ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2929/2014

Deliberând asupra

cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 1110/A din

1 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a respins,

ca inadmisibil, apelul declarat de SC C.D. SRL, împotriva încheierii penale nr.

58 din 09 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în Dosarul nr. 194/740/2014,

pe care a obligat-o la 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Cauza a rămas definitivă.

Pentru a se pronunța

astfel, Curtea a constatat că prin sentința penală nr. 120 din 16 mai 2014, Judecătoria

Alexandria a dispus următoarele:

- a apreciat ca

inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 din Legea

nr. 59/1934, invocată de petenta SC C.D. SRL Alexandria, astfel încât, în baza

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a hotărât să nu sesizeze Curtea Constituțională;

- conform prevederilor

art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea

formulată de aceeași petentă împotriva ordonanței procurorului din 01 octombrie

2013, în contradictoriu cu intimata S.G., menționând soluția atacată.

Împotriva acestei

sentințe, pârâta a declarat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman,

secția penală, sub nr. 194/740/2014.

Prin încheierea

nr. 58 din 09 septembrie 2014 dată în Camera de consiliu, Tribunalul Teleorman,

secția penală, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel București.

În ședința publică

de la 01 octombrie 2014, Curtea a pus, din oficiu, în discuție admisibilitatea apelului,

luând în acest sens concluziile reprezentantului Ministerului Public și ale intimatei

S.G.

Apelanta SC C.D.

SRL Alexandria, deși legal citată, nu a fost prezentă.

Examinând acest

aspect în raport de prevederile art. 278

1

C. proc. pen., care consacră

caracterul definitiv al soluției pronunțate de instanță în această materie, Curtea

a respins apelul ca inadmisibil, potrivit prevederilor art. 421 pct. 1 lit. a) teza

a II-a C. proc. pen.

Împotriva acestei

decizii penale a declarat cale de atac petenta SC C.D. SRL, cauza fiind înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 28 octombrie 2014.

Petenta SC C.D.

SRL, prin motivele scrise depuse la dosarul cauzei a arătat că formulează recurs

împotriva deciziei penale nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curții de Apel București,

secția a Il-a penală, invocând excepția de neconstituționalitate a art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen. și a art. 348 alin. (8) din Legea nr. 135/2010 privind

C. proc. pen. cu modificările și completările ulterioare, făcând trimitere la tratatele

și acordurile internaționale care statuează dreptului unei persoane la recurs.

Examinând cauza

de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate,

Înalta Curte constată că această cale de atac este inadmisibilă, pentru următoarele

considerente:

Conform dispozițiilor

art. 551 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. hotărârile primei instanțe rămân definitive

la data pronunțării, când hotărârea nu este supusă contestației sau apelului.

În speță, se constată

că prin sentința penală nr. 120 din 16 mai 2014, pronunțată de Judecătoria Alexandria,

s-a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 din Legea

nr. 59/1934, invocată de petentă, ca fiind neîntemeiată.

Prin aceeași sentință

penală, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins

plângerea împotriva rezoluției procurorului formulată de petenta SC C.D. SRL, ca

nefondată și s-a menținut rezoluția atacată, hotărârea fiind definitivă, potrivit

art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen. anterior.

Petenta SC C.D.

SRL a formulat apel împotriva sentinței penale nr. 120 din 16 mai 2014 a Judecătoriei

Alexandria, înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman, secția penală, cauza fiind

declinată prin încheierea nr. 58 din 09 septembrie 2014 în favoarea Curții de Apel

București. Prin decizia penală nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală acesta a fost respins apelul, ca inadmisibil.

În conformitate

cu prevederile art. 278 alin. (10) C. proc. pen. anterior, „hotărârea judecătorului

pronunțată potrivit art. 278 alin. (8) este definitivă. "

Prin urmare, în

privința sentinței penale atacate, pronunțată în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. anterior și definitivă, legea nu prevede posibilitatea

exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Constituie atributul

exclusiv al legiuitorului reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin

care judecătorul soluționează plângerea împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor

procurorului de netrimitere în judecată.

Împotriva hotărârii

pronunțate în apel, care este definitivă, petenta a formulat o nouă cale de atac.

Cu privire la

calea de atac formulată de petentă, se constată că aceasta se arată nemulțumită

de soluția adoptată de prima instanță, apreciind că este nelegală și îl favorizează

pe autorul faptei, în principal, din cauza textelor de lege atacate cu excepția

de neconstituționalitate, care statuează caracterul definitiv a unor astfel de hotărâri

judecătorești, dând loc arbitrariului și, în unele cazuri, abuzurilor judiciare,

profitându-se de faptul că hotărârile pronunțate într-o astfel de procedură nu sunt

supuse cenzurii instanțelor de control judiciar.

Obiectul excepției

de neconstituționalitate susținut de petentă îl reprezintă art. 278

1

alin.

(10) C. proc. pen. și art. 341 alin. (8) din Legea nr. 135/2010, privind C. proc.

pen. cu modificările și completările ulterioare, susținând că aceste dispoziții

legale încălcând dreptul părților la un recurs efectiv împotriva hotărârii primei

instanțe prin care s-a admis sau a fost respinsă plângerea împotriva ordonanței

procurorului de netrimitere în judecată, drept recunoscut de legislația internațională

(care, odată ratificată, face parte din dreptul intern), dar și de art. 129 din

Constituția României.

Totodată, a susținut

petenta că normele prevăzute de art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen. (1968)

și art. 341 alin. (8) C. proc. pen. (2010), sunt contrare dispozițiilor art. 21

alin. (1) și (2), din Constituția României.

Petenta a invocat

caracterul neconstituțional al dispozițiilor care limitează exercițiul căilor de

atac din momentul, dar momentul invocării acestora a fost în recursul la un apel

declarat inadmisibil (deci după ce o cale de atac a fost deja respinsă ca inadmisibilă).

Înalta Curte constată

astfel că excepția de neconstituționalitate este invocată într-o cale de atac care

este inadmisibilă, hotărârea pronunțată de Judecătoria Alexandria fiind definitivă

la Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Dând eficiență

principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, privind exercitarea

căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul

acces la justiție statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigențelor

determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac,

același pentru persoane aflate în situații identice.

Se constată că

această cale de atac privind excepția de neconstituționalitate nu poate fi calificată

ca fiind recurs în casație, având în vedere dispozițiile art. 434 C. proc. pen.

care stabilesc hotărârile ce pot fi atacate cu recurs în casație.

De asemenea, conform

art. 438 C. proc. pen., cazurile în care se poate declara recurs în casație sunt

următoarele: în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența

după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată

de o instanță inferioară celei legal competente; inculpatul a fost condamnat pentru

o faptă care nu este prevăzută de legea penală; în mod greșit s-a dispus încetarea

procesului penal; nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că

pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; s-au aplicat pedepse în alte limite

decât cele prevăzute de lege.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată

de SC C.D. SRL împotriva deciziei penale nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul

art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă,

calea de atac declarată de SC C.D. SRL împotriva deciziei penale nr. 1110/A din

1 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă petenta

la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi, 4 noiembrie 2014.