ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5537/2013

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Încheierea din

ședința publică de la 1 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală a fost respinsă cererea formulată

de petentul H.C., prin care a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr.

4560 din 17 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1376/46/2009.

Împotriva acestei

decizii a formulat contestație în anulare reclamantul, prin care a solicitat

admiterea contestației în anulare, și rejudecarea dosarului.

La termenul din data

de 13 septembrie 2012 a fost dispusă suspendarea judecării contestației, în

baza dispozițiilor art. 242 C. proc. civ., iar la data de 24 septembrie 2013

cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării.

Contestația în

anulare se va constata perimată pentru următoarele considerente:

Conform art. 248

alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,

recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă

de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina

părții timp de un an.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.

Astfel spus,

perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză

nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de

diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea

să o facă.

Aceasta este și

situația în speță unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 13 septembrie

2012, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să

fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății contestației

în anulare.

Din verificarea

actelor dosarului reiese că până la data de 13 septembrie 2013, când s-a

împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc.

civ., nici una din părți nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în

vederea continuării judecății.

Reținând, așadar,

întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege perimarea

operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se

poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să

constate perimată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată contestația

în anulare formulată de contestatorul H.C. împotriva Încheierii din 01 aprilie

2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, pronunțată în Dosarul nr. 1376/46/2009/a1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - LM