ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5537/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Încheierea din ședința publică de la 1 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală a fost respinsă cererea formulată de petentul H.C., prin care a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 4560 din 17 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1376/46/2009. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamantul, prin care a solicitat admiterea contestației în anulare, și rejudecarea dosarului. La termenul din data de 13 septembrie 2012 a fost dispusă suspendarea judecării contestației, în baza dispozițiilor art. 242 C. proc. civ., iar la data de 24 septembrie 2013 cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării.

Contestația în anulare se va constata perimată pentru următoarele considerente: Conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții. Astfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în speță unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 13 septembrie 2012, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății contestației în anulare. Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 13 septembrie 2013, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nici una din părți nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății. Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc.

civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege perimarea operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul H.C. împotriva Încheierii din 01 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, pronunțată în Dosarul nr. 1376/46/2009/a1. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2013. Procesat de GGC - LM