ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3877/2012

În luna mai 2004, inculpatul H.G. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC C.P.C. SRL din localitatea Molid, com. Vama, jud. Suceava și i-a propus martorului S.V., administratorul societății, să-i livreze material lemnos pentru export, societatea inculpatului deținând licență de export pentru material lemnos. La data de 31 mai 2004, s-a încheiat contractul de export în comision nr. 77 în baza căruia SC C.P.C. SRL în calitate de comitent îl împuternicea pe inculpatul H.G., administrator la SC I.C. SRL Galați, în calitate de comisionar, să încheie contract și să vândă la export în nume propriu și pe contul comitentului, cherestea de rășinoase la prețul de 90 euro pe metru cub, plata urmând a fi făcută în valută, prin transfer bancar în maxim 15 zile de la livrare. Conform clauzelor contractuale, inculpatul, în calitate de comisionar, trebuia să întocmească documentele externe, să încaseze și să plătească comitentului contravaloarea mărfurilor exportate în condițiile stipulate în contract. Pentru serviciile prestate, comisionarul încasa un comision constituit ca diferența între prețul extern obținut și prețul convenit între comitent și comisionar. În baza acestui contract, cu facturile fiscale nr. 6223112 din 14 iunie 2004, 5331377 din 18 iunie 2004 și 5331378 din 26 iunie 2004, partea vătămată a livrat inculpatului cherestea în valoare de 8741 euro (31.990 RON). Ulterior, inculpatul a vândut cheresteaua unor societăți comerciale din Grecia după cum urmează: cu factura fiscală nr. 5764609 din 14 iunie 2004 către P.L. - Pireus a livrat marfa în valoare de 138.389.946 lei (ROL), către S.S.A. Thess Aloniki a livrat marfă în valoare de 144.051.392 lei (ROL) și către G.T.I.E. SA Korinthos a livrat marfă în valoare de 141.914.939 lei (ROL). Pentru că se împlinise scadența, iar inculpatul H.G. nu a achitat contravaloarea mărfurilor către partea vătămată SC C.P.C. SRL, la data de 24 august 2004, cu adresa nr. 10, partea vătămată i-a solicitat inculpatului achitarea contravalorii mărfurilor livrate. Ca răspuns la această solicitare, inculpatul i-a transmis părții vătămate cu adresa nr. 141 din 25 august 2004, că marfa livrată era de proastă calitate, motiv pentru care beneficiarii din Grecia au refuzat să o plătească, indicându-i totodată administratorului SC C.P.C. SRL, S.V., să se deplaseze în Grecia și să ridice cheresteaua din depozitele societăților la care fusese livrată, și faptul că urma să plătească transportul și valoarea taxelor vamale către societățile din Grecia. Așa fiind, la data de 4 decembrie 2004, martorul S.V. i-a cerut inculpatului să-i trimită delegații pentru a putea ridica marfa de la beneficiarii din Grecia. Întrucât inculpatul a nu a răspuns la solicitarea martorului, acesta a reiterat solicitarea și cu adresa cu nr. 10 din 15 decembrie 2004. Documentele solicitate nu i-au fost transmise martorului S.V. iar ulterior inculpatul nu a mai fost găsit. Drept urmare, la data de 8 februarie 2005, partea vătămată SC C.P.C. SRL Suceava, s-a adresat Judecătoriei Suceava cu o acțiune prin care a solicitat ca prin procedura somației de plată, SC I.C. SRL Galați, administrată de inculpatul H.G. să fie obligată să plătească suma de 8741,44 euro, reprezentând contravaloarea cherestelei livrate și suma de 8040,8 euro cu titlu de penalități de întârziere de 0,5% pentru fiecare și de întârziere. Prin Sentința civilă nr. 1235 din 6 aprilie 2005 a Judecătoriei Suceava a fost admisă cererea având ca obiect somație de plată formulată de reclamanta SC C.P.C. SRL Molid în contradictoriu cu pârâta SC I.C. SRL Galați, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 8741,44 euro, cu titlu de preț, suma de 8.040,8 euro, reprezentând penalități de întârziere și cheltuieli de judecată în sumă de 369.000 lei (ROL). S-a reținut de instanța de judecată că pârâta nu a făcut dovada că a executat în contul reclamantei obligațiile asumate prin contractul de comision nr. 77 din 31 mai 2004, că sumele prevăzute în facturile nr. 5331378 din 26 iunie 2004, 6223112 din 14 aprilie 2004 și nr. 5764609 din 14 iunie 2004 de recepție a cherestelei de la reclamantă sunt certe, lichide și exigibile, iar plata penalităților de întârziere a fost asumată de pârâta debitoare prin contractul de comision încheiat cu reclamanta. Prin Sentința civilă nr. 1346 din 27 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Român, a fost respinsă cererea de suspendare executare și contestație la executare formulată de contestatoarea SC I.C. SRL Galați în contradictoriu cu SC C.P.C. SRL Molid, ca fiind rămasă fără obiect. S-a reținut de instanța de judecată că la dosar contestatoarea SC I.C. SRL Galați a depus la termenul de judecată din data de 27 iunie 2006, în copie certificată, un proces verbal din data de 12 iunie 2006 încheiat la sediul creditoarei SC C.P.C. SRL Molid prin care părțile au stabilit că nu mai au niciun fel de obligații reciproce, motiv pentru care s-a constat că a rămas fără obiect contestația la executare, nemaiimpunându-se anularea actului de executare contestat. SC C.P.C. SRL a formulat cerere de executare silită către executorul judecătoresc P.Ș. din Galați, care a făcut obiectul Dosarului nr. 404/2006. Prin Sentința civilă nr. 2995 din 04 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Galați a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea SC I.C. SRL Galați în contradictoriu cu intimata SC C.P.C. SRL Molid ca nefondată, reținându-se că se contestă realitatea procesului-verbal din data de 12 iunie 2006 și a adresei nr. 10/2004. Prin Decizia civilă nr. 1057 din 14 noiembrie 2007 a Tribunalului Galați a fost admis recursul declarat de contestatoarea SC I.C. SRL Galați, a fost modificată în tot Sentința civilă nr. 2995 din 04 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Galați și în rejudecare a fost admisă contestația la executare. Acel proces-verbal din 12 iunie 2006 nu a fost menționat în registrul de intrări-ieșiri al SC C.P.C. SRL Molid. Martorul B.G., șoferul care a transportat cherestea în Grecia la data de 26 iunie 2004 pentru firma inculpatului a predat marfa la adresa indicată de inculpat, a primit plata mărfii de la destinatar, precum și contravaloarea cheltuielilor de transport, astfel încât nu se poate reține că plata urma a fi făcută ulterior prin bancă, astfel cum susține inculpatul, având în vedere că marfa era achitata pe loc la momentul descărcării de către destinatari (firmele grecești). Totodată martorul a declarat că destinatarul mărfii nu a făcut obiecțiuni cu privire la calitatea mărfii la descărcare. Astfel cum s-a menționat, pe parcursul judecării cererilor formulate de partea vătămată SC C.P.C. SRL, inculpatul a prezentat în fața instanței de judecată un proces-verbal datat 12 iunie 2006 în care se preciza: "creditorul SC C.P.C. SRL renunță la executarea silită deoarece consideră că nu a depus în instanță toate documentele care nu-l avantajau în acel proces și din această cauză decizia Judecătoriei Suceava nu este justă. Totodată, părțile stabilesc de comun acord că nu mai au niciun fel de obligații financiare reciproce". Astfel cum a rezultat din actele dosarului, procesul-verbal a fost depus la termenul de judecată din 27 iunie 2006 și la aceeași dată, a fost trimis și executorului judecătoresc M.I.. Tot în fața instanței de judecată inculpatul a prezentat și adresa cu nr. 10 din 07 decembrie 2004 potrivit căreia partea vătămată ar fi luat la cunoștință că marfa exportată era de proastă calitate și din acest motiv ar fi renunțat la pretențiile civile. Toate aceste acte au fost avute în vedere de către instanțele de judecată, fiind menționate în considerentele lor. Cercetările efectuate în cauză au dovedit că, în realitate adresa și procesul-verbal prin care SC C.P.C. SRL ar fi renunțat la pretențiile civile au fost întocmite de inculpat, pentru a se sustrage de la plata datoriilor către partea vătămată. Astfel, martorul S.V. a arătat, în mod constant, că nu a întocmit aceste înscrisuri și nu a avut cunoștință de existența lor până când inculpatul nu le-a prezentat instanțelor de judecată. Totodată, martorul S.V. a precizat că inculpatul i-a solicitat "declarații" care să ateste faptul că marfa ce urma a fi exportată era producție indigenă. Folosind o astfel de declarație, pe aceeași coală A4, în partea de jos, inculpatul H.G. a listat procesul-verbal întocmit de el pentru a avea ștampila societății și semnătura martorului S.V. În continuare, inculpatul H.G. a tăiat coala de hârtie, separând declarația anterioară de procesul verbal ce conținea date nereale. Așa s-a explicat faptul că ștampila SC C.P.C.. SRL și semnătura martorului S.V. sunt aplicate invers. Din același motiv semnătura martorului nu este întreagă, fiind tăiată de la jumătate. Solicitarea acelor declarații de către inculpat la momentul livrării mărfii a demonstrat intenția clară a inculpatului de a induce în eroare părțile vătămate în ceea ce privește plata mărfurilor. Partea vătămată SC C.P.C. SRL Suceava s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 8741,44 euro, reprezentând contravaloarea mărfurilor vândute, și cu suma de 8040,80 euro, reprezentând penalități de întârziere.

La data de 9 februarie 2005 între SC I.C. SRL Galați și partea vătămată SC M. SRL Piatra-Neamț s-a încheiat contractul de export în comision nr. 21, vizând operațiuni ce aveau ca obiect principal producerea și comercializarea la export de cherestea de fag aburit. Potrivit contractului, societatea administrată de inculpatul H.G. În calitate de comisionar se obliga să livreze către partea vătămată cherestea de fag aburit pentru export după procurarea acesteia, iar partea vătămată în calitate de comitent se obliga să achite 50 % din preț în avans și diferența la data livrării mărfii. Conform înțelegerii dintre părți, inculpatul H.G. a procurat cantitatea de 233,724 mc din totalul de 350 mc, pe care se obligase să o livreze lunar. Întrucât inculpatul întârzia livrarea mărfii, martorii A.I. și E.M.E.E.N., reprezentanții legali ai părții vătămate, au venit la Galați și împreună cu reprezentantul zonal, martora P.V., au verificat calitatea mărfurilor prezentate de inculpat ca făcând obiectul contractului încheiat iar reprezentanții părții vătămate i-au dat inculpatului instrucțiuni cu privire la ambalarea mărfii și inscripționarea ei, conform prevederilor contractuale. Pentru a crea convingerea că este de bună-credință, inculpatul a emis către partea vătămată facturile fiscale nr. 01931253 din 09 februarie 2005 și 01931261 din 04 aprilie 2005 și a emis avizul de însoțire a mărfii nr. 044556 din 21 aprilie 2005, iar partea vătămată a achitat integral contravaloarea mărfii, respectiv suma de 39.744,36 dolari SUA. După ce a intrat în posesia banilor, conform extraselor de cont existente la dosarul cauzei, sub pretextul că nu are mijloace de transport, inculpatul H.G. a amânat predarea mărfii către partea vătămată și apoi nu a mai putut fi contactat de reprezentanții părții vătămate. Așa fiind, reprezentanții legali ai SC M. SRL Piatra-Neamț s-au adresat Tribunalului Galați (Secția comercială) cu o cerere prin care au solicitat ca societatea inculpatului să fie obligată să predea marfa, cauza fiind înregistrată sub nr. 550/2005. În fața instanței de judecată, inculpatul a prezentat adresa cu nr. 19 din 11 aprilie 2005 din în care este consemnat că partea vătămată ar fi revenit cu privire la solicitarea de a i se pune la dispoziție marfa și că ar fi fost de acord ca din plata deja făcută să se scadă o datorie mai veche pe care E.M.E.E.N. ar fi avut-o față de inculpat, iar din diferența rămasă să i se livreze, la sfârșitul lunii iunie, cantitatea de 49,058 mc cherestea fag aburit și să se considere reziliat vechiul contract. Din actele depuse de inculpat la Tribunalul Galați, a reieșit că inculpatul H.G. a mai susținut că partea vătămată ar fi solicitat să i se livreze aproximativ 50 mc de cherestea în orice condiții pentru a completa un vapor și că, deși a fost de acord cu această solicitare, reprezentanții legali ai părții vătămate nu s-au prezentat pentru a ridica marfa solicitată. Pe parcursul efectuării actelor de urmărire penală a rezultat că situația prezentată de învinuit instanței de judecată era nereală. Pe baza înscrisului prezentat instanței de judecată, prin Sentința comercială nr. 379 din 17 mai 2005 rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1309 din 27 iulie 2005 a Curții de Apel Galați, secția Comercială, Maritimă și Fluvială, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de SC M. SRL Piatra-Neamț, astfel încât reprezentanții legali ai părții vătămate s-au adresat cu o plângere penală organelor de urmărire penală, solicitând efectuarea de cercetări față de numitul H.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune în convenții și fals în înscrisuri sub semnătură privată motivând că înscrisul folosit de învinuit nu era real și că, prin folosirea lui, au fost prejudiciați cu suma de 39.774,36 dolari SUA. Din actele de urmărire penală a rezultat că inculpatul H.G. a întocmit în fals adresa cu nr. 19 din 11 aprilie 2005, ea nefiind emisă de SC M. SRL Piatra-Neamț. Această situație a rezultat din declarațiile martorilor A.I. și E.M.E.E.N., reprezentanții legali ai părții vătămate care au arătat că nu au avut cunoștință despre existența adresei respective și că nu a existat nici o datorie către societatea administrată de inculpatul H.G.. Totodată, verificându-se registrul de intrare-ieșire al SC M. SRL Galați a rezultat că la data la care apare ca fiind emisă adresa în discuție, reprezentanții legali ai societății au emis "instrucțiuni de livrare cherestea". Din declarația martorei P.V. a rezultat că, instrucțiunile privind modul de ambalare și expediere a mărfii i-au fost înmânate inculpatului de martorii A.I. și E.M.E.E.N. În prezența ei. Partea vătămată SC M. SRL Piatra-Neamț s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 39.774,36 dolari SUA și cu suma de 8523 dolari SUA reprezentând dobânda comercială pentru suma plătită.

La începutul lunii noiembrie 2005, inculpatul H.G., în calitate de administrator al SC I.C. SRL a solicitat martorului B.L., administrator la SC S. SRL Brăila, ce are ca obiect principal de activitate distribuția de echipamente și accesorii, să livreze echipamente de sudură pe care inculpatul a motivat că urma să le folosească pentru executarea unor lucrări la Ș.N.A. Tulcea. Cu ocazia discuțiilor s-a convenit ca plata mărfii să se facă cu BO sau filă CEC scadentă la cel mult 90 de zile de la livrare. La data de 18 noiembrie 2005, cu ocazia primei livrări de produse în valoare de 109.806.800 lei, conform facturii fiscale nr. 8051467 din 18 noiembrie 2005, martorul B.L. a primit de la inculpat fila CEC seria BG 302 nr. 00312346 pe care, doar a semnat-o și ștampilat-o, urmând ca suma să fie completată de martor după efectuarea mai multor livrări de marfă. Așa fiind, în perioada noiembrie 2005 - iunie 2006, tot pe bază de facturi fiscale, partea vătămată a mai livrat către SC I.C. SRL Galați echipamente de sudură în valoare totală de 821.199.800 lei (ROL). La data de 04 mai 2006, în urma insistențelor martorului B.L., inculpatul a achitat cu filă CEC suma de 117.000.000 lei (ROL). Pe parcursul derulării afacerii, pentru plata mărfii, inculpatul i-a emis martorului B.L. un BO doar semnat și ștampilat. La data de 09 iunie 2006, martorul B.L. i-a trimis inculpatului prin fax o adresă prin care îi aducea la cunoștință că va introduce la plată BO și fila CEC pe care le emisese anterior pentru a-și recupera contravaloarea materialelor livrate. La data de 14 iunie 2006, martorul B.L. a introdus la plată BO primit de la inculpat, care a fost refuzat pentru că nu avea acoperirea necesară. În continuare, martorul a introdus spre decontare fila CEC primită anterior de la inculpatul H.G., care a fost refuzată cu mențiunea "filă CEC pierdută". Din actele existente la dosarul de urmărire penală, la data de 19 iunie 2006, inculpatul H.G. s-a adresat cu o cerere la R.B. - Sucursala Galați, unde societatea sa avea cont deschis, comunicând că pierduse "în condiții neelucidate" fila CEC seria BG 302 nr. 312346 pe care în realitate, o predase martorului B.L. În condițiile mai sus expuse. Intenția inculpatului de a o prejudicia pe partea vătămată reiese din faptul că după ce partea vătămată, la data de 09 iunie 2006, l-a înștiințat pe inculpat că va uza de mijloacele de plată, a introdus la plată BO la data de 14 iunie 2006, inculpatul, deși lăsase martorului și o filă CEC pentru plata mărfurilor, la data de 19 iunie 2006 solicită băncii să aibă în vedere că fila CEC a fost pierdută, pentru ca partea vătămată să nu poată încasa contravaloarea mărfurilor livrate. Deși, inițial, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 704.199.800 lei, pe parcursul cercetărilor, respectiv la data de 28 septembrie 2007, 31 septembrie 2007, inculpatul a achitat integral cu OP debitul datorat.

La data de 07 februarie 2006, reprezentantul legal al societății SC R. SRL Galați, martorul S.V.I. a fost contactat de inculpatul H.G., care a solicitat efectuarea unor reparații la două autoturisme ce-i aparțineau. În urma discuțiilor cu martorul S.V.I., la data de 07 februarie 2006, partea vătămată a emis bonul de comandă nr. 09 din 60 pentru reparațiile efectuate iar la data de 10 februarie 2006, a emis factura fiscală nr. 3242324 în valoare de 1.678,61 lei, unde în calitate de delegat a fost trecut inculpatul H.G., care a semnat de primire a autoturismului reparat. Pentru plata lucrărilor efectuate, în aceeași zi, inculpatul a emis către partea vătămată un B.O. semnat și ștampilat pentru suma de 1.678,61 lei, scadent la data de 17 februarie 2006. Fiind introdus la plată, BO a fost refuzat întrucât inculpatul nu virase suma pe care o datora. Deși martorul S.V.I. i-a solicitat inculpatului să-și achite debitul, acesta l-a amânat sub diferite pretexte. La data de 14 noiembrie 2007, cu OP, inculpatul a achitat integral suma datorată părții vătămate SC R. SRL Galați, astfel că aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză. Ca și în cazul părții vătămate SC S. SRL Brăila și în cazul părții vătămate SC R. SRL Galați, prejudiciul a fost acoperit după ce au fost sesizate organele de cercetare penală. Acest aspect nu are nici o relevanță în ceea ce privește existența infracțiunii de înșelăciune întrucât infracțiunea s-a consumat la momentul predării BO spre decontare, inculpatul având cunoștință că în contul respectiv nu sunt bani. De altfel, intenția inculpatului de a o prejudicia pe partea vătămată a existat chiar de la începutul încheierii convenției când inculpatul a promis că va face plata la termenul convenit însă nu a făcut-o și nu și-a îndeplinit obligația nici ulterior deși administratorul părții vătămate îi solicitase acest lucru. Prin folosirea acestui mijloc fraudulos - BO - s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

La data de 23 martie 2006, între partea vătămată SC A.A.T.C. SA cu sediul în Ghimbav, jud. Brașov și SC I.C. SRL Galați s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 50 prin care partea vătămată urma să vândă lunar societății administrată de inculpatul H.G. cantitatea de 100 mc cherestea pentru export. Conform înțelegerii dintre părți, plata urma a fi făcută cu file CEC la livrare. În baza contractului și a celor patru comenzi întocmite de inculpat, partea vătămată, cu factura fiscală nr. 2274686 din 19 aprilie 2006, a livrat cherestea în valoare de 392.953.400 lei (ROL), iar cu factura fiscală nr. 2274704 din 03 mai 2006, a fost livrată marfă în valoare de 198.071.000 lei (ROL). La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul H.G. le-a predat reprezentanților legali ai părții vătămate, martorii R.P.I. și M.N., fila CEC seria BG 302 nr. 00312347, pe care a semnat-o și ștampilat-o, urmând ca suma de plată să fie completată de martor în funcție de valoare mărfurilor livrate. După efectuarea primului transport, inculpatul le-a cerut martorilor să nu introducă la plată fila CEC, motivând că-și va achita datoria cu OP. În baza acestei promisiuni, s-a efectuat și ce-a de a doua livrare, ocazie cu care martorii i-au solicitat inculpatului să efectueze plata, dar acesta a amânat, după care nu a mai răspuns la telefon. În urma situației create, partea vătămată a introdus la plată fila CEC emisă de inculpat, dar instrumentul de plată a fost refuzat întrucât fusese declarat pierdut de inculpat la aceeași dată la care fusese declarată pierdută și fila CEC emisă în favoarea părții vătămate SC S. SRL Brăila. Pentru a-și recupera banii, partea vătămată a apelat la serviciile unei firme de recuperare a debitelor "U.A.". În urma somației de plată trimisă de această firmă, inculpatul H.G. a prezentat acesteia un înscris sub semnătură privată intitulat proces-verbal de conciliere cu următorul conținut: "încheiat azi 10 iulie 2006 între R.P., reprezentant legal al SC A.A.T.C. SA și H.G., reprezentant legal al SC I.C. SRL Galați la sediul SC A.A.T.C. Ghimbav, unde s-au hotărât de comun acord următoarele: "- SC A.A.T.C. SA a livrat către SC I.C. SRL cantitatea de 97,751 mc cherestea de rășinoase la prețul de 340,00 lei/mc având o valoare de 33.235,34 lei, valoare primită în totalitate de SC A.A.T.C. SA cu chitanțe de mână; - SC A.A.T.C. SA va emite o factură fiscală în roșu ca diferență de preț în valoare de 16.422,17 lei, reprezentând prețul corect al tranzacției. Această factură va fi emisă până cel târziu pe data de 31 iulie 2006; - Prezentul proces-verbal de conciliere reprezintă voința liber exprimată a părților contractante și are puterea unei sentințe neapelabile. Încheiat în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte". Potrivit acestui înscris, inculpatul și-ar fi achitat obligațiile de plată către partea vătămată, iar aceasta nu avea niciun fel de pretenții față de SC I.C. SRL Galați. În același proces-verbal s-a menționat că: "SC A.A.T.C. SRL recunoaște sustragerea filei CEC seria BG 302 nr. 00312347 pe care a introdus-o la plată pentru o sumă ce nu reprezintă contravaloarea cantității de cherestea sau oricare sumă de bani, ea fiind introdusă la plată ilegal". În plângerea penală formulată de reprezentanții legali ai părții vătămate s-a arătat că înscrisurile folosite de inculpat nu sunt reale și că, folosindu-se de ele, acesta se sustrage de la achitarea datoriilor. Pe parcursul urmăririi penale, în apărare, inculpatul a pus la dispoziția organelor de poliție patru chitanțe prin care a dorit să ateste că partea vătămată ar fi primit de la el diferite sume de bani reprezentând contravaloarea cherestelei livrate. Totodată, a prezentat și ordine de deplasare corespunzătoare datelor la care s-ar fi făcut plățile, aceasta deoarece în cele 4 chitanțe se menționează că plățile au fost efectuate la sediul părții vătămate. De menționat că inculpatul a întocmit o anexă la contractul de vânzare-cumpărare în care se precizează că plata pentru marfa livrată în baza contractului se va face cu numerar. În urma verificărilor efectuate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești a rezultat că marfa achiziționată de inculpat de la SC A.A.T.C. SA a fost vândută către SC M.L. SRL Galați și SC T. SRL Galați sub prețul de achiziție, contravaloarea ei fiind încasată în totalitate de inculpat. Din audierile martorilor S.G. și P.M., reprezentanții legali ai celor două societăți, a rezultat că marfa cumpărată de inculpatul H.G. era de bună calitate, contrazicând astfel susținerile inculpatului potrivit cărora "marfa prezenta urme de albăstreală - mucegai în proporție de 50% din cantitate". Martorii R.P.I. și M.N. au declarat că nu au primit bani de la inculpat și că nu au avut cunoștință de existența înscrisurilor mai sus menționate (anexa la contractul de vânzare-cumpărare, dispoziții de plată, chitanțe, procese-verbale de conciliere) până când inculpatul nu le-a prezentat organelor de cercetare penală. Din actele de cercetare penală a reieșit că anexa la contractul de vânzare -cumpărare, dispozițiile de plată, chitanțe, procese-verbale de conciliere au fost întocmite de inculpat care s-a și folosit de ele. În ceea ce privește modalitatea de întocmire a acestor acte, aceasta este asemănătoare cu cea folosită în relația cu SC C.P.C. SRL. Astfel: - anexa la contractul de vânzare-cumpărare, chitanțele și procesele verbale de conciliere care atestă efectuarea plății sunt scrise și semnate de inculpat și ștampila SC I.C. SRL Galați. În partea dreaptă a fost aplicată semnătura martorului R.P. sau a martorului M.N. și ștampila SC A.A.T.C. SA, dar invers. Acest lucru arată că inculpatul H.G. a falsificat înscrisurile în aceeași modalitate ca cea arătată la pct. 1 din rechizitoriu. Martorii R.P.I. și M.N. au declarat că, la solicitarea inculpatului, i-au dat mai multe înscrisuri intitulate "specificații" în care erau înscrise cantitățile și dimensiunile materialului lemnos care însoțeau transportul. Aceste "specificații" purtau semnătura unuia din reprezentanții legali ai SC A.A.T.C. SRL și ștampila societății. Inculpatul a tăiat coala de hârtie de format A 4 ce conținea vechile mențiuni și a păstrat semnătura martorilor și ștampila societății iar pe jumătatea de coală rămasă liberă a înscris date nereale. Așa s-a explicat faptul că atât semnătura martorilor cât și ștampila părții vătămate sunt aplicate invers. O altă dovadă a faptului că martorii R.P.I. și M.N. nu au primit niciun ban de la inculpatul H.G. o constituie și faptul că niciuna din dispozițiile de plată prezentate de inculpat nu poartă semnătura beneficiarului. De altfel, în urma verificărilor efectuate de Garda Financiară Brașov în paralel cu Garda Financiară Galați a rezultat că în contabilitatea SC A.A.T.C. SA Ghimbav nu s-au găsit înregistrate în actele de casă niciun fel de încasări de la SC I.C. SRL Galați. Partea vătămată SC A.A.T.C. SA Ghimbav s-a constituit parte civilă cu suma de 49.657,51 lei.

La data de 12 aprilie 2006, inculpatul H.G. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC P.B. SRL din comuna Brețcu, județul Covasna, solicitând achiziționarea de cherestea pentru export. În urma discuțiilor purtate, între părți s-a încheiat contractul de export în comision nr. 55 din 12 aprilie 2006, în baza căruia partea vătămată îl împuternicea pe inculpat să vândă la export cantitatea de 100 mc/linear cherestea de rășinoase, pe baza comenzilor lansate de inculpat. Plata urma a fi făcută în lei sau valută, prin CEC bancar în maxim 5 zile de la livrarea mărfii. Totodată, au fost întocmite anexa 1 la contractul de export în comision și comenzile lansate de inculpat. În aceeași zi, martorul B.N.L. a întocmit factura fiscală nr. 4842405 din 12 aprilie 2006, în valoare de 164.196.300 lei, pentru cantitatea de 30.360 mc. cherestea. La data respectivă a fost livrată doar o parte din întreaga cantitate de cherestea, iar diferența urma să fie livrată după ce inculpatul achita prima tranșă. La data de 15 aprilie 2006, inculpatul s-a deplasat la sediul părții vătămate și i-a prezentat martorului B.N.L. un OP completat cu suma de 137.980.100 lei (ROL), despre care i-a spus că urma să intre în contul părții vătămate pentru marfa ce fusese deja livrată, convingându-l astfel pe martor să livreze și restul de marfă. La data de 17 aprilie 2006, inculpatul a vândut marfa luată de la SC P.B. SRL Brețcu către SC T. SRL Galați, sub prețul de achiziție, încasând în întregime contravaloarea ei. În urma verificărilor efectuate la B.C.R. - Sucursala Tg. Secuiesc, martorul B.N.L. a constatat că inculpatul nu a virat nicio sumă în contul său. În aceste condiții, a încercat să ia legătura cu inculpatul, care nu a mai răspuns la telefon. Martorul a trimis către inculpat o adresă prin care solicita să-i fie achitată contravaloarea mărfii livrate. Ca răspuns la această solicitare, inculpatul i-a trimis adresa nr. 21 din 06 februarie 2007, în care îi comunica că plata mărfii ar fi fost făcută cu două chitanțe - nr. 56 din 12 aprilie 2006, respectiv nr. 57 bis din 15 aprilie 2006. În aceeași adresă, inculpatul făcea trimitere la un proces verbal de conciliere nr. 69 din 24 mai 2006, în care era consemnat: "să emită chitanțele fiscale pentru sumele mai sus menționate și o factură fiscală în roșu pentru suma de 3.916,44 lei ca diferență de preț pentru calitatea necorespunzătoare a cherestelei livrate. În consecință, SC I.C. SRL Galați nu datorează nimic către SC P.B. SRL". În cursul urmăririi penale, pe parcursul audierii, inculpatul H.G. a prezentat, ca și în cazul părții vătămate SC A.A.T.C. SRL Ghimbav 2 chitanțe, 2 procese-verbale de conciliere și două dispoziții de plată care atestă, în mod nereal, că partea vătămată a primit bani pentru marfa livrată. Din declarațiile martorului B.N.L. a rezultat că nu a primit niciun ban de la inculpat și nu a avut cunoștință despre existența înscrisurilor folosite de acesta până la momentul declanșării cercetărilor. Totodată, chitanțele de plată au atestat faptul că din casieria părții civile au ieșit sumele înscrise, dar ele nu au fost predate părții vătămate, chitanțele nefiind semnate și de partea vătămată. Ca și în cazul părții vătămate SC A.A.T.C. SRL Ghimbav și în cazul părții vătămate SC P.B. Brețcu, actele respective sunt scrise de inculpat, iar în ceea ce privește modalitatea de falsificare a acestor înscrisuri aceasta este aceeași ca în cazul părților vătămate SC C.P.C. SRL și SC A.A.T.C. SRL. Astfel, la cererea inculpatului, martorul B.N.L. i-a dat mai multe coli A4, în alb, pe care doar le-a semnat, inculpatul spunându-i martorului că urma să completeze aceste hârtii cu mențiuni privind proveniența lemnului livrat. Ulterior, pe aceste coli semnate și ștampilate de martor, inculpatul a înscris datele nereale menționate mai sus. Potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică semnăturile corespunzătoare SC P.B. SRL Brețcu de pe procesul verbal nr. 57 din 15 aprilie 2006, chitanța nr. 57 bis din 15 aprilie 2006, procesul-verbal de conciliere nr. 69 din 24 mai 2006 și chitanța nr. 56 din 12 aprilie 2006, au fost executate de B.N.L. iar fragmentele impresiunilor de ștampilă corespunzătoare aceleiași societăți comerciale reprezintă imaginea unei impresiuni de ștampilă autentică, prelucrată cu mijloace computerizate și transferată pe cele patru documente în litigiu. În actele pe care le-a întocmit inculpatul H.G., a diminuat valoarea mărfii, motivând că era necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Astfel cum a arătat martorul B.N.L., inculpatul a asistat la încărcarea mărfii și nu a făcut nici o obiecție cu privire la calitatea acesteia. Partea vătămată SC P.B. SRL Brețcu s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 137.980.100 lei (ROL).

La începutul lunii aprilie 2004, inculpatul H.G. 1-a contactat telefonic pe martorul G.M., administratorul părții vătămate SC G.M.C. SRL Rodna, județul Bistrița Năsăud, arătându-se interesat de achiziționarea unei cantități de cherestea. Ca urmare a discuțiilor purtate, la data de 18 aprilie 2006, inculpatul s-a prezentat la sediul părții vătămate, având asupra sa pregătite două contracte pentru a fi semnate. Așa fiind, părțile au încheiat două contracte de export în comision nr. 57 din 18 aprilie 2006, nr. 59 din 18 aprilie 2006, prin care partea vătămată urma să livreze societății administrată de inculpat cherestea de fag aburit și cherestea de rășinoase, conform cantităților și sortimentelor solicitate de acesta, plata urmând a fi făcută cu filă CEC sau O.P. la 3-7 zile de la livrate. Cu ocazia încheierii contractelor, inculpatul a emis un B.O. pe care l-a semnat și ștampilat, având completate toate rubricile mai puțin rubrica "suma de plată" și "data scadentă", iar la rubrica "data emiterii" inculpatul a înscris data de 12 iunie 2006, stabilind cu martorul G.M. ca, în caz de neplată până la data înscrisă pe B.O., acesta să introducă B.O. spre decontare. La data de 22 iunie 2006, partea vătămată SC G.M.C. SRL Rodna a livrat inculpatului H.G., cu factura fiscală nr. 03707058 din 26 iunie 2006 și avizul de însoțire a mărfii nr. 1105357, 22,73 mc. cherestea fag în valoare de 5651,09 dolari SUA. Această marfă a fost transportată cu mijloacele de transport aparținând părții vătămate la SC D. SRL Port Constanța, conform solicitării inculpatului. La data de 28 iunie 2006, în urma discuțiilor telefonice cu inculpatul, partea vătămată a mai livrat cu factura fiscală nr. 03707059 și avizul de însoțire a mărfii nr. 1105358, cantitatea de 32,383 mc. cherestea rășinoase în valoare de 4869,75 euro, transportul fiind făcut cu mijloacele de transport aparținând părții vătămate. Această marfă a fost descărcată la SC T.H.S. SRL Port Constanța, din dispoziția inculpatului H.G. După cea de-a doua livrare, martorul G.M. a încercat să ia legătura cu inculpatul pentru a-i solicita să facă plata și pentru că acesta nu a mai răspuns la telefon, martorul i-a trimis adresa cu nr. 33 din 10 iulie 2006, prin care îl soma să-și achite datoria. Neprimind niciun răspuns de la inculpat, la data de 11 iulie 2006 martorul a introdus la plată B.O. primit anterior de la acesta. B.O. a fost refuzat la plată cu mențiunea "lipsă totală disponibil; litigiu cu privire la dreptul de proprietate". La data de 10 noiembrie 2006, martorul G.M. a solicitat Judecătoriei Năsăud învestirea cu formulă executorie a B.O. emis de învinuitul H.G., iar prin încheierea nr. 855/CC/2006 din aceeași zi, s-a admis cererea formulată de SC G.M.C. SRL Rodna și s-a dispus investirea cu formulă executorie a B.O. emis de SC I.C. SRL Galați. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul H.G., susținând că B.O. a fost lăsat părții vătămate cu titlu de garanție, pentru a garanta efectuarea plății mărfii. În susținerea afirmațiilor sale, inculpatul a făcut trimitere la două procese-verbale nr. 45 și 46 din 4 august 2006, din care ar rezulta acest lucru, precum și faptul că B.O. emis inițial de SC I.C. SRL Galați a fost deteriorat (rupt) de administratorul părții vătămate și din acest motiv nu a putut fi predat emitentului. În motivarea recursului, inculpatul a arătat că ar fi emis un alt B.O. pentru o sumă mai mică decât cea stabilită anterior și care ar fi reprezentat contravaloarea reală a mărfii livrate. În procesul verbal de conciliere nr. 45 din 14 august 2006 invocat de inculpat, s-a menționat că SC I.C. SRL Galați datora părții vătămate doar 77.262.700 lei (ROL), sumă negociată între cele două societăți și nu suma de 334.280.300 lei (ROL), care din greșeală a fost trecută de administratorul părții vătămate în B.O. În cursul urmăririi penale, inculpatul H.G. a prezentat mai multe înscrisuri intitulate "proces verbal de conciliere nr. 38 din 27 iulie 2006, proces verbal de compensare privind efectuarea plăților de compensare nr. 39 din 27 iulie 2006 și proces verbal de compensare privind efectuarea plăților de compensare nr. 40 din 27 iulie 2006", potrivit cărora partea vătămată ar fi fost de acord să accepte reducerea valorii inițiale a mărfii livrate din cauza "calității necorespunzătoare" și ștergerea în cea mai mare parte a datoriei prin diferite compensări. În realitate, administratorul SC G.M.C. SRL, martorul G.M. a declarat că nu a purtat niciun fel de discuții cu inculpatul cu privire la diminuarea valorii inițiale a mărfii și nici inculpatul nu i-a spus vreodată că marfa ar fi necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. De asemenea, martorul a mai arătat că nu a primit nicio sumă de bani de la inculpat și nu a avut cunoștință despre existența înscrisurilor prezentate de acesta, ele, neregăsindu-se în evidențele contabile ale părții vătămate. Ca și în cazul părților vătămate menționate mai sus, și în cazul SC G.M.C. SRL, înscrisurile prezentate de inculpat lucrătorilor de poliție au fost întocmite de el, folosind aceeași metodă de falsificare pe care au expus-o la punctele 1, 2 și 5. La solicitarea inculpatului, martorul G.M. i-a dat acestuia mai multe înscrisuri denumite "specificații" care însoțeau cheresteaua și în care erau trecute dimensiunile mărfii livrate. Pe aceste înscrisuri martorul a aplicat semnătura sa și ștampila SC G.M.C. SRL. Inculpatul a tăiat coala de hârtie ce conținea vechile mențiuni și a păstrat semnătura martorului și ștampila părții vătămate iar pe jumătatea de coală rămasă liberă a înscris date nereale. Așa se explică faptul că atât semnătura martorului cât și ștampila părții vătămate sunt aplicate invers. La data de 14 noiembrie 2007, inculpatul a achitat părții vătămate suma de 77.232.700 lei, astfel că partea vătămată SC G.M.C. SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 33.428,03 lei și dobânda legală în sumă de 11.194, 91 lei. În ceea ce privește întreaga activitate a inculpatului, raportat la cele șapte părți vătămate, astfel cum a fost reținută mai sus, instanța de fond a constatat, în baza actelor de cercetare penală, că toate acțiunile inculpatului prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, deși au avut loc la intervale de timp diferite, fiind îndeplinite condițiile existenței unei infracțiuni continuate, chiar dacă acțiunile succesive nu sunt identice. Astfel, din probele dosarului a reieșit că, încă de la încheierea contractelor comerciale, inculpatul a avut reprezentarea inducerii în eroare a părților vătămate având ca finalitate neplata mărfurilor achiziționate de la părțile vătămate, fiind solicitate "declarații" sau "specificații" pe care inculpatul le falsifica pentru a întocmi procese-verbale de conciliere, de compensare sau alte acte prin care părțile vătămare ar fi recunoscut anumite sume de bani, ori alte situații ce nu corespundeau realității, acte pe care inculpatul le-a folosit în procesele civile ce au existat între societatea inculpatului și părțile vătămate. Deși inculpatul a încercat să dea o aparență de legalitate actelor întocmite pentru a le putea folosi în apărare în cadrul proceselor civile, faptele astfel cum sunt reținute reprezintă în esență aceeași acțiune de inducere în eroare a părților vătămate, inculpatul profitând de buna-credință a acestora în derularea activităților comerciale. Urmarea imediată a faptelor inculpatului constă în crearea unei pagube în patrimoniul părților vătămate, existând un raport de cauzalitate între faptele inculpatului de a induce în eroare părțile vătămate și pagubele pricinuite. În drept, s-a reținut că fapta inculpatului H.G. care, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada mai 2004 - iunie 2006, prin folosirea de mijloace frauduloase și emiterea de file CEC și BO fără acoperire i-a indus în eroare pe reprezentanții legali ai șapte părți vătămate (societăți comerciale), cu ocazia încheierii și executării unor contracte, cauzând un prejudiciu în valoare de 2.009.935.300 lei (ROL) și 39.774,36 dolari SUA, constituie infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reținut că fapta inculpatului H.G. care, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale în perioada mai 2004 - iunie 2006, a falsificat mai multe înscrisuri sub semnătură privată prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului în vederea producerii unor consecințe juridice, constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Forma de vinovăție cu care au fost săvârșite faptele este intenția directă, în accepțiunea art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. â) C. pen., inculpatul prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârșirea acelor fapte. În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpat, din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În șapte infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., instanța de fond a respins-o întrucât faptele au fost săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice, chiar dacă aceste fapte nu sunt identice și sunt săvârșite la diferite intervale de timp. Ceea ce a reieșit din probele administrate în cauză este că inculpatul a acționat în realizarea aceleiași rezoluții, că acțiunile acestuia prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni. În ceea ce privește cererea de achitare a acestuia, instanța de fond nu a primit-o întrucât din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul a indus în eroare părțile vătămate încă de la încheierea contractelor comerciale, acesta având reprezentarea faptelor sale, acționând în baza unui plan și anume: încheierea contractelor cu părțile vătămate, după care refuza plata mărfurilor motivând că marfa nu corespundea calitativ și nu a fost achitată de către beneficiari, încheierea unor acte sub semnătură privată în fals, folosind semnătura și ștampila originale pe o coală de hârtie de pe care era îndepărtat textul original și se imprima un alt text favorabil inculpatului, pe foaia de hârtie întoarsă, pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a putea fi folosite aceste înscrisuri false în instanțele civile, în situația în care părțile vătămate ar acționat în judecată societatea inculpatului; ori declara pierdute instrumentele de plată pe care le lăsa părților vătămate pentru ca acestea să nu poată încasa banii. În ceea ce privește antecedentele penale ale inculpatului, instanța de fond a reținut că prin Sentința penală nr. 1237 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 659 la data de 20 septembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare: - 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c), 76 lit. c) C. pen. (faptă săvârșită în perioada septembrie - octombrie 2004); - 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. (faptă săvârșită în perioada