
C. pen. a fost condamnat pe inculpatul A.D. la 3 ani închisoare și interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a și lit. b) pe o
durata de 3 ani.
În
baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen., art. 320
1
alin 7 C. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost
condamnat inculpatul A.D. la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a și lit. b) pe o durata de 3
ani.
În
baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. si art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpatul A.D.
la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a II - a și lit. b) pe o durata de 3 ani.
În
baza art. 33-34 C. pen. s-a dispus ca inculpatul A.D. să execute pedeapsa cea
mai grea, respectiv 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II- a si lit. b) C. pen. pe o durata de 3 ani.
În-baza
art. 71 C. pen i s-a interzis, inculpatului A.D. „exercițiul drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II - a și lit. b) C. pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe si până la
terminarea executării pedepsei.
A
fost menținută starea de arest a inculpatului A.D. și in baza art. 88 C. pen.
s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii si arestării preventive de
la 22 septembrie 2011 la zi.
În
baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., și art. 74-76 C. pen. a fost condamnată inculpata V.F.E.
la 1 an închisoare.
În
baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 320
1
alin
7 C. pen. si art. 74-76 C. pen. a fost condamnată inculpata V.F.E. la 1 an
închisoare.
În
baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. si art. 74-76 C. pen. a fost condamnată inculpata V.F.E.
la 1 an închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen. s-a dispus ca inculpata V.F.E. să execute pedeapsa cea
mai grea, respectiv 1 an închisoare.
În
baza art. 86
1
C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de
1 an închisoare aplicată inculpatei V.F.E. sub supraveghere, pe 6 durata de 3
ani, ce constituie termen de încercare, de la data rămânerii definitive a
prezentei sentințe.
În
baza art. 86
3
C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de
încercare, inculpata V.F.E. să se supună următoarelor masuri de supraveghere:
-
să se prezinte la datele fixate la Serviciul de protecție a victimelor si
reintegrare sociala a infractorilor de pe lângă Tribunalul Călărași;
-
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si
orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
-
să comunice si să justifice schimbarea locului de munca;
-
să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de
existență.
S-a
atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 si 84 C. pen., privind
revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În
baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei V.F.E. exercițiul drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II - a și lit. b) C. pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe si pana la
terminarea executării pedepsei, iar in baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a
dispus suspendarea executării acestei pedepse accesorii.
S-a
dedus din pedeapsa pronunțată perioada reținerii si arestării preventive de la
24 august 2011 la zi.
S-a
dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei V.F.E., de sub puterea
mandatului de arestare preventive nr. 217/ UP din 25 august 2011 emis de
Tribunalul București, dacă nu este arestată în alta cauză.
Au
fost admise, în parte, cererile de despăgubiri civile, formulate de părțile
civile V. (L.) G.N., B.A.M., V.G.P., A.C.F., I.M.
A
fost obligată inculpata D.F. către partea civila V. (L.) G.N. la plata sumei de
10.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale.
A
fost obligată inculpata D.F. către partea civilă B.A.M. la plata sumei de 10.000
lei, cu titlu de daune morale.
Au
fost obligați inculpații V.F., A.D., D.F., în solidar, către partea civilă V.G.P.
la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.
Au
fost obligați inculpații A.D. si D.F., in solidar, către partea civila A.C.F.
la plata sumei de 10 000 lei, cu titlu de daune morale.
Au
fost obligați inculpații A.D. si D.F., în solidar, către partea civila I.M. la
plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.
În
baza. art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații D.F., A.D., A.T. si V.F.E.
la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru
a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin
rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
D.LI.C.O.T. - Structura Generală - din 17 octombrie 2011 au fost trimiși în
judecată inculpații D.F., V.F.E., A.D. și A.T. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) și art. 13 alin. (1)
din Legea nr. 678/2001 și art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003.
În
fapt, s-a reținut de către prima instanță că la data de 29 ianuarie 2009,
ofițerii din cadrul Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate
- Direcția de Combatere a Traficului de Persoane - Serviciul de Combatere a
Traficului de Minori și Organe, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul
că, în perioada martie 2008 - ianuarie 2009, mai multe persoane s-au asociat
într-o grupare care avea drept scop exploatarea unor tinere din județele
Constanța și Călărași, dintre care unele minore, care au fost recrutate prin
promisiuni de facilitare a obținerii unor locuri de muncă în Grecia si Spania,
dar, odată ajunse în țara de destinație, tinerele au fost obligate să practice
prostituția.
Astfel,
tinerele erau racolate din județele Călărași și Constanța, de regulă din
familii sărace, fără venituri, de către inculpații V.E., A.D. sau A.T. și soția
acestuia A.I.O., care le promiteau că le facilitează obținerea unor locuri de
muncă bine plătite în Grecia sau în Spania. Aceștia se ocupau și de obținerea
declarațiilor notariale prin care părinții victimelor minore își dădeau
consimțământul ca acestea să călătorească împreună cu inculpații și pe care îi
asigurau că fetele vor desfășura o activitate decentă și că vor trimite sumele
de bani obținute în țară.
Au
existat și cazuri în care tinerele au fost trecute fraudulos frontiera de stat
dintre România si Bulgaria de către traficanții care cereau în schimb favoruri
sexuale pentru ei sau pentru șoferii autovehiculelor cu care circulau.
Cheltuielile efectuate cu ocazia deplasării din România în Grecia erau suportate
de inculpați și recuperate apoi din veniturile obținute de victime din
activitatea de prostituție.
Fetele
erau transportate până în Grecia de inculpatul S.M.D. împreună cu inculpații A.D.
sau V.G., care acționau atât în țară cât și în Grecia, victimelor li se
rețineau documentele de identitate, erau cazate în apartamente deținute de
traficanți, iar apoi erau trimise să practice prostituția în diferite bordeluri
din Atena sau alte orașe sub stricta supraveghere a inculpatei D.F.
Inculpatul
S.M.D. era cel care reușea să scoată minorele din țară, fără acordul părinților
acestora sau fără documente legale, având relații strânse cu unii lucrători
vamali.
Înainte
de a ajunge la bordel, tinerele erau prezentate inculpatei D.F., zisă „tanti F.
”
, care controla întreaga activitate de practicare a
prostituției și hotăra, după ce mai întâi le evalua din punct de vedere fizic,
în care dintre bordelurile din Atena va lucra fiecare fată.
În
aceste bordeluri se „lucra” în două ture, iar sumele de bani obținute de
victime de la clienți se împărțeau între inculpați astfel: jumătate din sumă
era încasată de inculpata D.F. care ținea evidența tuturor clienților cu care
fetele întrețineau raporturi sexuale, o parte era încasată de inculpatul D.S.,
acesta fiind cel care le transporta pe tinere cu un scuter de la. locul de
cazare până la bordelul în care erau repartizate, iar cealaltă parte era
primită de traficantul care se ocupa de tânăra respectivă. De asemenea, membrii
grupării, în special inculpații A.D. și D.F., se ocupau și de procurarea de
documente de identitate pentru victimele minore, pentru ca acestea să poată
lucra în bordelurile din Grecia. O parte din sumele de bani obținute de
traficanți erau trimise în țară prin serviciile sistemelor de curierat
electronic „W.” si „M.”, de cele mai multe ori chiar de către tinerele
exploatate, iar altă parte era adusă în țară chiar de traficanți.
Au
fost identificate și audiate patru persoane, respectiv: D.F., V.F.E., A.D. și A.T.,
față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală.
Astfel,
în perioada martie 2008 - ianuarie 2009, mai multe persoane s-au asociat într-o
grupare care avea drept scop exploatarea unor tinere din județele Constanța și
Călărași, dintre care unele minore, care au fost recrutate prin promisiuni de
facilitare a obținerii unor locuri de muncă în Grecia și Spania, dar, odată
ajunse în țara de destinație, tinerele au fost obligate să practice
prostituția.
1.
Inculpata D.F. era liderul acestui grup infracțional care în perioada 2008 -
2009 a coordonat activitatea de prostituție a victimelor în Grecia, tinerele
racolate de ceilalți membri ai grupării, fiind analizate în primă fază din
punct de vedere fizic de către inculpată, care ulterior hotăra în ce bordel va
lucra fiecare fată. De asemenea, aceasta a coordonat activitatea tinerelor în
mai multe bordeluri din Atena împreună cu un cetățean grec pe nume „S.” care se
ocupa de procurarea documentelor de identitate false pentru tinerele minore.
Toate aceste activități infracționale erau desfășurate de inculpată în schimbul
unor sume de bani stabilite pentru fiecare fată.
Astfel,
partea vătămată V.G.N. a fost racolată la vârsta de 17, ani, în cursul lunii
noiembrie 2007 de către V.G. și V.C., iar la data de 24 martie 2008 a fost
transportată de inculpații V.G. și A.D. și exploatată sexual în Grecia, imediat
după împlinirea vârstei de 18 ani.
Despre
inculpata D.F., partea vătămată a declarat că în data de 7 octombrie 2008, după
ce a ajuns în Grecia împreună cu V.G. si A.D., a fost așteptată de inculpată și
soțul acesteia, care i-au condus la un apartament închiriat pe numele său,
compus din două camere, bucătărie si baie. Odată ajunși în locația respectivă,
inculpata D.F. i-a explicat victimei ce urma să facă începând chiar de a doua
zi, adică să întrețină raporturi sexuale cu diferiți bărbați, în două ture,
între orele 9,30 si 16,30, iar cea de-a doua tură între orele 17,00 si 23,00.
Pentru fiecare tură inculpata urma să primească suma de 50 de euro.
A
doua zi, victima a fost repartizată de către inculpata D.F., zisă „tanti F.
”
la bordelul nr. 69, situat pe strada F. din Atena, unde
aceasta a practicat prostituția până în luna ianuarie 2009.
De
asemenea, inculpata D.F. era cea care, dacă una dintre tinere nu era aleasă de
clienții din bordeluri o perioadă mai mare de timp, îi sfătuia pe traficanți să
o vândă la albanezi, cunoscuți ca fiind persoane violente, care, de asemenea
exploatau sexual fete în bordelurile din Atena.
Partea
vătămată a mai arătat că, în cursul lunii noiembrie 2008, V.G. a plecat în
România cu suma de 3.000 euro, iar în cursul lunii decembrie 2008, cu suma de 5.000
euro reprezentând o parte din sumele de bani obținute de aceasta din
practicarea prostituției.
Din
declarația părții vătămate B.A.M. (minoră) a rezultat că în cursul lunii
octombrie 2008, a fost racolată de V.G., care i-a propus să meargă în Grecia în
scopul practicării prostituției.
Deși
nu a fost de acord, acesta a amenințat-o spunându-i că va face rău familiei
sale. în aceeași seară, victima a dormit la domiciliul lui V.G., iar spre seară
aceasta a sunat o femeie căreia i s-a adresat cu apelativul „tanti F.” și
căreia i-a spus că a luat minora și că urmează ca a doua zi să vină cu ea la
Constanța să o vadă. Cu aceeași ocazie, V.G. i-a spus părții vătămate că tanti
F. este asociată cu un cetățean grec pe nume „S.”, la bordelurile din Atena
unde urma să lucreze si aceasta.
Victima
a fost transportată de V.G. până la Atena, unde a fost cazată într-un
apartament, în care locuia împreună cu partea vătămată V.G.
În
seara în care au ajuns, V.G. a sunat-o pe aceeași tanti F., respectiv inculpata
D.F., care a sosit la scurt timp în apartament și care i-a spus că va merge să
practice prostituția în bordelul nr. 40, de pe strada F.
În
aceleași împrejurări, inculpata i-a spus că de la fiecare client cu care urma
să întrețină raporturi sexuale va primit 20 de euro și că nu trebuie să stea
mai mult de 10 minute cu fiecare client. De asemenea, inculpata i-a spus că
urmează să lucreze în două ture, respectiv prima tură de la 0,9 - 17,00 iar cea
de a doua tură de la 17,00 la 23,00.
După
o perioadă în care a practicat prostituția, în data de 24 decembrie 2008 partea
vătămată B.A.M., împreună cu V.G. au încercat să fugă din apartamentul
închiriat de V.G. pe numele inculpatei D.F., dar ulterior au fost sunate de
aceasta din urmă care le-a amenințat și le-a cerut să se întoarcă.
Partea
vătămată B.A.M. a declarat că pentru fiecare tură lucrată era obligată să-i dea
inculpatei D.F. suma de 50 de euro, existând zile în care tinerele erau
obligate să lucreze două ture, iar inculpata primea 100 de euro de la fiecare.
La
data de 02 ianuarie 2009 victima a refuzat să mai întrețină raporturi sexuale
cu clienții, dar supraveghetoarea de bordel a sunat-o pe „tanti F.”.
La
scurt timp, inculpata a luat legătura telefonic cu partea vătămată B.A.M.,
avertizând-o să nu se mai plângă, întrucât este posibil ca un client să. cheme
poliția.
Văzând
că refuză să se mai întâlnească cu clienții, partea vătămată a fost dusă acasă
cu scuterul de către inculpatul D.S., nepotul inculpatei D.F.
Pentru
că a fost lovită și amenințată de V.G., în aceeași zi victima B.A.M. a fost
nevoită să meargă la inculpata D.F., să-și ceară iertare și să o roage să o
primească din nou la bordel. Aceasta a repartizat-o la un alt bordel și a
avertizat-o că-i urmărește toate greșelile pe care le va face.
La
data de 4 ianuarie 2009 partea vătămată B.A.M. a refuzat din nou să lucreze,
iar inculpata D.F. a amenințat-o și i-a propus lui V.G. să o vândă albanezilor,
spunându-i că le aduce numai necazuri.
Din
declarația părții vătămate V.G.P. a rezultat că în cursul lunii iunie 2008, în
timp ce se întorcea din Spania, a cunoscut-o pe inculpata V.F.E., care i-a spus
că este din Călărași ca și ea și că în Spania s-a ocupat cu prostituția.
După
aproximativ două săptămâni, a fost sunată de către aceasta care a întrebat-o
dacă vrea să meargă în Grecia întrucât soțul său V.G. are o spălătorie chimică
și are nevoie de forțe de muncă.
La
sfârșitul lunii octombrie 2008 victima a fost transportată de V.G. până la
Atena si cazată într-un apartament unde se mai aflau și alte tinere. La
plecarea din România V.G. i-a spus părții vătămate cu ce urma să se ocupe în
Grecia, adică cu prostituția și ea a fost de acord să plece. A doua zi, s-au
întâlnit cu inculpata D.F. care a evaluat-o din punct de vedere fizic și care
i-a spus că va lucra într-un bordel între orele 9,45 - 16,45 urmând să-i
plătească suma de 50 de euro pe zi pentru o tură, iar dacă lucra două ture să-i
dea suma de 100 de euro.
Partea
vătămată V.G.P. a fost repartizată de „tanti F.” la bordelul, în care fetele
erau în permanență supravegheate de o femeie mai în vârstă, care era sunată de mai
multe ori pe zi de inculpata D.F. pentru a întreba câți clienți a avut fiecare.
De asemenea, inculpata le suna personal pe fete pentru a le întreba câte ture
au lucrat și câți clienți au avut.
În
toată perioada în care partea vătămată V.G.P. a practicat prostituția, V.G. i-a
dat din banii obținuți de la clienți 50 de euro și i-a cumpărat mai multe
obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 30 de euro.
Din
declarația părții vătămate A.C.F. (minoră) a rezultat că în cursul lunii august
2008, întrucât nu se mai înțelegea cu părinții ei, prin intermediul fratelui
său, R.P., l-a cunoscut pe inculpatul A.D., care s-a oferit să o ajute să-și
găsească un loc de muncă în Grecia. întrucât la acea dată victima era minoră,
inculpatul A.D. a luat legătura cu inculpatul S.M.D. care s-a oferit să o ajute
la trecerea frontierei.
La
data de 14 august 2008, partea vătămată a plecat spre Grecia împreună cu S.M. și
cu fratele său R.P. întrucât inculpatul S.M. a discutat cu unul dintre vameșii
bulgari, victimei nu i-a fost cerut nici un act de identitate la trecerea
frontierei.
În
Atena au fost așteptați de inculpatul A.D., care a preluat-o pe partea vătămată
și a dus-o la locuința sa din strada Filis, locuință în care se mai aflau încă
4 tinere care se prostituau în folosul aceluiași inculpat. A doua zi,
inculpatul a luat legătura cu o femeie căreia i se adresa cu apelativul „tanti
F.” și care a repartizat-o pe partea vătămată în bordelul.
După
aproximativ o săptămână, în apartamentul în care era cazată victima A.C.F. a
venit inculpata D.F., care și-a manifestat dorința să o vadă și i-a spus că se
va ocupa și de ea așa cum se ocupă de fiecare fată care lucrează în bordeluri
și că la fiecare tură lucrată trebuie să-i dea suma de 50 de euro. Partea
vătămată a arătat că, începând cu acea zi inculpata venea periodic în locuința
respectivă pentru a-și încasa sumele de bani obținute de fiecare fată.
Partea
vătămată A.C.F. a lucrat o perioadă de 3 luni în bordelul respectiv după care a
fost mutată de inculpata D.F. într-un alt bordel. Aceasta era transportată de
acasă până la bordel cu un scuter de nepotul inculpatei D.S., care avea și
rolul de a le supraveghea pe tinere pentru ca acestea să nu meargă în altă
parte.
Victima
a arătat că a practicat prostituția în folosul inculpatului A.D. o perioadă de
6 luni, iar în data de 10 februarie 2009 a reușit să fugă.
De
asemenea, partea vătămată I.M. (minoră) a arătat că în cursul anului 2008 i-a
cunoscut pe numiții „C.” și M.B., care au întrebat-o în mai multe rânduri dacă
vrea să meargă în Grecia pentru a munci într-un magazin. întrucât era minoră,
victima a fost sfătuită de cei doi să nu le spună nimic părinților săi, pentru
că o vor ajuta ei să treacă frontiera, iar în Grecia îi vor face un act de
identitate fals.
La
data de 08 mai 2008 au plecat toți trei spre Grecia, cu un autocar condus de
numitul „C.”, care, în schimbul trecerii părții vătămate minore în Bulgaria
fără declarație notarială de consimțământ de la părinți, i-a cerut acesteia să
întrețină raporturi sexuale cu el, chiar în autocar. Din Bulgaria până în
Grecia tânăra a stat ascunsă în locul amenajat special pentru odihna șoferului,
pentru a nu fi depistată de lucrătorii vamali.
Odată
ajunși în Grecia, „C.” și M.B. i-au spus părții vătămate că urmează să practice
prostituția în bordelurile din Atena, pentru a achita și contravaloarea
deplasării ei din România în Grecia.
După
trei zile, cei doi au vândut-o pe tânără inculpatului A.D. cu suma de 2.500
euro, urmând să practice prostituția în folosul acestuia.
La
început, inculpatul i-a spus că în bordel există o femeie pe nume „tanti F.” de
care trebuie să se ascundă, pentru a nu plăti taxa de bordel, însă, apoi i-a
fost prezentată acesteia, iar A.D. i-a comunicat faptul că din acea dată
trebuia să-i dea acesteia suma de 50 de euro pentru fiecare tură lucrată.
De
asemenea, partea vătămată I.M. a arătat că inculpata D.F. era cea care
repartiza fetele în bordeluri și stabilea câte ture să lucreze fiecare.
2.
Inculpata V.F.E. - în cursul anului 2008 a racolat-o pe numita V.G.P., a
găzduit-o în locuința sa pe victima minoră B.A.M. (minoră) înainte de a pleca
în Grecia și l-a sprijinit pe soțul său în activitatea de exploatare a
victimelor, a fost beneficiara unor sume de bani provenite din traficul de
persoane, a încercat să determine familiile victimelor să-și retragă
declarațiile.
Din
declarația părții vătămate V.G.P., rezultă că în cursul lunii iunie 2008, în
timp ce se întorcea din Spania a cunoscut-o pe inculpata V.F.E., care i-a spus
că este din Călărași ca și ea și că în Spania s-a ocupat cu prostituția.
După
aproximativ două săptămâni, a fost sunată de către aceasta care a întrebat-o
dacă vrea să meargă în Grecia întrucât soțul său V.G. are o spălătorie chimică
și are nevoie de forțe de muncă.
La
sfârșitul lunii octombrie 2008, victima a fost transportată de V.G. până la
Atena și cazată într-un apartament unde se mai aflau și alte tinere și
exploatată sexual în bordelurile din Atena de către V.G. și inculpata D.F. Din
declarația ei rezultă că înainte de a ieși din România V.G. i-a spus acesteia
că în Grecia urma să se prostitueze, lucru cu care ea a fost de acord.
Martora
V.F. a declarat faptul că, în cursul lunii septembrie 2008; fiica sa, partea
vătămată V.G.P., a venit acasă însoțită de o femeie care s-a prezentat E., care
i-a spus că soțul său si soacra sa au o spălătorie chimică în Grecia, unde mai
are două fete angajate, dar mai are nevoie de încă una
;
Inculpata
i-a spus martorei că s-a gândit la fiica sa, întrucât aceasta îi spusese că are
un copil și nu are venituri să-l crească. Cu acea ocazie, martora i-a spus
inculpatei V.E. că dacă este un lucru cert și serios este de acord ca fiica sa
să plece, iar inculpata i-a promis că îi va trimite o copie după contractul de
muncă în momentul angajării sale în Grecia.
După
trei zile, într-o dimineață, în jurul orelor 04,00 martora a coborât în stradă
împreună cu fiica sa, V.G.P., unde se afla inculpata V.F., la volanul unui
autoturism aflându-se soțul acesteia, V.G.. După ce a ajutat-o să-și pună
bagajele în portbagaj, partea vătămată a plecat cu V.G. spre Grecia.
De
asemenea, inculpata a găzduit-o în locuința sa pe victima minoră B.A.M. înainte
de a fi transportată în Grecia de soțul său, V.G., care ulterior a exploatat-o
sexual în bordelurile din Atena. Pe de altă parte, inculpata a fost beneficiara
unor sume de bani pe care soțul său, V.G. le-a obținut în urma practicării
prostituției de tinerele exploatate-sexual.
Din
declarația martorului B.G., tatăl victimei B.A.M., rezultă faptul că, după
arestarea lui V.G. de către autoritățile din Grecia, soția acestuia, inculpata V.F.E.,
s-a prezentat la locuința sa, încercând să o determine pe victimă să-și schimbe
declarațiile date.
De
asemenea, din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză,
reiese faptul că, aceeași inculpată este sfătuită telefonic de către soțul său
să meargă să ia legătura cu familiile victimelor și să le determine să-și
schimbe declarațiile anterioare, procedând chiar la amenințări.
3.
Inculpatul A.D., în cursul anului 2008, a transportat-o pe victima V.G.N.
(minoră la data racolării) cu autoturismul său până în Grecia, împreună cu V.G.,
care a exploatat-o sexual ulterior în această țară, însușindu-și toate sumele
încasate de această de Ta clienți, a cumpărat-o pe victima V.G.P. de la V.G. și
apoi a exploatat-o sexual în Grecia pe minora A.C.F., a racolat-o pe Ș.F.C.,
care a fost transportată în Grecia de A.T., zis D., exploatată sexual de ambii
în Grecia, le-a exploatat sexual în Grecia pe martora cu identitate protejată G.S.,
victimele I.M. (minoră) și M.C. (minoră).
Astfel,
victima V.G.N. a declarat că, în data de 7 octombrie 2008, a fost transportată
cu autoturismul inculpatului A.D., marca B., de culoare neagră, până la Atena,
ulterior fiind exploatată sexual de V.G. și inculpata D.F. Din discuțiile
purtate pe drum între V.G. și A.D., partea vătămată a înțeles că aceasta din
urmă are în Atena mai multe tinere care practică prostituția în folosul său și
care câștigă sume mari de bani. Totodată, victima a declarat că inculpatul A.D.
a plecat la un moment dat în România cu suma de 13.000 de euro, bani încasați
de partea vătămată din practicarea prostituției.
Partea
vătămată V.G.P. a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul A.D. în Grecia, fiind
prieten cu V.G. și care avea în Atena trei fete pe care le exploata sexual,
însușindu-și toate veniturile obținute de acestea. După ce a exploatat-o pe
victimă o perioadă de două luni, V.G. a vându-o inculpatului A.D. cu suma de 1.500
euro.
Acesta
a transportat-o cu autoturismul său marca B. din Grecia în România, pentru a-și
vizita familia, urmând ca după o săptămână să se întoarcă în Grecia pentru a
practica prostituția. întrucât în zilele următoare tânăra nu i-a răspuns la
telefon, inculpatul i-a trimis un SMS, prin care a amenințat-o că, dacă nu
răspunde, va veni la ea acasă și le va spune părinților cu ce s-a ocupat în
Grecia.
Partea
vătămată A.C.F. (minoră) a fost transportată până în Grecia de inculpatul S.M.D.,
de unde.
A
fost preluată de inculpatul A.D. și cazată într-un apartament închiriat de
acesta în Atena. în aceeași zi, inculpatul a vorbit cu o femeie cunoscută sub
numele de tanti F., care i-a comunicat că va lucra într-un bordel situat pe
strada Fochea.
Cu
aceeași ocazie, inculpatul i-a precizat că toți banii pe care îi va obține de
la clienți în urma practicării prostituției, va trebui să-i dea lui, întrucât
așa procedează toate fetele care se prostituează pentru el.
De
asemenea, inculpatul A.D. i-a luat pașaportul, motivând că îi trebuie pentru a
obține un act de identitate fals, având în vedere că victima era minoră și nu
putea lucra în bordel. A doua zi, inculpatul i-a adus o carte de identitate
falsificată, cu fotografia si datele victimei, fiind schimbat numai anul
nașterii.
Începând
din ziua respectivă, partea vătămată a practicat prostituția o perioadă de 3
luni, având în medie 25 - 30 de clienți pe zi, primind de la fiecare client
suma de 20 de euro. Jumătate din suma obținută rămânea la bordel, din care era
plătită și inculpata D.F., iar cealaltă jumătate o dădea inculpatului A.D.,
adică, în medie, 250 de euro pe zi.
După
aproximativ o săptămână la bordel a venit inculpata D.F. căreia victima îi
dădea zilnic 50 de euro pentru fiecare tură lucrată.
Ulterior,
partea vătămată a fost mutată de inculpată într-un alt bordel, de pe strada
Filis, unde a practicat prostituția pentru inculpatul A.D. încă 3 luni.
Ori
de câte ori tinerele încercau să-i ceară bani inculpatului, acesta devenea
violent, agresându-le atât verbal cât si fizic.
După
ce a împlinit vârsta de 18 ani, victima a reușit să fugă din bordel, fiind
ajutată de un cetățean grec.
Partea
vătămată I.M. (minoră) rezultă că a fost racolată în Călărași de numiții C. și
M.B. și transportată de aceștia până în Grecia. După circa 3 zile, s-au
întâlnit la o cafenea cu inculpatul A.D., care a cazat-o într-un apartament în
care se mai aflau 5 fete, despre care a aflat ulterior că se prostituează
pentru acesta și dintre care 3 erau minore.
După
3 zile, inculpatul i-a spus că trebuie să meargă să lucreze la un bordel, fiind
condusă de un bărbat pe nume R. La bordel a fost nevoită să meargă fără cartea
de identitate și să spună că este majoră.
La
aproximativ o săptămână, inculpatul A.D. i-a spus tinerei că a cumpărat-o de la
cei care au adus-o din țară cu suma de 2.500 de euro și că va trebui să
practice prostituția pentru a recupera această sumă.
Într-una
din zile, inculpatul i-a cerut cartea de identitate, iar după câteva zile i-a
adus o altă carte de identitate, cu data de naștere modificată. Partea vătămată
s-a prostituat în folosul inculpatului o perioadă de 4 luni, din mai până în
septembrie 2008, având în medie 35-40 de clienți pe zi, toți banii obținuți de
la aceștia fiindu-i luați de inculpatul A.D., existând cazuri în care a obținut
și 800 de euro pe zi.
De
asemenea, victima cunoaște faptul că, în această . perioadă, inculpatul și-a
achiziționat o importantă cantitate de bijuterii din aur, un autoturism marca B.
și a renovat imobilul pe care îl deținea în România. în data de 17 septembrie
2008, tânăra a reușit să fugă de la bordel, ajutată de un cetățean grec.
M.Ș.F.
arată că l-a cunoscut pe inculpatul A.D. în cursul anului 2007, acesta fiind în
perioada respectiva taximetrist.
În
luna ianuarie 2008 l-a întrebat pe inculpat dacă o poate ajuta să-și găsească
un loc de muncă în străinătate, întrucât cunoștea faptul că are mulți prieteni
plecați în Grecia. Acesta i-a propus să meargă să practice prostituția în
Grecia, iar banii obținuți să-i împartă. în cursul aceleiași luni, inculpatul
i-a comunicat martorei că urmează să plece în Grecia cu fratele lui, cunoscut
sub numele D. (inculpatul A.T.), unde trebuia să fie găzduită de un bărbat pe
nume C.
În
cursul lunii februarie 2008, martora a fost transportată de inculpatul A.D. de
la Călărași până la București iar apoi a fost preluată de inculpatul A.T. și au
plecat cu un autocar până la Atena. La sosire, cei doi au fost așteptați de C.
și tanti F. care, după ce a evaluat-o din punct de vedere fizic, a repartizat-o
într-un bordel situat pe strada Filis, spunându-i că poate să înceapă să
lucreze chiar din seara respectivă.
După
aproximativ o săptămână în care a practicat prostituția în bordel, martora i-a
dat toții banii obținuți inculpatului A.T., care i-a trimis inculpatului A.D.
prin W.
În
luna martie 2008 în Atena a venit și inculpatul A.D., împreună cu o fată minoră
pe nume C. (M.C.), pe care a exploatat-o sexual împreună cu inculpata D.F. în
aceleași bordeluri de pe strada Filis. întrucât în toată perioada în care a
practicat prostituția, respectiv februarie - aprilie 2008 martora nu a primit
nici un ban de la inculpatul A.D., aceasta s-a hotărât să se întoarcă în țară.
După ce a luat din nou legătura cu inculpatul A.D., acesta a convins-o să se
întoarcă în Grecia, promițându-i' că, de data aceasta vor împărți în mod egal
banii obținuți. Martora a fost de acord, s-a întors să practice prostituția în
bordelurile din Atena, dar situația s-a repetat, iar inculpatul nu i-a dat nici
de data aceasta vreo sumă de bani.
În
perioada în care a stat la Atena, martora a văzut că inculpatul A.T. a adus din
România o fată pe nume S. (T.S.A.) care a fost preluată apoi de inculpatul A.D.,
repartizată într-un bordel de inculpata D.F. si care de asemenea, nu a primit
nici un ban de la aceștia.
Martora
M.M.E. a declarat că în cursul lunii ianuarie 2008, fiica sa, M.C. (minoră) l-a
cunoscut pe inculpatul A.D., care a venit la domiciliul său și i-a spus că o
poate angaja pe fiica sa într-un restaurant fast food din Atena. Inițial,
martora nu a fost de acord, întrucât fiica sa era minoră și elevă în clasa a XI-a
dar ulterior a acceptat.
În
cursul lunii februarie 2008 inculpatul A.D. a venit din nou la locuința
martorei și i-a spus că, pentru a putea să iasă din țară, este necesar să dea o
declarație notarială și, în aceeași zi, au mers împreună la biroul unui notar
din Călărași, taxele fiind achitate de către inculpat.
La
data de 14 februarie 2008 inculpatul a venit și a luat-o pe tânără de acasă, au
mers cu autoturismul său până la București, iar de acolo până la Atena cu un
autocar.
Deși
M.C. i-a spus martorei că a lucrat în Atena într-un restaurant, din declarația
martorei Ș.F., rezultă că aceasta a practicat prostituția în bordelurile de pe
strada Filis, în folosul inculpatului A.D.
Martora
cu identitate protejată G.S. a declarat faptul că l-a cunoscut pe inculpatul A.D.
în cursul lunii noiembrie 2008 în municipiul Călărași, acolo unde locuiește
împreună cu mama sa.
Martora
a arătat că în perioada respectivă, A.D. lucra ca taximetrist și că a avut o
relație cu acesta, dar nu cunoștea faptul că acesta este căsătorit. Martora mai
declară că, tot în cursul anului 2008, a plecat la o prietenă de-a sa C.,
despre care știa că a plecat în Grecia cu fratele lui A.D., A.T., în scopul
practicării prostituției.
Martora
a precizat că în Atena a fost așteptată de prietena ei C., care a dus-o într-un
imobil de pe strada Filis pe scara aceluiași imobil locuind și o anume tanti F.
care cunoștea mai mulți patroni de bordeluri în care ducea fetele care veneau
din România.
Martora
arată că tanti F. nu a vrut să o primească și chiar începând de a doua zi s-a
dus pe stradă în scopul practicării prostituției iar banii încasați îi oprea
pentru ea. De asemenea, martora declară că tanti F. primea suma de 50 de euro,
pentru fiecare fată pe care o ducea la bordel, de la fete sau de la inculpatul A.D.C.
îi dădea din banii pe care îi obținea de la clienți și lui A.T., La circa o
săptămână după venirea martorei în Grecia a venit și inculpatul A.D. împreună
cu M.C. din Călărași, care îi dădea toți banii proveniți din practicarea
prostituției. Ulterior, au mai venit și alte fete care au fost cazate tot pe
strada Filis la nr. x și care practicau prostituția în folosul inculpatului A.D.:
T.A.S., M.F., F. (minoră) din Constanța, și M.S. Toate aceste fete îi dădeau
toți banii obținuți lui A.D. care la rândul său dădea câte 50 de euro pentru
fiecare fată inculpatei D.F. Aceasta din urmă stabilea și prețul pe care
trebuia să-l obțină fiecare fată în urma întreținerii raporturilor sexuale cu
clienții.
Martora
a mai arătat că a trimis de mai multe ori bani în țară pe adresa soției lui A.D.,
A.P. în perioada în care a stat în Atena martora l-a cunoscut pe numitul S.
nepotul inculpatei D.F. care le transporta pe fete la bordel si înapoi la locul
în care erau cazate.
Activitatea
infracțională a inculpatului a fost dovedită și de convorbirile telefonice
purtate între acesta și soția sa A.P., convorbiri telefonice aflate la dosarul
cauzei.
Inculpatul
A.D. a trimis sume mari de bani în România, soției sale A.P. prin sistemele de
curierat electronic W. și M. iar în mai multe rânduri a plecat din Grecia cu
sumele strânse de către tinerele exploatate sexual.
4.
Inculpatul A.T. în cursul anului 2008 a transportat-o până în Grecia pe Ș.F.C.,
pe care a exploatat-o sexual în această țară împreună cu A.D., însușindu-și în
întregime veniturile obținute de aceasta din practicarea prostituției, a
racolat-o împreună cu soția sa A.I.O., pe T.A. (minoră) care ulterior a fost
exploatată sexual în Grecia de A.D.;
Martora
Ș.F. axată, că l-a cunoscut pe inculpatul A.D. în cursul anului 2007 acesta
fiind în perioada respectivă taximetrist.
În
luna ianuarie 2008 martora l-a întrebat pe inculpat dacă o poate ajuta să-și
găsească un loc de muncă în străinătate, întrucât cunoștea faptul că are mulți
prieteni plecați în Grecia. Acesta i-a propus să meargă să practice prostituția
în Grecia, iar banii obținuți să-i împartă. în cursul aceleiași luni,
inculpatul i-a comunicat martorei că urmează să plece în Grecia cu fratele lui,
cunoscut sub numele de D. (inculpatul A.T.) unde trebuia să fie găzduită de un
bărbat pe nume C.
În
cursul lunii februarie 2008 martora a fost transportată de inculpatul A.D. de
la Călărași până la București iar apoi a fost preluată de inculpatul A.T. si au
plecat cu un autocar până la Atena. La sosire, cei doi au fost așteptați de C.
și tanti F. care, după ce a evaluat-o din punct de vedere fizic, a repartizat-o
într-un - bordel situat pe strada Filis, spunându-i că poate să înceapă să
lucreze chiar din seara respectivă.
După
aproximativ o săptămână, în care a practicat prostituția, în bordel martora i-a
dat toți banii obținuți inculpatului A.T. care i-a trimis inc. A.D. prin W.
În
perioada în care a stat la Atena, martora a văzut că inculpatul A.T. a adus din
România o fată minoră pe nume „S.
”
(T.S.A.) care a fost
preluată apoi de inculpatul A.D., repartizată într-un bordel de inc. D.F. și
care, de asemenea, nu a primit nici un ban de la aceștia.
Astfel,
martorul N.M., tatăl minorei T.S.A., declară că, în cursul lunii martie 2008 în
timp ce se afla la serviciu a fost vizitat de fiica sa, care era însoțită de 2
vecini, soț și soție, respectiv A.T. și A.I.O. Aceștia i-au spus că vor să o
ducă pe fiica sa, T.S.A. în Grecia, pentru a munci într-un restaurant dar că
pentru a pleca din țară, minora are nevoie de o declarație notarială de la
tatăl său.
După
câteva zile, au mers împreună la un biroul notarial, unde martorul a fost de
acord ca fiica sa să călătorească până în Grecia împreună cu inculpații A.T. și
A.I.O. în aceeași zi cei 3 au plecat în Grecia cu autoturismul inculpatul A.T.
unde a fost preluată de inculpatul A.D. si obligată să practice prostituția.
Audiate
în faza de cercetare judecătorească, inculpatele D.F. și V.F.E. au recunoscut
săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor prin actul de inculpare,
solicitând judecarea cauzei în baza dispozițiilor art. 320
1
C. proc.
pen. referitoare la recunoașterea vinovăției.
Prima
instanță, analizând probele administrate în cauză a constatat că acestea
dovedesc cu certitudine și fără putință de tăgadă săvârșirea infracțiunilor de
către cele 2 inculpate și vinovăția lor, motiv pentru care judecarea cauzei a
avut loc în baza dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen.
Audiați
în faza de cercetare judecătorească, inculpații A.D. și A.T. au recunoscut
săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor prin actul de inculpare, solicitând
însă schimbarea încadrării juridice și judecarea lor în raport de dispozițiile art.
320
1
C. proc. pen.
Inculpații
A.D. și A.T. au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută
de art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.
323 alin. (1) si (2) C. pen.
În
argumentarea susținerilor sale, inculpații au arătat că, având în vedere faptul
că infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 presupune un grup
infracțional bine structurat, format din mai multe persoane, care există pentru
o anumită perioadă și acționează în mod coordonat, fiecare membru având
atribuții distincte și bine stabilite, trăsături care în speța de față nu se regăsesc
în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați.
Inculpatul
A.T. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor prevăzută de art. 12
alin. (1) si (2) lit. a) și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în
infracțiunea; de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen., motivat de faptul
că activitatea desfășurată de acesta nu a avut caracterul unui trafic de ființe
umane.
Analizând
cererea formulată de inculpații A.T. și A.D. de schimbare a încadrării juridice
din faptele prevăzută de art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003 în fapta
prevăzută de art. 323 alin. (1) si (2) C. pen., instanța de fond a dispus
respingerea acesteia pentru următoarele considerente:
Prima
instanța a avut în vedere dispozițiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003,
care definește noțiunea de grup organizat ca fiind grupul structurat, format
din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în
mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave
(prevăzute de art. 2 lit. b) din lege), pentru a obține direct sau indirect un
beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
S-a
măi reținut că, nu constituie grup infracțional organizat grupul format
ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracțiuni și
care are continuitate sau o structură determinată și roluri prestabilite pentru
membrii săi din cadrul grupului.
Instanța
de fond a apreciat că, din probele administrate în cauză nu a rezultat că
inculpații au format ocazional, spontan un grup în scopul comiterii imediate a
unor infracțiuni și cu o continuitate determinată, ci a rezultat că s-a
constituit un grup structurat, format dintr-un număr mare de persoane, care a
acționat pentru o perioadă mare de timp (de peste 2 ani), în mod coordonat în
scopul comiterii unor infracțiuni grave, în scopul obținerii directe a unor
beneficii materiale.
Totodată,
s-a apreciat că în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 și nu
ale celei prevăzută de art. 323 C. pen., motiv pentru care a respins cererea de
schimbare de încadrare juridică cu privire la această faptă.
Inculpatul
A.T. a mai solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor prevăzută de art.
12 alin. (1) și (2) lit. a) si art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în
infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.
Cu
privire la infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea
nr. 678/2001, instanța de fond a apreciat că în cauză, în ceea ce-l privește pe
inculpatul A.T. nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei
infracțiuni, din probele administrate în cauză, rezultând săvârșirea
infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen.
Inculpatul
A.T. a solicitat schimbarea încadrării juridice în art. 329 alin. (1) C. pen.,
referitoare la îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției sau tragerea de
foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană.
Instanța
de fond a apreciat nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzută de art. 329
alin. (1) C. pen. ci ale art. 329 alin. (2) C. pen., în varianta recrutării și
traficării de persoane în vederea prostituției, inculpatul A.T. informând-o pe
martora Ș.F. că are condiții de a se prostitua în Grecia (cu consimțământul ei
evident), iar aceasta a avut reprezentarea producerii acestei consecințe
(prostituția). Din declarația acestei martore a rezultat că consimțământul
acesteia nu a fost viciat în nici una din modalitățile prevăzută de art. 12 alin.
(2) din Legea nr. 678/2001, fiind de acord să practice de bună voie în Grecia,
prostituția.
Prin
urmare, prima instanță, în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea
încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1), (2)
lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art.
329 alin. (2) C. pen.
Totodată,
prima instanță a apreciat că fapta săvârșită de inculpatul A.T. întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) din
Legea nr. 678/2001.
În
acest sens a fost avută în vedere declarația martorului N.M., tatăl minorei T.S.A.,
din care a rezultat că în luna martie 2008, inculpatul A.T. și soția acestuia, A.O.I.,
i-au solicitat să o lase pe fiica sa să meargă cu ei în Grecia pentru a munci
într-un restaurant. Martorul a fost de acord cu această propunere exprimându-și
acordul printr-o declarație notarială. T.S.A. a plecat în Grecia cu inculpatul
și soția acestuia și ajungând la destinație, a fost preluată de inculpatul A.D.
care a obligat-o să practice prostituția.
De
asemenea, s-a mai reținut că, din situația prezentată de martorul N.M. a
rezultat că acest a fost indus în eroare cu privire la natura muncii pe care
fiica sa urma să o presteze în Grecia, în realitate inculpatul A.T. urmărind
exploatarea acesteia, prin obligarea ei la practicarea prostituției.
În
raport de modalitatea în care s-a realizat recrutarea martorei minore T.S.A.,
instanța de fond a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, motiv
pentru care a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a acestei
fapte.
Instanța
de fond a apreciat că în drept:
Faptele
inculpatei D.F. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire
a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) si (3) din
Legea nr. 39/2003, trafic de persoane și trafic de minori, în formă continuată
prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.
pen. și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.
pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele
inculpatei V.F.E. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic
de persoane, trafic de minori și aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută
de art. 12 alin. (1), (2) lit. a), art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 si art.
7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea disp. art. 33 lit. a) C.
pen.
Faptele
inculpatului A.D. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare
la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) din
Legea nr. 39/2003, trafic de persoane și trafic de minori în formă continuată, prevăzută
de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art.
33 C. pen.
Faptele
inculpatului A.T. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de
aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) si (3)
din Legea nr. 39/2003, proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen. și
trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu
aplic, art. 33 lit. a) C. pen.
Din
fișele de cazier judiciar ale inculpaților D.F., V.F.E. și A.T. a rezultat că
aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
S-a
mai reținut că, din fișa de cazier judiciar a inculpatului A.D. a rezultat că
acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 109/2004 a Judecătoriei
Călărași la 1 an și 4 luni închisoare cu suspendarea executării.
S-a
constat că, față de această pedeapsă a intervenit reabilitarea de drept,
înainte de săvârșirea faptelor deduse judecății în prezenta cauză.
La
individualizarea pedepselor aplicate inculpaților D.F., V.F.E., A.D. și A.T.,
prima instanță a avut în vedere persoana acestora - tineri cu vârste cuprinse
între 26 si 44 ani, lipsite de antecedente penale (mai puțin A.D. față de care
a intervenit reabilitarea de drept), natura infracțiunilor săvârșite,
modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, gradul ridicat de pericol
social al faptelor săvârșite, urmărire produse, atitudinea unor părți vătămate
care au acceptat de bună voie să se prostitueze - unele dintre ele practicând
și în prezent prostituția în Grecia, atitudinea sinceră de recunoaștere și
regret, cooperarea cu organele judiciare, aspecte în raport de care s-a
apreciat că în cauză se pot reține în favoarea inculpaților circumstanțele
atenuante prevăzută de art. 74 C. pen. cu consecința reducerii pedepselor sub
minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite.
Ca
modalitate de executare a pedepselor aplicate inculpaților D.F., A.T. si A.D.,
instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei și reeducarea inculpaților se
pot realiza numai prin privare de libertate.
La
stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatei V.F.E.
instanța a ți