Decizia nr. 2821/2012 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 7014/279/2011 — recurs împotriva sentinței nr. 8/2012 a Tribunalului Neamț

C.A.R.,fără antecedente penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: a) trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., părți vătămate A.E.M. și D.V., la pedeapsa principală de 7 (șapte) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale; b) complicitate la viol, prevăzută de art. 26 raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. - parte vătămată A.E.M., la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale; c) lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. - parte vătămată A.E.M., la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare; d) lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. - parte vătămată D.V., la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare. e) în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor de: 7 (șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a ; interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale, 5 (cinci) ani închisoare și 5 (cinci) ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpata C.A.R. să execute pedeapsa rezultantă de 7 (șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive de la 22 septembrie 2011, până la 12 ianuarie 2012.

A.D.D., fără antecedente penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: a) trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., părți vătămate A.E.M. și D.V., la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare; b) viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., parte vătămată A.E.M., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare; c) de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., parte vătămată D.V., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare; d) lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. - parte vătămată A.E.M., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și; e) lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. - parte vătămată D.V., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare. În temeiul art. 33 lit a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate acestui inculpat, de 4 (patru) ani închisoare, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul A.D.D. să execute pedeapsa principală rezultantă de 4 (patru) ani închisoare. În temeiul art. 71 alin. 2 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

N.I., cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor: a) viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., parte vătămată A.E.M., la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale și; b) viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., parte vătămată D.V., la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor de: 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale și de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul N.I. să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 21 septembrie 2011 până la 01 februarie 2012.

S.G.V., cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., parte vătămată A.E.M., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 22 septembrie 2011 până la 01 februarie 2012. Prin aceeași sentință penală, au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile A.E.M. și D.V. În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 1357, art. 1381-1382 C. civ., au fost obligă inculpații C.A.R., A.D.D.- în solidar cu partea responsabilă civilmente A.M., N.l. și S.G.V., în solidar, să plătească părții civile A.E.M. suma de 100.000 lei, actualizată la data executării, cu titlu de daune morale. În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 1357, art. 1381-1382 C. civ., au fost obligați inculpații C.A.R., A.D.D., în solidar cu partea responsabilă civilmente A.M. și N.l., în solidar, să plătească părții civile D.V. suma de 100.000 lei, actualizată la data executării, cu titlu de daune morale. S-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de 400 lei pentru inculpatul A.D.D. și de câte 150 lei pentru părțile civile să fie avansate către Baroul de Avocați Neamț din fondurile Ministerului Justiției. S-a luat act că inculpații C.A.R., N.l. și S.G. au fost asistați de apărători aleși. În temeiul art. 189 și 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații: C.A.R., N.l. și S.G. să plătească statului suma de câte 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și inculpatul A.D.D., în solidar cu partea responsabilă civilmente A.M., să plătească statului suma de 1300 lei cu același titlu. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 109/D/P din 15 noiembrie 2011 al D.I.I.C.O.T. Biroul teritorial Neamț, înregistrat la această instanță sub nr. 5259/103/2011, au fost trimiși în judecată inculpații: 1. M.M.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori în formă agravată, prevăzute de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., viol în formă agravată, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal, în formă agravată, prevăzută de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen.; 2. C.A.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori în formă agravată, prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., viol în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal, în formă agravată, prev. de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen.; 3. N.l., pentru săvârșirea infracțiunilor de viol, prev. de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. și de viol în formă agravată, prev. de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen.; 4. S.G.V., pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă agravată, prev. de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. și;

A.D.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori în formă agravată, prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., vioi în formă agravată, prev. de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., viol în formă agravată, prev. de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată, prev. de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. La termenul de judecată de la 11 ianuarie 2012, inculpații: C.A.R., N.l., S.G.V. și A.D.D. au declarat că se prevalează de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., recunoscând săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare și fiind de acord cu probele administrate în faza de urmărire penală. Cererea de judecare potrivit procedurii simplificate prevăzută de art. 320/1 C. proc. pen. a fost admisă de instanță, fiind îndeplinite condițiile cerute de acest text de lege. Luând act de declarațiile inculpaților și văzând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, respectiv: plângerile și declarațiile părților vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de recoltare a probelor biologice, rapoartele de constatare medico legale din 21 septembrie 2011 emise de S.J.M.L. Neamț, procesele verbale de depistare a inculpaților, declarațiile martorilor, procesele verbale de recunoaștere după planșa fotografică și de confruntare, declarațiile făptuitorilor și inculpatului față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, instanța de fond a reținut următoarea situație de ; fapt: Inculpatul M.M.L. se află de mai mult timp într-o relație de concubinaj cu inculpata C.A.R. De aproximativ un an de zile, în anturajul de cunoștințe al celor doi inculpați a intrat și inculpatul minor A.D.D., acesta executând periodic diverse munci ocazionale în beneficiul inculpatului M.M.L. În data de 20 septembrie 2011, inculpata C.A.R. s-a deplasat pe raza municipiului Piatra Neamț, acolo unde lucra ca angajată a unui spațiu comercial amplasat în bazarul din municipiul Piatra Neamț, însoțită fiind de către inculpatul minor A.D.D. În conformitate cu cele declarate de către inculpatul minor, încă de la plecarea din comuna D-va Roșie, inculpata C.A.R. a acționat cu intenția, comunicată și inculpatului minor, de a identifica și racola persoane de sex feminin, vulnerabile din cauza vârstei sau intelectului limitat, pe care ulterior să le „dea la produs", în sensul exploatării sexuale a acestora. În realizarea scopului infracțional comun, inculpata C.A.R. și inculpatul A.D.D. s-au deplasat la Școala specială „E.D." din Piatra Neamț, unde au încercat să găsească două persoane de sex feminin, dispuse să-i însoțească sub un anumit pretext pe raza comunei D-va Roșie, județul Neamț. După ce a contactat mai multe eleve, inculpata C.A.R. a convins părțile vătămate A.E.M. și D.V., în vârstă de 15 ani, eleve în clasa a IX-a, cu reședința la Complexul de Servicii „E.D.", să o însoțească pe ea și pe inculpatul minor, până în comuna D-va Roșie. Pretextul deplasării l-a constituit solicitarea inculpatei C.A.R., ca cele două minore să ajute la culesul strugurilor pe o parcelă de teren aparținând inculpatei, fiecare dintre părțile vătămate urmând a primi drept retribuție pentru activitatea respectivă suma de câte 20 de lei. În realitate, nici inculpata C.A.R. și nici inculpatul M.M.L. nu aveau în posesie sau proprietate la momentul respectiv vreo parcelă de teren cultivată cu struguri, care să poată fi culeasă. Părțile vătămate A.E.M. și D.V. au obținut un bilet de voie de la cadrul didactic de serviciu în ziua respectivă, după care s-au deplasat împreună cu inculpata și inculpatul minor, cu troleibuzul, până pe raza comunei D-va Roșie. În momentul în care inculpata C.A.R. și inculpatul A.D.D. au ajuns cu cele două victime pe raza comunei D-va Roșie, au fost întâmpinați de către inculpatul M.M.L.. Inculpații și inculpatul minor s-au deplasat cu victimele într-o primă fază la un imobil aflat în construcție și de care avea grijă inculpatul N.l., situat tot pe raza comunei D-va Roșie. În momentul în care au ajuns în imobilul respectiv, victimele au avut pentru prima dată reprezentarea că nu urmau să execute o muncă agricolă, așa cum li se spusese anterior de către inculpata C.A.R., și au avut suspiciuni cu privire la o eventuală formă de abuz sexual, căreia urmau să fie supuse. Inculpatul N.l. se afla în stare de ebrietate, însă a acceptat ca inculpații să vină în imobilul respectiv împreună cu părțile vătămate, având reprezentarea că va avea raporturi sexuale cu una dintre cele două minore. La scurt timp, la imobil a sosit și inculpatul S.G.V., în același scop și anume acela de a avea relații sexuale cu una dintre cele două minore aduse pe raza comunei D-va Roșie. După intrarea în imobilul în care se afla inculpatul N.l., inculpații au procedat într-o primă fază la consumul unor cantități de băuturi alcoolice, precum și a unor alimente. Deși părțile vătămate minore, speriate și aflate într-o locație străină, fără posibilitatea de a cere ajutor sau a contacta vreo persoană din afara imobilului și-au exprimat încă de la început refuzul evident de a întreține orice fel de relație sexuală cu vreunul dintre bărbații aflați în imobilul respectiv, acestea au fost violate în mod repetat de către toți inculpații de sex masculin, precum și de către inculpatul minor, cu complicitatea materială activă a inculpatei C.A.R. Astfel, într-o primă fază, inculpatul N.l. a luat-o de mână pe partea vătămată D.V. și a condus-o într-o încăpere alăturată. Acolo, inculpatul a dezbrăcat-o, ; forțat pe minoră și, imobilizând-o fizic, a întreținut cu aceasta raporturi sexuale normale, în ciuda opoziției concrete a victimei. Pe parcursul acestor raporturi sexuale, D.V. a plâns permanent și a strigat să fie lăsată în pace, însă inculpatul N.l. și-a continuat activitatea infracțională, fără ca în ajutorul minorei să intervină vreunul dintre inculpați sau învinuiți. De altfel, în același interval de timp, ceilalți inculpați erau preocupați cu violarea repetată a părții vătămate A.E.M.. Astfel, într-o primă fază, în condițiile în care partea vătămată plângea și striga să fie lăsată în pace, inculpatul S.G.V. a întreținut acte sexuale orale cu partea vătămată, pentru o durată de aproximativ 10 minute. Imediat după aceasta, inculpatul minor A.D.D. a întreținut și el raporturi sexuale normale cu victima A.E.M.. întrucât victima se împotrivea fizic din ce în ce mai tare, inculpata C.A.R. i-a pus mâna la gură victimei, pentru a o împiedica pe aceasta să strige. Partea vătămată A.E.M. a fost violată de către inculpatul A.D.D. pentru o perioadă de aproximativ 30 de minute, iar după ce acesta a terminat, din camera alăturată a revenit inculpatul N.l. Profitând de starea de șoc în care se afla minora, inculpatul N.l. a întreținut cu aceasta relații sexuale orale ; contrar voinței părții vătămate. După ce inculpatul N.l. s-a retras de lângă minora A.E.M., inculpatul minor A.D.D. a întreținut la rândul său relații sexuale orale cu aceeași parte vătămată, profitând de starea în care se afla victima. Așa cum rezultă din depozițiile părților vătămate, care se coroborează sub acest aspect cu cele ale inculpaților, victimele nu au avut nici un moment intenția de a întreține raporturi sexuale cu vreunul dintre inculpați, acestea având loc contrar voinței lor, prin constrângere fizică și amenințare. După o perioadă de timp, inculpatul minor A.D.D., care îl cunoștea de mai mult timp pe numitul M.O. și cunoștea faptul că acesta era interesat de întreținerea unor raporturi sexuale contra cost cu diverse persoane de sex feminin, i-a propus inculpatului M.M.L. să „valorifice" într-o primă etapă una dintre minore către inculpatul respectiv. Inculpatul M.M.L. s-a declarat de acord, astfel încât minorul l-a sunat pe M.O. și a ajuns la o înțelegere telefonică cu acesta, în sensul de a-i preda una dintre minore, pentru ca numitul M.O. să întrețină raporturi sexuale cu aceasta, M.O. urmând să plătească pentru serviciul respectiv către minor i suma de 60 de lei. Deplasarea minorei A.E.M. către locația în care se afla numitul M.O. necesita însă existența unui mijloc de transport, iar în acest scop, inculpatul M.M.L. l-a sunat pe martorul R.T.A., care avea în proprietate un autoturism. Martorul s-a arătat dispus să efectueze o deplasare în interesul inculpatului M.M.L., cu condiția însă ca acesta să-i furnizeze o cantitate de combustibil, întrucât nu avea rezerva necesară pentru a se deplasa în locația dorită de către inculpatul M.M.L. și inculpatul A.D.D. Ca urmare a acestei înțelegeri, în jurul orelor 23:30, martorul R.T.A. s-a deplasat la domiciliul inculpatului M.M.L., conducând autoturismul proprietate personală. Pentru a nu exista riscul ca cealaltă parte vătămată, D.V., să părăsească comuna D-va Roșie și eventual să anunțe organele de poliție, inculpații au luat decizia ca, pe perioada deplasării în locația unde se afla M.O., să o predea pe D.V. unei persoane care să o supravegheze. Astfel, au dus-o pe minoră la locuința unui vecin, loniță loan, rugându-l pe acesta să aibă grijă de D.V. și să o supravegheze pe perioada cât va lipsi el. După aceasta, inculpații M.M.L., C.A. și A.D.D. au condus-o pe partea vătămată A.E.M. către domiciliul inculpatului M.M.L., unde s-au întâlnit cu martorul R.T.A. și au urcat cu toții în autoturismul condus de acesta. Toți cei arătați s-au îndreptat către comuna Săvinești, într-o locație unde M.O. lucra ca achizitor de materiale feroase la un centru de colectare a fierului vechi și unde acesta și locuia în fapt, într-o baracă. Din autoturism au coborât inculpații M.M.L. și A.D.D., care au predat-o pe minora A.E.M. numitului M.O. După ce a preluat victima, M.O. a plătit suma de 50 de lei. După ce victimele au fost preluate de inculpați, împreună cu martorul R.T.A. s-au deplasat pe un teren viran, situat în lunca râului Bistrița, pe teritoriul comunei D-va Roșie. În locația respectivă, profitând de faptul că victimele se aflau încă în stare de șoc inculpatul minor A.D.D. a întreținut raporturi sexuale normale atât cu partea vătămată A.E.M., cât și cu partea vătămată D.V. Inculpații M.M.L. și A.D.D. s-au deplasat împreună cu victimele și martorul la locuința inculpatului M.M.L., au preluat-o de acolo pe C.A.R. și, împreună cu aceasta, au condus victimele până în cartierul D., din Piatra Neamț, unde le-au iăsat pe o stradă din apropierea Școlii „E.D." La data de 21 septembrie 2011, ambele părți vătămate au fost examinate în cadrul unei constatări medico-legale efectuate de către S.J.M.L. Neamț, constatându-se că acestea nu au leziuni traumatice, însă ambele prezintă deflorări recente, ce puteau data din data de 20 septembrie 2011. Părțile vătămate A.E.M. și D.V., ambele în vârstă de 15 ani s-au constituit părți civile cu suma de câte 100.000 lei cu titlu de daune morale, actualizată la data executării. Audiate în cursul cercetării judecătorești părțile vătămate și-au menținut declarațiile date în timpul urmăririi penale. Față de ambele părți vătămate a fost luată măsura plasamentului la Complexul de servicii „E.D." din mun. Piatra Neamț, drepturile și obligațiile părintești fiind exercitate de către președintele Consiliului Județean Neamț, conform sentinței civile nr. 144/C din 29 octombrie 2010 a Tribunalului Neamț (fila 144 dos.) și sentința civilă nr. 179/M din 6 octombrie 2006 a Tribunalului Neamț (f. 150 dos.) Inculpații: C.A.R., N.l., S.G.V. și A.D.D. au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor și au solicitat doar proba cu înscrisuri. Inculpatul N.l. a fost reținut administrativ la data de 21 septembrie 2011 și arestat preventiv în baza încheierii nr. 24 din 23 septembrie 2011 a Judecătoriei Piatra Neamț. Inculpata C.A.R. a fost reținută la data de 22 septembrie 2011 și arestată preventiv în baza încheierii nr. 25 din 23 septembrie 2011 a Judecătoriei Piatra Neamț. Arestarea preventivă a inculpatului a fost menținută în cursul judecății până la data de 12 ianuarie 2012, când a fost pusă în libertate, urmare a înlocuirii acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Inculpatul S.G.V. a fost reținut la data de 22 septembrie 2011 și arestat ; preventiv în baza încheierii nr. 25 din 23 septembrie 2011 a Judecătoriei Piatra Neamț. Prin încheierea din 11 ianuarie 2012 a Tribunalului Neamț, s-a dispus disjungerea cauzei privind pe inculpatul M.M.L., conform art. 38 C. proc. pen. La data de 11 ianuarie 2012 D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Neamț a emis procesul verbal de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul rechizitoriului nr. 109/D/P/2011, în sensul că, încadrarea juridică corectă a infracțiunii de trafic de minori, reținută în sarcina inculpaților este cea prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 și nu cea prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Lege, întrucât nu a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Instanța va lua act că, în cauză este vorba de o îndreptare de eroare materială, încadrarea juridică a faptei de trafic de minori fiind cea menționată în procesul verbal de la fila 241 dosar. Instanța de fond a apreciat că în drept: Fapta inculpatei C.A.R. care, în data de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpatul minor A.D.D. a racolat prin înșelăciune, victimele minore A.E.M. și D.V., în scopul exploatării lor sexuale, constituie infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a cu referire la art. 12 ; alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2011, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. Fapta aceleiași inculpate care, în data de 20 septembrie 2011, a exercitat acte de constrângere fizică asupra părții vătămate A.E.M., minoră în vârstă de 15 ani, în scopul de a-l ajuta pe inculpatul minor A.D.D. să întrețină raporturi sexuale cu victima, împotriva voinței acesteia, constituie infracțiunea de complicitate la viol, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. Fapta inculpatei C.A.R. care, în ziua de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpatul A.D.D. a lipsit de libertate, în mod ilegal partea vătămată minoră A.E.M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. Fapta inculpatei care în data de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpatul A.D.D., a lipsit de libertate, în mod ilegal partea vătămată minoră D.V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. Fapta inculpatului minor A.D.D. care, în data de 20 septembrie 2011 a racolat, prin înșelăciune, împreună cu inculpata C.A.R. pe părțile vătămate minore, în vârstă de 15 ani, A.E.M. și D.V., în scopul exploatării lor sexuale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a ll-a cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 99 C. pen. Fapta aceluiași inculpat care, în data de 20 septembrie 2011 a întreținut acte sexuale cu partea vătămată minoră A.E.M., prin constrângerea acesteia și beneficiind de complicitatea inculpatei C.A.R. constituie infracțiunea de viol, prev. de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. Fapta inculpatului care, în data de 21 septembrie 2011, în timp ce se afla în lunca râului Bistrița, pe raza comunei Dumbrava Roșie, împreună cu inculpatul M.M.L., a întreținut relații sexuale, prin constrângere cu partea vătămată minoră D.V., constituie infracțiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. Fapta inculpatului A.D.D. care, în ziua de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpata C.A.R. a lipsit de libertate în mod ilegal partea vătămată minoră A.E.M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. Fapta inculpatului minor care, în data de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpata C.A.R. a lipsit de libertate partea vătămată D.V., constituie infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. Fapta inculpatului N.l. care, în ziua de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpatul minor A.D.D., prin constrângere, a întreținut acte sexuale cu partea vătămată minoră D.V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. Fapta aceluiași inculpat care, în data de 20 septembrie 2011 împreună cu inculpatul minor A.D.D. au obligat, prin amenințare partea vătămată minoră A.E.M. să întrețină relații sexuale cu el, împotriva voinței acesteia constituie infracțiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. Fapta inculpatului S.G.V. care, în data de 20 septembrie 2011, împreună cu inculpatul minor A.D.D. a obligat-o pe partea vătămată minoră A.E.M. să întrețină relații sexuale, împotriva voinței acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. Instanța de fond a motivat că la individualizarea judiciară a pedepselor a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor, natura relațiilor sociale încălcate, referitoare la dreptul la integritate corporală, libertate, inviolabilitate sexuală, onoare și demnitate, modalitățile și împrejurările în care au fost comise - părțile vătămate minore au fost racolate prin înșelăciune, cu promisiunea falsă de a fi remunerate în schimbul prestării unor servicii onorabile, au fost abuzate sexual de către mai mulți inculpați, scopul urmărit - obținerea de foloase materiale, rezultatul produs - constând în suferința fizică și psihică produsă victimelor, precum și persoana inculpaților. Inculpata C.A.R. a avut un rol important în comiterea faptelor, fiind cea care a racolat, împreună cu inculpatul minor, victimele, care Ie-a condus la locuința unde au fost ținute împotriva voinței lor, care a ajutat pe ceilalți inculpați să comită faptele de viol, care a împiedicat pe părțile vătămate să părăsească imobilul. Aceasta a dat dovadă de totală lipsă de empatie față de victime, ajutându-i pe ceilalți inculpați să-și realizeze scopul infracțional. Instanța de fond a avut în vedere însă faptul că inculpata este tânără, nu are antecedente penale, a avut o poziție procesuală sinceră, este însărcinată, urmând să nască în scurt timp și că beneficiază de dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., respectiv reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, condiții în care a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea pedepsei de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de minori și pedeapsa de câte 5 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la viol și lipsire de libertate, precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., urmând a se face aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (3) C. pen. Inculpatul A.D.D. este cel care a avut inițiativa în săvârșirea infracțiunilor, deplasându-se împreună cu inculpata C.A.R. la Centrul de Plasament „E.D." din Piatra Neamț, cu scopul de a racola minorele și a obține beneficii materiale din exploatarea lor sexuală. A acționat în calitate de autor al infracțiunii de viol și a avut activitate infracțională amplă, participând la săvârșirea tuturor faptelor penale. Acesta a fost condamnat, în Dosarul nr. 7014/279/2011 al Judecătoriei Piatra Neamț la pedeapsa de 9 iuni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, nu urmează cursuri de școlarizare, nu dorește să se integreze în familia din care provine, frecventează un anturaj antisocial și nu are o conduită conformă cu normele morale ale societății. Din referatul de evaluare efectuat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț (fila 139 dos.) reiese că inculpatul nu conștientizează propriul comportament infracțional, nu are empatie față de părțile vătămate, refuză să se supună controlului mamei sale, perspectivele sale de reintegrare depinzând de renunțarea la anturajul antisocial. În aceste condiții s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de minori și la pedeapsa de câte 2 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de viol și lipsire de libertate, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. Instanța a apreciat, raportat la gravitatea infracțiunilor comise, la scopul urmărit, la rezultatul produs și la împrejurarea că inculpatul a mai fost cercetat și judecat și pentru comiterea altor fapte penale, că scopul preventiv și educativ al pedepsei penale nu poate fi atins prin suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere a acesteia, ci numai prin executarea ei efectivă, motiv pentru care va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin.(2) C. pen. Inculpatul N.l. este autorul a două infracțiuni de viol, comise cu participarea inculpatului minor, asupra celor două părți vătămate minore. Faptele au avut loc în locuința sa, inculpatul are vârsta de 42 ani, este căsătorit, nu are ocupație, iar în trecut a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni, printre care și o infracțiune de viol. Acesta a recunoscut săvârșirea faptelor și beneficiază de dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., astfel că a fost condamnat inculpatul la două pedepse de câte cinci ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe timp de doi ani, urmând a se face aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (3) C. pen. Inculpatul S.G.V. este autorul unei singure infracțiuni de viol. Are vârsta de 41 ani, nu are ocupație. Are condamnări pentru fapte anterioare care nu atrag starea de recidivă. A avut o poziție procesuală sinceră și, prin aplicarea dispozițiilor art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. va fi condamnat la pedeapsa de patru ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. Instanța de fond, constatând că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și menținerea acestei măsuri și având în vedere că împotriva acestora a fost pronunțată o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, a menținut starea de arest a inculpatului N.l. și S.G.V. În ceea ce privește pe inculpata C.A.R. și în cazul acesteia, instanța constată că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea ei efectivă, în raport de gravitatea faptelor comise, scopul urmărit, consecințele produse și cuantumul pedepsei aplicate. S-a reținut că acțiunile civile exercitate de partea vătămată A.E.M. și D.V. sunt întemeiate și vor fi admise, conform dispozițiilor art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 1357, art. 1381 - 1382 C. civ.e pentru următoarele considerente: În privința acordării daunelor morale nu există criterii de determinare, stabilirea sumelor acordate cu acest titlu fiind lăsată la aprecierea judecătorului, astfel că nu se impune a fi făcute probe pentru întinderea acestui prejudiciu. Aprecierea prejudiciului moral trebuie făcută în mod concret, în funcție de toate circumstanțele și împrejurările cauzei, importanța prejudiciului moral depinde de valoarea nepatrimonială lezată, de însemnătatea pe care o are această valoare pentru persoana vătămată, de vârsta, nivelul de pregătire și de cultura generală a persoanelor vătămate, de intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării de către persoanele vătămate, precum și de repercusiunile faptei asupra stării generale a sănătății și asupra posibilității persoanelor vătămate de a se realiza deplin pe plan social, personal și familial. În speță, la aprecierea cuantumului daunelor morale ce au fost acordate s-a avut în vedere vârsta fragedă - 15 ani - a părților vătămate minore, împrejurarea că acestea ; se află într-o instituție de stat, fiind lipsite de ocrotirea unei familii normale, suferința psihică produsă acestora prin supunerea lor la acte sexuale normale și orale, în mod repetat, împotriva voinței lor, împrejurarea că părțile vătămate și-au început viața sexuală într-un mod brutal și care poate avea efecte permanente negative asupra dezvoltării lor fizice și intelectuale, traumele produse victimelor, prin abuzarea lor repetată. În raport de prejudiciul produs victimelor prin faptelor ilicite, inculpații au fost i obligați la plata sumelor de câte 100.000 lei cu titlu de daune morale, actualizate la data executării, inculpatul minor fiind obligat și în solidar cu partea responsabilă civilmente. Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, au declarat apel inculpații: C.A.R., A.D.D., N.l. și S.G.V. și partea responsabilă civilmente A.M. Apelurile nu au fost motivate în scris, iar în susținerile orale făcute și prin apărători a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în încheierea de amânare a deliberării și a pronunțării, care face parte integrantă din prezenta decizie, astfel că nu vor mai fi reluate. Prezenții în fața Curții, apelanții inculpați, instanța de apel Ie-a prezentat inculpaților: C.A.R., N.l. și S.G.V. învinuirile care i se aduc prin actul de sesizare al instanței și faptele pentru care au fost condamnați de instanța de fond, precum și prevederile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., respectiv, faptul că au dreptul să nu facă nici o declarație la instanța de control judiciar, că tot ce declară poate fi folosit și împotriva lor, iar dacă acceptă să dea declarații au obligația să spună tot ce știe cu privire la învinuirile care li se aduc. Apelanții-inculpați nu au fost de acord să dea declarație, prevalându-se de dreptul la tăcere. Apelantul-inculpat A.D.D. și apelanta-parte responsabilă civilmente, deși legal citați, nu s-au prezentat în fața instanței de control judiciar. Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a constatat că apelul inculpatului A.D.D. urmează a fi admis, iar apelurile inculpaților: C.A.R., N.l. și S.G.V. și al părții responsabile civilmente A.M. urmează a fi respinse ca nefondate pentru considerentele care wr fi prezentate. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a constatat că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de inculpați o corectă încadrare juridică și a dat dovadă de înțelegere prin aplicarea unor pedepse apropiate de minimele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, desigur după reducerea acestora cu 1/3 potrivit art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. A mai reținut instanța de apel că instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele săvârșite de apelanții-inculpați, cu arătarea timpului și locului unde au fost comise, încadrarea juridică dată acestora, de asemenea, a analizat probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a arătat temeiurilor de drept care justifică soluția dată în cauză, atât sub aspectul laturii penale, cât și a laturii civile a cauzei. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului a rezultat pe deplin vinovăția apelanților-inculpați cu privire la infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea acestora. De altfel, așa cum a reținut și instanța de fond, apelanții-inculpați au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen., recunoscând săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. În ceea ce privește situația de fapt, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea de Apel și-a însușit situația de fapt întocmai așa cum a fost reținută de instanța de fond, nemaifiind necesară reluarea. A mai reținut că apelanta-inculpată C.A.R. a solicitat prin apărătorul ales schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., complicitate la viol, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. și lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. S-a reținut că în cauză, nu se poate discuta despre schimbarea încadrării juridice din cele trei infracțiuni, într-o singură infracțiune, deci în includerea infracțiunii de complicitate la viol, în infracțiunea de trafic de minori. Așa cum este cunoscut, schimbarea încadrării juridice înseamnă constatarea că un alt text de lege prevede și sancționează fapta cu a cărei judecare a fost sesizată instanța, deci stabilirea unui alt temei juridic al răspunderii penale decât acel arătat în actul de sesizare. Ori, având în vedere susținerile apelantei-inculpate, în ceea ce privește cuprinderea infracțiunii de complicitate la viol în infracțiunea de trafic de minori, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 334 C. proc. pen. De altfel, din examinarea concluziilor puse de apărătorul ales al inculpatei rezultă că, în fapt, acesta a susținut că, în raport de situația de fapt reținută de instanța de fond, inculpata nu ar fi săvârșit infracțiunea de complicitate la viol, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen. Analizând probele administrate în cauză rezultă că susținerea apelantei-inculpate, sub acest aspect, este neîntemeiată, deoarece atât din declarațiile părții vătămate A.E.M., cât și ale inculpatului A.D.D., ca de altfel, și a celorlalți inculpați, rezultă cu certitudine participarea inculpatei C.A.R. la săvârșirea de inculpatul A.D.D. a infracțiunii de viol, în dauna părții vătămate. Inculpata a fost cea care l-a ajutat pe inculpatul A.D.D., în condițiile de opoziție a părții vătămate, să o violeze pe partea vătămată. În susținerea cererii apelantei-inculpate de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin, (1), (2), (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., s-a invocat Decizia nr. 1 din data de 21 ianuarie 2008 a secțiilor unite al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii. Prin această decizie Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: „1. Fapta persoanei care recrutează, transportă, transferă, cazează sau primește o altă persoană pe care a lipsit-o de libertate, prin răpire, în scopul exploatării, constituie infracțiunea complexă de trafic de persoane prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, nefiind incidente și dispozițiile art. 189 alin. (1)-(3) C. pen. 2. Aceeași faptă de recrutare, transferare, transportare, găzduire sau primire a unui minor lipsit de libertate, prin răpire, în scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori prevăzută la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, nefiind incidente dispozițiile de drept comun ale art. 189 alin. (3) C. pen. Pentru a pronunța această decizie instanța supremă a reținut, în esență, următoarele: Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, „constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violentă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane". Tot astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) din aceeași lege, "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori". Pe de altă parte, prin art. 189 alin. (1) C. pen. este incriminată "lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal, prevăzându-se, în alin. (2)-(5) ale aceluiași articol, mai multe cazuri de agravare ale acestei infracțiuni. În mod corespunzător, în alin. (2) și (3) ale art. 12 din Legea nr. 678/2001 sunt reglementate cazurile de agravare ale infracțiunii de trafic de persoane, iar prin alin. (2)-(4) ale art. 13 din aceeași lege sunt prevăzute împrejurările ce imprimă caracter agravat infracțiunii de trafic de minori. Este semnificativ că măsurile de agravare a pedepsei, stabilite în cele două articole din Legea nr. 678/2001, prin care sunt reglementate infracțiunile de trafic de persoane și de trafic de minori, se referă la întreaga arie de reglementare a agravantelor prevăzute, în cazul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin dispoziiiile alin. (2)-(4) ale art. 189 C. pen. În atare situație, cât timp prevederile art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane au caracter special în raport cu cele ale art. 189 C. pen., referitoare la lipsirea de libertate în mod ilegal, în conformitate cu principiul de drept specialia generalibus derogant se impune ca acest concurs dintre legea specială și legea generală să fie rezolvat în favoarea legii speciale. Ca urmare, în ambele ipoteze sunt aplicabile, după caz, dispoziiiile art. 12 sau cele ale art. 13 din Legea specială nr. 678/2001, cu agravantele corespunzătoare, fiecare dintre aceste două infracțiuni având caracter complex în raport cu infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută în art. 189 C. pen. Caracterul complex și unitar al reglementării speciale din Legea nr. 678/2001, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 79/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 287/2005, impune aplicarea dispozițiilor, cu caracter special de incriminare, ale art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001, chiar și în rarele ipoteze în care art. 189 C. pen. prevede pedeapsa mai grea, pentru a nu se încălca principiul conform căruia prevederile din legea specială au prioritate de aplicare în raport cu cele din legea generală. În legătură cu cazurile de săvârșire a infracțiunii de proxenetism prin constrângere, este de observat că situațiile ivite în această privință în practica judiciară au fost soluționate de Secțiile Unite prin Decizia nr. 14 din 19 martie 2007, dată în interesul legii. Așa cum rezultă din această decizie a instanței supreme s-a avut în vedere doar situația privind fapta persoanei care recrutează, transportă, transferă, cazează sau primește o altă persoană, dar pe care a lipsit-o de libertate doar prin răpire, ori în cauza dedusă judecății recrutarea, transferarea, transportul, găzduire intimatelor părți vătămate lipsite de libertate nu s-a realizat de inculpați prin răpire. În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., Curtea a constatat că nu se impune a se dispune schimbarea încadrării juridice în sensul celor solicitate și pentru considerentele care vor fi prezentate. Critica adusă de apelanta-inculpată cu privire la inexistența infracțiuni de lipsire de libertate, care în opinia sa, este absorbită în conținutul infracțiunii de trafic de persoane, nu a fost primită de către instanța de apel. S-a reținut că în condițiile speței cele două infracțiuni coexistă, fiind săvârșite în concurs real, inculpata acționând în baza a două rezoluții infracționale distincte. Fiecare dintre modalitățile alternative de săvârșire a infracțiunilor de trafic de persoane poate presupune o restrângere totală sau parțială, după caz, a libertății de mișcare a victimei traficului. Ori de câte ori lipsirea de libertate a persoanei traficate este necesară realizării, în condițiile arătate de normele incriminatoare ale art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001, a elementului material al infracțiunilor respective, lipsirea de libertate este absorbită în mod natural în conținutul constitutiv al infracțiunii, fiind intrinsecă săvârșirii acesteia. Astfel, fiecare dintre acțiunile de recrutare, transportare, transferare, cazare și primire sunt susceptibile de realizare prin lipsirea de libertate a persoanei traficate, iar în cazul folosirii unor anumite mijloace pentru realizarea elementului material al infracțiunii în discuție (de exemplu, prin răpire), aceste acțiuni nici nu pot fi săvârșite fără lipsirea de libertate a persoanei. Se poate conchide că în situațiile în care lipsirea de libertate este necesară, intrinsecă realizării elementului material al oricăreia dintre infracțiunile susmenționate (prevăzute de art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001), ea este absorbită în conținutul constitutiv al acestora. În ceea ce privește aprecierea duratei de timp necesare ca victima traficului să fie lipsită de libertate, pentru ca făptuitorul să săvârșească infracțiunea de trafic de persoane, aceasta se va face de la caz la caz, în funcție de împrejurările în care fapta se comite, în toate cazurile însă victima trebuind să fie împiedicată în mod efectiv să se deplaseze în conformitate cu propria sa voință. Însă, ori de câte ori lipsirea de libertate depășește această necesitate intrinsecă realizării elementului material al oricăreia dintre infracțiunile prevăzute de art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001), realizează însă și elementele constitutive ale infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, infracțiune care intră în