ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3516/2012

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3516/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor de față:

Prin

sentința penală nr. 358 din 31 martie 2009, Tribunalul București, secția a II-a

penală, în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică

reținută prin actul de sesizare pentru ambii inculpați din infracțiunile prev. și

ped. de art. 215 alin. (3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 83 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 cu modificările ulterioare cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. în

infracțiunile prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 87 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 cu modificările

ulterioare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33

lit. a) C. pen.

alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul

T.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune

în convenții.

În

temeiul dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 84/1998 cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de punere în circulație, fără drept, a unor produse purtând o marcă

identică cu marca înregistrată.

În

temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C.

pen., inculpatul T.l. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Conform art. 86

1

dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare

de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

Pe durata termenului de încercare, s-au

pus în vedere inculpatului obligațiile prev. de art. 86

3

Conform art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului

exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., iar potrivit

art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii

s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

În

temeiul dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul

R.G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune

în convenții.

În

temeiul dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 84/1998 cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de punere în circulație, fără drept, a unor produse purtând o marcă

identică cu marca înregistrată.

În

temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C.

pen., inculpatul R.G. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Conform art. 86

1

dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare

de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

Pe durata termenului de încercare, s-au

pus în vedere inculpatului obligațiile prev. de art. 86

3

Conform art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului

exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., iar potrivit

art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii

s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

În

temeiul dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Au fost admise, în parte, acțiunile civile

exercitate de H.P. Company și, H.P.D. Lp, C.K.K., toate prin reprezentant Societatea

de avocatură T.&T. cu sediul în str. E., sector 5, București.

În

temeiul dispozițiilor art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 346

alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 998-999 și art. 1000 alin. (3) și

art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar și fiecare inculpat în

solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.T. SRL cu sediul în București,

str. M.,  sector 6 București, la plata sumei de 15.000 euro în echivalentul în RON

la cursul Băncii a Naționale României de la data plății, reprezentând daune morale

către partea civilă H.P. Company și, H.P.D. Lp și la plata sumei de 10.000 euro

în echivalentul în RON la cursul Băncii Naționale a României de la data plății,

reprezentând daune morale către partea civilă C.K.K.

Au fost admise acțiunile civile exercitate

în cauză de Compania Națională Poșta Română SA cu sediul în București, Splaiul U.,

sector 4 și SC O.R. SA, cu sediul în București, B-dul L.C., sector 1.

În

temeiul dispozițiilor art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 346

alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 998-999 și art. 1000 alin. (3) și

art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar și fiecare inculpat în

solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.T. SRL la plata sumei de 3868,55

dolari S.U.A., în echivalentul în RON la cursul Băncii Naționale a României de la

data plătii, reprezentând daune materiale către partea civilă SC O.R. SA și la plata

sumei de 8942,42 RON reprezentând daune materiale către partea civilă Compania Națională

Poșta Română SA.

S-a dispus confiscarea în vederea distrugerii

a cartușelor de imprimantă H. și C. indisponibilizate conform devizelor din 19

decembrie 2006 respectiv, 18 iulie 2006.

Conform art. 109 alin. (4) C. proc. pen.,

s-a dispus restituirea cartușelor originale către SC L.T. SRL, SC O.R. și Compania

Națională Poșta Română SA.

În

temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen.,

a fost obligat fiecare inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC

L.T. SRL la plata sumei de 2500 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în cont

deschis la Trezoreria sector XX București, beneficiar Tribunalul București.

În

fapt, s-a reținut că inculpatul T.l., în calitate de administrator

al SC L.T. SRL și R.G., în calitate de director, au importat și furnizat cartușe

de imprimantă contrafăcute purtând mărcile H. și C., iar în cadrul caietelor de

sarcini utilizate la licitații de achiziții publice au prezentat autorizații emise

pentru alte societăți ori în alte contexte și care nu se refereau la loturile de

produse ce formau obiectul contractelor de furnizare încheiate în urma licitațiilor

pentru a crea aparența comercializării unor produse originale, cu consecința inducerii

în eroare cu prilejul încheierii contractelor.

Prin decizia penală nr. 70 din 30

martie 2010, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus admiterea apelurilor

declarate de inculpații T.l. și R.G. împotriva sentinței penale nr. 358 din 31

martie 2009 pronunțată de Tribunalul

București, secția a II-a penală,

a desființat parțial sentința și rejudecând, în fond, a dispus:

În

baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la prev.

art. 10 lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul T.I. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 83 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 84/1998 cu modificările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen.

În

baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la prev.

art. 10 lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul R.G. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 83 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 84/1998 cu modificările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen.

A respins, ca neîntemeiate, acțiunile civile

exercitate de partea civilă H.P. Company și H.P.D. Lp și C.K.K.

A respins, ca neîntemeiate, acțiunile civile

exercitate de Compania Națională Poșta Română SA și SC O.R. SA.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței,

relative la schimbarea încadrării juridice, la confiscarea cartușelor indisponibilizate

și la restituirea cartușelor originale în temeiul art. 109 alin. (4) C. proc. pen.

În

argumentarea acestei soluții, s-a motivat că prima instanță

reținuse corect situația de fapt, însă apreciase greșit vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

Astfel, s-a arătat că inculpatul T.I. nu

se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de punere în circulație, fără drept,

de cartușe de imprimantă marca H. și C. contrafăcute, semnarea de către acesta a

documentelor de plată pentru produsele achiziționate de SC L.T. SRL, nerealizând

latura obiectivă a infracțiunii, întrucât inculpatul nu era responsabil de achiziționarea

și vânzarea produselor consumabile, aceste atribuțiuni revenind în exclusivitate

departamentului condus de coinculpatul R.G.

În

egală măsură, s-a apreciat că nici inculpatul R.G. nu se face

vinovat de săvârșirea respectivei infracțiuni, întrucât acesta nu avusese niciodată

reprezentarea că produsele achiziționate de la SC M.F.G. SUA puteau fi contrafăcute.

Totodată, s-a apreciat că nu sunt întrunite

nici elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, întrucât la momentul

încheierii contractului cu Compania Națională Poșta Română, SC L.T. SRL a fost de

bună credință, autorizația eliberată de SC A.C. SRL fiind valabilă în condițiile

în care fusese emisă pentru licitația de la CNPR, produsele livrate provenind de

la SC A.C. SRL. Livrarea de către inculpați a produselor achiziționate de la SC

M.F.G. SUA, despre care nu au cunoscut că puteau fi contrafăcute, s-a datorat lipsei

acestora din stocul dilerului autorizat SC A.C. SRL și necesității respectării graficului

de livrări convenit cu achizitorul.

Considerând astfel că nu sunt îndeplinite

elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care erau cercetați, instanța

de apel a dispus achitarea inculpaților.

În

latură civilă, aceeași instanță a apreciat că nu sunt îndeplinite

elementele răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 - 999 C. civ., având

în vedere modul în care au acționat inculpați și modalitatea de dovedire a pretențiilor

civile.

Cu privire la daunele morale acordate în

primă instanță părților civile H.P. Company, H.P.D. Lp și C.K.K., s-a apreciat că

imaginea acestor societăți nu a fost afectata în niciun fel prin activitatea desfășurată

de inculpați, acțiunile acestora nefiind săvârșite cu intenție.

Mai mult, s-a constatat că produsele marca

indisponibilizate de organele de urmărire penală, imediat după ce fuseseră importate.

Instanța de apel a respins, ca neîntemeiate,

și acțiunile civile formulate de SC O.R. și Compania Națională Poșta Română, constatând

că cele două companii nu au fost prejudiciate întrucât niciun echipament aparținând

companiei naționale, dintre cele care utilizaseră consumabile furnizate de SC L.T.

SRL, nu prezenta defecte datorate acestora, iar în ceea ce privește partea civilă

SC O.R., din probele administrate nu rezultă cu certitudine ca produsele găsite

la sediul său și considerate a fi contrafăcute să fi fost livrate de SC L.T. SRL.

Prin decizia penală nr. 1680 din 27

aprilie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de părțile civile

C.K.K., H.P. Company, H.P.D. Company, L.P. și Compania Națională „Poșta Română"

SA împotriva deciziei penale nr. 70 din 30 martie 2010 a Curții de Apel București,

secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 14477/3/2008 (929/2009), a casat hotărârea

sus-menționată și a dispus trimiterea cauzei la Curtea de Apel București în vederea

rejudecării apelurilor declarate de inculpații T.l. și R.G. împotriva sentinței

penale nr. 358 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a

II-a penală.

Au fost menținute actele îndeplinite în

fața instanței de apel până la termenul din 16 martie 2010.

Sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile

apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații T.l. și R.G., până la prezentarea

apărătorului ales, se vor suporta din fondul Ministerului Justiției. S-a reținut

că instanța de apel nu a folosit în motivație decât argumentele inculpaților.

Rejudecând după casare apelurile declarate

de inculpați, Curtea le-a apreciat nefondate. Motivele de apel formulate de inculpați

sunt descrise în partea introductivă a prezentei decizii, aceștia apreciind că sunt

nevinovați.

De asemenea, aceștia au depus concluzii

scrise.

Inculpații T.I. și R.G. au fost trimiși

în judecată și condamnați în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunilor de

înșelăciune și punere în circulație, fără drept, a unor produse purtând o marcă

identică cu marca înregistrată, reținându-se următoarea situație de fapt:

SC L.T. SRL București, înregistrată la

O.R.C. sub nr. J/40/12374/1994, având ca administrator pe inculpatul T.I., are ca

obiect mai multe activități printre care activități de service în domeniul tehnicii

de calcul, activități de import-export și comercializare de bunuri en-gros și en-detail,

operațiuni de consultanță în domeniul calculatoarelor.

Această societate este structurată în mai

multe departamente, printre care și departamentul „Consumabile", condus din

februarie 2004 de către inculpatul R.G. Atribuțiile acestuia, conform declarațiilor

celor doi inculpați, constau în participarea la licitații directe, licitații în

sistem electronic, urmărirea derulării contractelor, marketing, coordonarea activității

de aprovizionare in surse externe și vânzarea de produse consumabile pentru imprimante,

faxuri, copiatoare.

Începând cu anul 2002, Inspectoratul General

pentru Comunicații și Tehnologia Informației a eliberat SC L.T. SRL București certificat

digital pentru participarea acesteia la sistemul de achiziții publice prin licitații

electronice, certificat reînnoit în 2003, 2004, 2005 și 2006.

În

decembrie 2004, Compania Națională Poșta Română SA a lansat

în sistemul de achiziții publice prin licitații electronice o comandă de achiziționare

de cartușe pentru imprimante, necesare unităților poștale din subordine pentru semestrul

La 30 decembrie 2004, prin sistem electronic

s-a comunicat Companiei Naționale Poșta Română SA, că licitațiile pentru cartușele

purtând marca H. comandate de companie au fost câștigate de SC L.T. SRL București.

Deși au existat unele suspiciuni cu privire

la actele de autorizare a câștigătorului licitației pentru vânzarea produselor H.P.,

diferența relativ mare (circa 20-30%) dintre prețul estimat pentru produsele necesare

și prețul oferit de câștigător, respectiv aspectul exterior al produselor oferite

ca mostre, datorită neconfirmării acestora la acel moment și prezentării unei alte

autorizații de vânzare emise de SC A.C. SRL Cluj Napoca, la data de 24 ianuarie

2005 se încheie contractul de vânzare - cumpărare dintre Compania Națională

Poșta Română SA și SC L.T. SRL București, având ca obiect cartușe pentru imprimante

marca „H.", în valoare de 160.793.194 ROL.

În

februarie 2005 produsele H. au început să fie livrate direct

la unitățile din subordinea Compania Națională Poșta Română SA. Potrivit contractului

menționat anterior - pct. 5 - alin. (7), recepția calitativă a produselor se făcea

la momentul dării în consum a acestora, respectiv desfacerea ambalajelor originale.

Direcția Servicii Financiare din cadrul

companiei a sesizat la 03 iunie 2005 Departamentul Aprovizionare referitor la constatarea

unor semne de contrafacere sau lipsa culorilor la lotul de cartușe tip H. furnizate

de SC L.T. SRL București.

La 14 iunie 2005 Direcția Dezvoltare Strategică

Departamentul Aprovizionare din cadrul Compania Națională Poșta Română SA, a emis

o adresă tuturor direcțiilor regionale de poștă și direcțiilor specializate, solicitându-le

stadiul recepției calitative a produselor furnizate de SC L.T. SRL București.

În

aceeași zi s-a transmis o adresă SC L.T. SRL București, în

atenția inculpatului T.l., prin care se solicita prezența unui expert care să constate

deficiențele calitative a 55 de cartușe H. livrate Direcției Servicii Financiare.

La 16 iunie 2005, s-a efectuat de către

inculpatul R.G. testarea unui nr. de 47 de cartușe de imprimantă cu cerneală H.,

constatându-se că 36 de bucăți sunt defecte, motiv pentru care au fost înlocuite.

La 01 iulie 2005 s-a transmis o nouă adresă

inculpatului T.l., prin care se semnalau deficiențe calitative pentru 8 dintre produsele

înlocuite de SC L.T. SRL București, respectiv lipsă culori și lipsă cap printare.

La această adresă, precum și la adresa din 12 august 2005 nu s-a mai primit nici

un fel de răspuns.

Întrucât

cartușele înlocuite au prezentat deficiențe

calitative, Direcția Dezvoltare Strategică - Departamentul Aprovizionare din cadrul

Companiei Naționale Poșta Română SA, a transmis la 08 iulie 2005, 3 rapoarte de

depistare a cartușelor de imprimare contrafăcute, pentru produsele H., constatându-se,

la 18 iulie 2005, că cele 3 tipuri de produse sunt cartușe cu cerneală, reumplute

în ambalaje H. contrafăcute.

Anterior, la 14 iulie 2005, s-a întocmit

un alt raport al aceluiași expert cu privire la un cartuș H., prezentat ca mostră

de către SC L.C. SRL București ca urmare a câștigării unei licitații organizate

de către UM AA în cursul lunii mai 2005. Este adevărat că în raportul de depistare

a cartușelor de imprimare contrafăcute H. transmis de către această unitate militară

nu apare SC L.T. SRL București ci SC L.C. SRL București dar, întrucât sediul indicat

este același cu cel al primei, apreciem că este vorba doar despre o simplă eroare

materială. Și în acest caz s-a constatat că tipul de produs H. este cartuș cu cerneală

reumplut în ambalaj H. contrafăcut.

Urmare acestui raport, la 29 august 2005,

Grupul de firme H.P. (H.P. Company și H.P.D.) a formulat plângere penală împotriva

SC L.T. SRL București pentru săvârșirea infracțiunii de comercializare, fără drept,

de cartușe de imprimantă purtând marca „H.", contrafăcute.

Prin procesul verbal din 20 martie 2006,

ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare

a Fraudelor s-au sesizat din

oficiu cu privire la săvârșirea

de către persoane din cadrul SC L.T. SRL a infracțiunii de punere în circulație,

fără drept, de produse purtând marca „C.", susceptibile a fi contrafăcute.

Cercetările efectuate de către organele

de poliție au dus la descoperirea la sediul SC L.T. SRL București a câtorva sute

de cartușe de imprimantă H. și C. contrafăcute, și ale altor cartușe de imprimantă

Română SA.

La 08 iunie 2006 compania C.K.K. din Japonia,

prin avocat ales, a formulat plângere penală împotriva SC L.T. SRL, pentru săvârșirea

infracțiunii de punere în circulație, fără drept, de produse sub marca C., contrafăcute.

Această situație de fapt a fost dovedită

în totalitate cu probe legal administrate.

Astfel, marca H.I. este marcă națională

individuală combinată, înregistrată, având ca titular pe H.P. Company, cu sediul

în Palo Alto, California, 3000 H. Street, S.U.A. Această marcă beneficiază de protecție

pe teritoriul României pe o perioadă de 10 ani, începând cu data de 06 iunie 2000,

pentru clasa de produse și servicii 16 (capete de imprimare, cartușe cu cerneală),

conform adresei din 27 aprilie 2006 a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Marca H.I. este marcă națională individuală

combinată, înregistrată, având ca titular pe H.P. Company, cu sediul în Palo Alto,

California, 3000 H. Street S.U.A. Această marcă beneficiază, de protecție pe teritoriul

României pe o perioadă de 10 ani, începând cu data de 06 iunie 2000, pentru clasa

de produse și servicii 2 (cartușe toner, cartușe cu cerneală), conform aceleași

adrese.

Marca H. este marcă națională individuală

verbală, înregistrată, având ca titular pe H.P. Company, cu sediul în Palo Alto,

California, 3000 H. Street S.U.A. Această marcă beneficiază de protecție pe teritoriul

României pe o perioadă de 10 ani, începând cu data de 07 aprilie 2002, pentru clasa

de produse și servicii 9 (cartușe pentru toner, rezervoare și cartușe pentru rezervoare).

Toate cele trei mărci indicate anterior

au fost cesionate total în cursul anului 2003 de către H.P. Company către H.P.D.

Company Lp, cu sediul în Huston, Texas, S.U.A. Cesiunile totale ale celor trei mărci

indicate au fost constatate prin decizia din 19 ianuarie 2004 a OSIM, fiind înscrise

în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială publicat la 31 martie 2004.

Practic, începând cu data de 31 martie

2004, conform prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, cu modificările

ulterioare, titular al mărcilor H.I. înregistrate și mărcii H. înregistrată este

H.P.D. Company Lp cu sediul în Huston, Texas, S.U.A.

Grupul de firme H.P. (H.P. Company și H.P.D.

Company) a

dezvoltat în România un sistem de distribuție

neexclusivă a produselor din rețeaua oficială a acestuia.

Raporturile contractuale cu agenții economici

care își manifestă intenția de a deveni distribuitori H. pe teritoriul României

s-au stabilit cu compania H.P.E. BV, SC H.P.R. SRL, neavând competenta de a încheia

contracte cu agenții care își manifestă intenția în acest sens.

Sistemul de distribuție oficial al produselor

Importatori (distribuitori) - societăți

care au contract cu societatea desemnată în acest sens de Grupul H. și care poate

comanda marfa în mod direct.

Subdistribuitori - entități care cumpără

de la importatori și revând la revânzători aflați pe canalul oficial de distribuție

H..

Revânzători - societăți care pot cumpăra

atât din România cât și din afara României, cu condiția ca achizițiile să fie raportate

de distribuitori sau subdistribuitori H.

Pentru a putea deveni partener oficial

ale acestui grup de firme, trebuie îndeplinite anumite premise standard, printre

care un volum anual de vânzări de consumabile în România de cel puțin 80.000

dolari S.U.A. și promovarea, respectiv vinderea către consumatorul final de produse

originale H.

Pe de altă parte, grupul de firme H. nu

restricționează distribuția produselor sale de aceste cerințe, însă, în ipoteza

în care o companie nu intră în rețeaua oficială de distribuție de produse H., nu

se poate garanta originalitatea produselor H. comercializate de acea companie.

Potrivit adresei din 09 octombrie 2006

a SC H.P.R. SRL, dintre companiile aflate în relații comerciale cu SC L.T. SRL în

perioada ianuarie 2005 - februarie 2006, următoarele societăți comerciale din România

sunt în relații contractuale cu Grupul H., aflându-se în canalul de distribuție

oficial al produselor originale H.: SC A.C. SRL Cluj Napoca (distribuitor autorizat

de consumabile H.), SC S. SRL București (subdistribuitor autorizat începând cu luna

februarie 2006) și SC P. SRL București (revânzător autorizat).

Din analiza actelor contabile existente

la dosarul cauzei a rezultat că nr. cartușelor de imprimantă purtând marca „H.P."

achiziționate de SC L.T. SRL București în perioada ianuarie 2005 - februarie 2006

de la societățile indicate în alineatul anterior este mult mai mic decât cele achiziționate

în aceeași perioadă de timp de la furnizorii externi M.F.G. Ing. din S.U.A., T.P.

Inc. din Panama și B.A. Ltd. din Insulele Virgine Britanice.

Relația comercială cu M.F.G. Ing. din S.U.A.

s-a derulat în perioada august 2004 - mai 2005, perioadă în care s-au importat un

nr. de 3160 cartușe de imprimantă H. Motivul încheierii acestei

relații

comerciale a fost „calitatea slabă a cartușelor, care se scurgeau", conform

declarației inculpatului T.l.

Relația comercială cu T.P. Inc. din Panama

s-a derulat în perioada aprilie 2005 - decembrie 2005, perioadă în care s-au importat

un nr. de 2203 cartușe de imprimantă H.

Relația comercială cu B.A. Ltd. din Insulele

Virgine Britanice s-a derulat în perioada ianuarie-februarie 2006, perioadă în care

s-au importat un nr. de 750 cartușe de imprimantă H.

Relațiile comerciale cu companiile din

Panama, respectiv Insulele Virgine Britanice s-a desfășurat prin intemiediul companiei

L.P. LLC din Rusia, companie cu care învinuiții au avut relații comerciale în perioada

martie

2005 - februarie 2006.

Atât SC L.T. SRL București cât și furnizorii

externi nu au fost și nu sunt parteneri oficiali H., nefiind incluși în lanțul oficial

de distribuție a produselor H.

Toate produsele H. s-au achiziționat în

perioada ianuarie 2005-februarie

2006 pe bază de simplă comandă

și facturare, atât de la furnizorii interni cât și de

la

furnizorii externi, neexistând la dosarul cauzei vreun contract de achiziție.

Raportat la ansamblul înscrisurilor existente

la dosar, intrarea în lanțul oficial de distribuție al produselor H. prin încheierea

unui contract de partener oficial H. creează o prezumție de originalitate pentru

produsele H. comercializate de acel distribuitor.

Pentru toate cartușele de imprimantă purtând

marca H. importate de la furnizorii externi (neautorizați H.), care au fost distribuite

pe piața din România de către SC L.T. SRL București în perioada ianuarie 2005-februarie

2006, nu operează această prezumție, neexistând nici un act care să garanteze originalitatea

lor, fiind contrafăcute.

Din analiza cartușelor de imprimantă marca

Compania Națională Poșta Română SA, pe care le-au achiziționat de la SC L.T. SRL,

a rezultat că acestea erau contrafăcute. De asemenea, cartușele H. descoperite în

depozitul O.R. SA, dovedite a fi contrafăcute, au provenit din loturile de produse

achiziționate de companie în luna ianuarie 2006 de la SC L.T. SRL București (cealaltă

societate furnizoare, SC Q.N.I. SRL fiind autorizată).

Marca C. este marcă națională individuală

verbală, reînnoită, având ca titular pe C.K.K., cu sediul în Ohta-ku, Tokyo, Japonia.

Această marcă a beneficiat de protecție pe teritoriul României pe o perioadă de

10 ani, începând cu data de 19 august 1997, pentru clasa de produse și servicii

9 (aparate de copiat, aparate de multiplicat, piese și accesorii ale acestora).

Certificatul indicat a fost reînnoit la data de 19 august 2007, conform certificatului.

Potrivit adresei companiei C.C. Ghmb (reprezentantul

în Europa al companiei mamă) din 30 martie 2006 SC L.T. SRL București nu a fost

și nici nu este partener autorizat C. și nici nu a avut contracte sau relații comerciale

cu parteneri autorizați C. în perioada 2005-2006. Acest aspect rezultă și din actele

contabile existente în dosar.

Potrivit adresei din 19 decembrie 2006

a reprezentantului legal al companiei C.K.K., doar SC D.R. SRL se află pe lista

importatorilor autorizați ai produselor marca C. care au avut relații comerciale

cu SC L.T. SRL București pe parcursul anului 2004. De precizat că în lista produselor

achiziționate de la SC D.R. SRL în perioada 2004 -martie 2006 nu s-a aflat nici

un produs purtând marca C.

În

perioada ianuarie 2005 - februarie 2006 SC L.T. SRL București

a achiziționat un nr. de 1360 de cartușe de imprimantă purtând marca „C." numai

de la furnizorii externi M.F.G. Ing. din S.U.A., T.P. Inc. din Panama și B.A. Ltd.

din Insulele Virgine Britanice, care nu erau parteneri autorizați C. Legătura cu

ultimii doi furnizori externi s-a realizat prin intermediul aceleași companii L.P.

Limited din Rusia, cu care inculpatul R.G., intrase în contact din luna martie a

anului 2005.

De precizat că, raportat la ansamblul înscrisurilor

existente la dosar, intrarea în lanțul oficial de distribuție al produselor C. prin

încheierea unui contract de partener oficial C. creează o prezumție de originalitate

pentru produsele C. comercializate de acel distribuitor.

Pentru toate cartușele de imprimantă purtând

marca C. importate de la furnizorii externi care au fost distribuite pe piața din

România de către SC L.T. SRL București în perioada aprilie 2005 - februarie 2006,

nu operează această prezumție, neexistând nici un act care să garanteze originalitatea

lor, fiind contrafăcute. De altfel, din analiza cartușelor de imprimantă marca C.

găsite în depozitul SC L.T. SRL a rezultat că acestea erau contrafăcute.

Nu numai infracțiunea de punerea în circulație

de cartușe de imprimante contrafăcute este deci dovedită prin probe, ci și infracțiunea

de înșelăciune în convenții. Astfel, SC L.T. SRL București a participat în perioada

2002-2006 la sistemul de licitații pentru achiziții publice în sistem electronic.

Pe parcursul anului 2005, conform adresei din 15 noiembrie 2006 a Guvernului României

- Inspectoratul General Pentru Comunicații și Tehnologia Informațiilor și anexelor

acesteia existente, SC L.T. SRL București a formulat oferta cea mai bună de preț

și a fost desemnată câștigătoare, în urma descalificării de către autoritățile contractante

a ofertanților care au formulat oferte mai bune, în licitații electronice pentru

produse H. și C. organizate de mai multe instituții publice. Printre condițiile

solicitate de către autoritățile contractante pentru descrierea produselor (cartușe

de imprimantă H. și C.) ce au făcut obiectul acestor licitații electronice se aflau:

„Câștigătorul are obligația să prezinte

certificat de atestare pentru

desfacerea produselor H.", „Produsele vor fi originale. Nu se acceptă produse

reîncărcate și remanufacturate. Produsele trebuie să aibă ambalajul original, sigilat,

etichetat corespunzător (...)". Din analiza diferențelor prețului de pornire

și a prețului declarat câștigător pentru aceste produse H. și C., se poate observa

că acestea variau între 15 - 45%.

La 30 decembrie 2005 SC L.T. SRL București

a fost declarată câștigătoarea licitației electronice organizate de Compania

Națională Poșta Română SA pentru mai multe tipuri de cartușe de imprimantă H. Secțiunea

„Condiții suplimentare" privind detaliile acestei licitații conținea și trei

subsecțiuni:

„Origine: Nu se acceptă, produse compatibile.

Produsul trebuie să fie original, cu timbru aplicat pe cutie".

„Autorizare: Câștigătorul va prezenta obligatoriu

autorizare din partea reprezentantului oficial al producătorului privind comercializarea

produselor licitate".

„Prezentare autorizație: Autorizația de

comercializare va fi datată recent, având toate datele de identificare ale comerciantului

și va fi prezentată în original sau copie legalizată".

SC L.T. SRL București a prezentat, pentru

a dovedi îndeplinirea condițiilor suplimentare indicate, un Certificat de implementare

și menținere a sistemului de management al calității ISO 9001:2001, o autorizație,

în copie, nedatată, emisă de SC P. SRL București în favoarea sa pentru livrarea

de produse C. și H. și o autorizație, în copie, emisă de SC H.P.R. SRL București

în favoarea SC P. SRL București.

Potrivit prevederilor art. 38 alin.

(1) din O.G. nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice

aprobată prin Legea nr. 468/2002, cu modificările ulterioare, Compania

Națională Poșta Română SA, în calitate de autoritate contractantă, era obligată

să încheie contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită

ca fiind câștigătoare. Alin. (2) al aceluiași articol prevede obligația autorității

contractante de a verifica înainte de încheierea contractelor documentele de calificare

ale ofertantului declarat câștigător.

Din verificările efectuate a rezultat că

SC P. SRL București nu a emis vreo autorizație de participare la licitațiile organizate

de Compania Națională Poșta Română SA, că autorizația utilizată fusese emisă ca

urmare a unei colaborări avute în 2004 și că societatea nu-și asumă nici un fel

de obligație cu privire la originalitatea produselor ce urmează a fi livrate de

către SC L.T. SRL București către Compania Națională Poșta Română SA. Totodată,

autorizația emisă de H.P.R. SRL a fost dată SC P. SRL București în vederea participării

acesteia la licitații, astfel că acesteia nu îi sunt opozabile autorizațiile eliberate

de către SC P. SRL București altor companii.

Față de această situație, Compania

Națională Poșta Română SA a solicitat SC L.T. SRL București o nouă autorizație în

vederea încheierii contractului.

SC L. SRL București a prezentat o nouă

autorizație de livrare de consumabile originale H. emisă la 11 ianuarie 2005 de

către SC A.C. SRL Cluj Napoca, autorizație emisă exclusiv pentru produsele achiziționate

de la această societate de către SC L. SRL București la 13 ianuarie 2005, 13

ianuarie 2005 și 04 februarie 2005, care avut un rol determinant la încheierea contractului

de livrare din 24 ianuarie 2005.

Rolul determinant al acestor autorizații

rezultă și din faptul că nici unul din membrii comisiilor de evaluare nu erau specializați

în verificarea elementelor de siguranță ale cartușelor de imprimantă, astfel că

documentele de calificare solicitate prin caietul de sarcini erau cele mai relevante

pentru încheierea contractelor de furnizare.

Din compararea cantităților H. existente

pe facturile emise de SC A.C. SRL Cluj Napoca și cantitatea consumabilelor ce au

format obiectul contractului de livrare din 24 ianuarie 2005, încheiat între SC

în sensul că nr. consumabilelor H. din acest din urmă contract este mult mai mare

decât nr. celor achiziționate de la SC A.C. SRL Cluj Napoca.

În legătură cu practica eliberării autorizațiilor

trebuie precizat că:

- acestea erau emise pentru agenții economici

care solicitau prețuri speciale în vederea participării ia procedurile de achiziții

publice;

- creau o prezumție de originalitate pentru

produsele comercializate de cei în favoarea cărora fuseseră acordate, prezumție

dată de cei care le emiteau -producători, importatori, revânzători autorizați de

produse originale;

- aveau o valabilitate limitată în timp,

respectiv 1-3 luni;

- trebuiau adresate autorităților contractante

care organizau licitații pentru achiziții publice;

- acopereau numai produsele achiziționate

de la emitenții autorizațiilor;

- prin eliberarea lor se permitea livrarea

de produse originale de către cel autorizat, garantându-se calitatea și performanțele

produselor oferite de acesta, fapt care permitea celui autorizat să emită certificate

de garanție pentru produsele livrate.

Unitatea Militară BB și CC București, SNTFM

„CFR Marfă" SA, autorități contractante în licitații electronice organizate

în vederea achiziționării de produse consumabile H. pe parcursul anului 2005, au

prezentat la dosar documente din care rezultă că inculpații s-au folosit de autorizări

emise pentru alte societăți ori în alte contexte și care nu se refereau la loturile

de produse pe care le-au achiziționat de la SC L.T. SRL București. Mai mult, în

oferta tehnică prezentată Unității Militare CC București de către inculpatul R.G.

se făcea afirmația că „produsele H. sunt originale", oferta fiind însoțită

de aceleași autorizări care fuseseră depuse și la celelalte autorități contractante.

Deși la momentul livrării efective către

subunitățile Companiei Naționale Poșta Română SA, SC L.T. SRL București a eliberat

certificate de calitate și garanție pentru produsele consumabile H., valabile pentru

o perioadă de 12 luni de la data facturării, aceasta nu și-a mai îndeplinit obligațiile

asumate, în sensul înlocuirii produselor cu deficiențe calitative conform adreselor

din 01 iulie 2005 și 12 august 2005.

Urmare a neexecutării contractului, respectiv

a obligațiilor asumate prin certificatele de calitate și garanție de către SC L.T.

SRL București, Compania Națională Poșta Română SA a suferit un prejudiciu în cuantum

de 8942,42 RON, conform adresei din 10 octombrie 2007.

Apărările inculpaților însușite de argumentația

hotărârii de apel casate, sunt însă nefondate sub aspectul dovedirii celor două

infracțiuni.

Astfel, referitor la infracțiunea prev.

de art. 83 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, instanța de apel a dispus achitarea

ambilor inculpați, reținând că inculpatul T.I., în calitate de administrator al

SC L.T. SRL, nu a cunoscut că produsele achiziționate de societate și puse în circulație

ar fi contrafăcute, iar inculpatul R.G., șeful departamentului consumabile, nu a

avut reprezentarea că produsele achiziționate de la SC M.F.G. ar putea fi contrafăcute,

iar produsele achiziționate prin SC L.P. LLC din Rusia nu au fost puse în circulație.

Este adevărat că societatea comercială

administrată de către inculpatul T.I. avea un departament specializat în consumabile,

însă punerea în circulație a produselor H. și C. contrafăcute nu se putea realiza

fără contribuția acestui inculpat care a dispus plata produselor și introducerea

în circuitul civil național prin participarea la licitații.

În

declarațiile sale, inculpatul T.I. a arătat că avea o implicare

directă în achiziționarea produselor, iar dintr-un email, rezultă cu claritate că

discuțiile legate de achiziționarea produselor de la SC M.F.G. SUA au fost purtate

de către inculpatul T.I.

Din cuprinsul rapoartelor de inspecție

întocmite de către specialiștii H. reiese că ambalajele cartușelor contrafăcute

prezentau deosebiri semnificative față de ambalajele originale, deosebiri ușor sesizabile

pentru specialiștii în domeniu, cum sunt inculpații.

Prețul cartușelor de imprimantă achiziționate

de către inculpați de la furnizorii externi, sensibil mai mic decât al cartușelor

de imprimantă originale este un alt element care ar fi trebuit să fie avut în vedere

de către inculpați.

Din corespondența purtată în 2006 între

inculpatul R. și L.P. LLD rezultă că inculpații nu au solicitat, la momentul achiziționării

cartușelor

în 2005, vreun înscris care să ateste autenticitatea produselor și autorizarea titularilor

de marcă.

Mai mult, în ianuarie 2005, SC H.P.R. SRL

a transmis către SC L.T. SRL o informare în vederea combaterii contrafacerilor.

Trebuie precizat că Legea nr. 84/1994 atât

în forma în vigoare la data faptelor cât și în forma modificată prin Legea nr. 66/2010

incriminează punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică cu o marcă

înregistrată inclusiv în forma importului, astfel încât împrejurarea că produsele

achiziționate de la L.P. LLC au fost ridicate după ce s-a efectuat vama nu are relevanță

juridică.

În

ceea ce privește cartușele H. livrate SC O.R. SA, se poate

observa că SC Q.N.I. SRL (cealaltă societate care a livrat cartușe H. în aceeași

perioadă) este societate aflată în sistemul de distribuție oficial al produselor

H., beneficiind prin urmare de prezumția de autenticitate.

Referitor la infracțiunea de înșelăciune,

instanța de apel a dispus achitarea inculpaților, apreciind că la momentul încheierii

contractului din 24 ianuarie 2005 cu Compania Națională Poșta Română aceștia au

fost de bună-credință și nu a existat nicio acțiune de inducere în eroare a părții

vătămate.

Esențial pentru stabilirea intenției cu

care a fost încheiat contractul de către inculpați este analizarea celor două autorizații

emise de către SC P. SRL și respectiv SC A.C. SRL

Printre condițiile impuse de caietul de

sarcini se afla și aceea a existenței unei autorizații emise de către reprezentantul

oficial al producătorului privind comercializarea produselor licitate.

Pentru îndeplinirea acestei condiții, SC

L.T. SRL a prezentat o autorizație emisă de către SC P. SRL.

Întrucât

această autorizație nu era datată și nu

preciza societatea la care va

fi folosită reprezentanții

CNPR au fost solicitate relații SC P. SRL.

Adresa SC P. SRL este foarte clară: nu

a emis nicio autorizație, iar prețurile cu care au fost

câștigate

licitațiile fac imposibilă susținerea firmei ulterior închiderii licitațiilor.

Prin urmare o societate aflată în lanțul

de distribuție oficial al produselor H. precizează că prețul produselor licitate

este prea mic pentru ca produsele să fie originale.

În

aceste condiții CNPR a solicitat, pentru încheierea contractului,

o nouă autorizație, cu mențiunea ca aceasta să fie eliberată special pentru companie.

În

consecință, SC L.T. SRL a prezentat o autorizație emisă de

SC A.C. SRL, care era valabilă exclusiv pentru produsele achiziționate de la această

societate.

Comparând cantitățile de cartușe H. de

la această societate cu cele achiziționate de la furnizori externi, aflați în afara

lanțului oficial de distribuție se constată că SC L.T. SRL a achiziționat un număr

redus de produse de la SC A.C. SRL, din compararea facturilor rezultând o discrepanță

vădită.

Inculpații au arătat că SC A.C. SRL nu

mai avea produsele care făceau obiectul contractului încheiat cu CNPR pe stoc și

cum livrarea trebuia să se facă la termenele stabilite au fost nevoiți să apeleze

la furnizori externi, însă această apărare nu este confirmată de nici un mijloc

de probă.

Elementele de fapt expuse mai sus evidențiază

că la momentul încheierii contractului cu CNPR, inculpații au prezentat o autorizație

valabilă numai pentru produsele achiziționate de la SC A.C. SRL, determinantă pentru

încheierea convenției, însă nu aveau nicio intenție să livreze produse originale,

astfel încât elementele constitutive ale infracțiunii fiind întrunite, se impune

condamnarea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.

Instanța de apel a respins acțiunile civile

exercitate în cauză, motivat de nedovedirea prejudiciilor morale în cazul părților

civile H.P. și C.K.K., caracterul incert al prejudiciului în cazul Companiei Naționale

Poșta Română și existența incertă a unei acțiuni ilicite a inculpaților în cazul

Mărcile H. și C. sunt cunoscute pe plan

mondial și reprezintă pe segmentul de piață relevantă o garanție a calității produselor

care poartă aceste mărci.

Prin punerea în circulație a unor produse

cu deficiențe calitative purtând o marcă identică cu marca protejată se aduce atingere

drepturilor titularilor de marcă, atingere care se constituie într-un prejudiciu

de imagine, susceptibil de a fi cuantificat.

Prejudiciul cauzat CNPR este cert, reprezentând

contravaloarea celor 96 cartușe H., din înscrisurile depuse de partea vătămată,

inclusiv în apel, rezultă că produsele achiziționate de la SC L.T. SRL nu au putut

fi utilizate de către partea vătămată, întrucât, pe de o parte, pentru expertiză

doar 5 cartușe erau originale, iar, pe de altă parte, reprezintă un mijloc de probă

în cauză.

În

ceea ce privește pretențiile SC O.R. SA este cert că produsele

contrafăcute purtând marca C. au fost achiziționate de la SC L.T. SRL.

Cererile probatorii făcute în apărare de

inculpați, înaintea dezbaterilor din apel, au fost temeinic respinse, ca nefondate,

atâta vreme cât s-a stabilit în mod cert că Poșta Română a predat spre expeditor

28 cartușe - imprimantă H., achiziționate în baza contractului din 24 ianuarie 2005,

din care s-a constatat că 19 erau contrafăcute. Prin urmare, cum s-a arătat și anterior,

prejudiciul în sarcina Poștei Române a constat în contravaloarea a 96 cartușe, din

care au fost scăzute 5 cartușe originale, rezultând temeinicia sentinței penale

recurate, care a stabilit un prejudiciu de 91 cartușe contrafăcute, respectiv contravaloarea

de 8942,42 RON (proces-verbal din 16 februarie 2006, adrese din 01 iulie 2005 și

12 august 2005).

În

motivele scrise de apel, inculpații afirmă că nu au știut

că produsele comercializate de ei sunt contrafăcute, inculpatul T.I. susținând că

nu a făcut decât să semneze documentele de plată ale produselor achiziționate prin

departamentul de specialitate al SC L.T. SRL.

Curtea a apreciat că inculpații, în calitate

de comercianți de profesie, cunoșteau în mod cert obligațiile ce le reveneau pentru

respectarea angajamentelor contractuale. Însă, aceștia au ocolit, în mod voit, furnizorii

oficiali, achiziționând cartușe fără garanția originalității, de la furnizori externi,

cunoscuți ca fiind neincluși în lanțul de distribuție al produselor H. și C. În

urma cercetărilor efectuate, la sediul SC L.T. SRL, precum și la SC O.R. SA și Compania

Națională Poșta Română, au fost identificate numeroase cartușe de imprimantă contrafăcute,

prin reumplere, ambalaje și etichete care exclud în mod evident, lipsa de cunoaștere

a inculpaților, aceștia acționând clar pentru înșelarea partenerilor comerciali.

Este lipsit de relevanță juridică faptul că SC A.C. SRL, autorizată pe piața internă

nu mai avea produse pe stoc, inculpații având obligația de a se aproviziona și de

pe piața externă, tot de la parteneri oficiali H. și C.

S-a mai susținut de către inculpați că

nu s-au folosit de mijloace frauduloase în încheierea și executarea contractului

cu Poșta Română.

Ori este cert că deși inculpații au prezentat

o autorizație emisă de SC A.C. SRL, ea nu a fost apoi respectată, voit, cum s-a

arătat mai sus, ascunzând astfel Poștei Române adevărații furnizori de produse,

dovedite ulterior contrafăcute.

Inculpații au mai susținut că prejudiciul

produs Poștei Române ar fi doar de 19 cartușe, însă nu au luat în calcul faptul

că spre expertizare s-a predat dosar un număr de 28 cartușe și nu toate cele 96

de cartușe (adresa din 19 octombrie 2009).

Pe latură civilă, s-a susținut că sunt

nejustificat daunele morale stabilite în sarcina inculpaților de către prima instanță.

Cutea a apreciat însă faptul că titularii de marcă au suferit prejudiciul moral

al diluării distinctivității mărcii în cazul unor importatori de produse contrafăcute,

ce au făcut obiectul unei puneri în circulație neautorizate de titularul de marcă.

Pentru aceste motive, în mod corect, prima instanță a stabilit daune morale, într-un

cuantum considerat de Curte, rezonabil.

Întrucât

SC Q.N.I. SRL a comercializat produse originale,

fiind autorizată în acest sens, în mod temeinic a reținut prima instanță a produsele

contrafăcute provin din livrările către SC O.R. S.A, de la firma în care își desfășoară

activitatea inculpații.

S-a mai susținut că suma la care au fost

obligați către SC O.R. SA, de 3868,55 dolari S.U.A. este nejustificată, întrucât

nu s-au produs distrugeri ale echipamentelor. Însă, deși nu s-au produs distrugeri

de echipamente, în mod temeinic s-au acordat despăgubiri reprezentând creșterea

costului întreținerii echipamentului pe 12 luni, în condițiile folosirii unor consumabile

contrafăcute, ce a necesitat întocmirea documentației de service, a cărei valoare

trebuie, în mod evident, suportată de inculpați.

Inculpatul R.G. a mai solicitat aplicarea

unei amenzi administrative pentru faptele reținute de prima instanță, avându-se

în vedere datele favorabile ce-l caracterizează.

Curtea a apreciat însă faptul că infracțiunile

comise de acesta prezintă un pericol social concret ridicat, așa cum a stabilit

și prima instanță de judecată, nefiind, în mod evident, lipsite de pericol social.

Împotriva acestei decizii au declarat recursuri

inculpații T.l. și R.G.

În

motivele de recurs depuse la dosar și susținute oral în ședința

publică din data de 17 octombrie 2012 s-au solicitat următoarele:

1) În temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) rap. la art. 385

9

pct. 18 achitarea: a) inculpatului T.l.,

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen., pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 83 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 84/1998, modificată și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10

alin. (1) lit. d), pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.

(1) și 3 C. pen.;

b) inculpatului R.G., în baza art. 11

pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea

prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și, în baza art. 11

pct. 2 lit. a), rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) sau b

1

) C. proc.

pen., pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 83 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 84/1998, modificată.

2) În baza art. 385

15

pct. 2

lit. c), rejudecarea de către instanța de apel întrucât față de adresa emisa de

Compania Națională Poșta Română la data de 16 octombrie 2012 se impune efectuarea

unei expertize financiar - contabile cu următoarele obiective:

- ce cantitate de produse, consumabile

- daca la data de 30 august 2005 mai existau

în stoc consumabile H. livrate de SC L.T. SRL în stare de funcționare sau defecte

- ce cantitate de consumabile au fost aprovizionate

de Compania Națională Poșta Română de la R.H. SA până la data de 16 februarie 2006

când a avut loc inspecția făcută la sediul Compania Națională Poșta Română.

- dacă din evidențele contabile rezultă

faptul ca la 16 februarie 2006 mai existau în stoc consumabile livrate de SC L.T.

SRL.

În susținerea acestor motive s-a arătat:

administrat la urmărire penală și instanță rezultă clar că una din trăsăturile esențiale

ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului T.l., nu există, respectiv intenția.

Din nici o probă nu rezultă că acesta ar fi cunoscut că produsele achiziționate

de Departamentul de consumabile ar fi contrafăcute. Inculpatul T.l. nu avea cum

să prevadă că accepta plata unor produse contrafăcute.

Nu sunt de neglijat, în aprecierea faptului

dacă sunt îndeplinite trăsăturile esențiale ale infracțiunii, relațiile comerciale

pe care le-a avut și le are SC L.T. SRL prin Departamentul condus de inculpatul

R.G. cu Senatul României, Camera Deputaților, Ministerul Justiției, Ministerul Internelor

și Reformei Administrative, Guvernul României, etc.

prevăzute de art. 83 lit. b) din Legea nr. 84/1998 de către inculpatul R.G., s-a

susținut că este relevant pentru dezlegarea cauzei de față, modul în care s-a ajuns

să se facă aprovizionarea cu produse H. de la SC M.F. - SUA și nu de la SC A.C.

SRL:

- SC. A.C. SRL nu mai avea produsele solicitate

pe stoc;

- Livrarea către Compania Națională

Poșta Română trebuia să se facă ritmic;

- În anul 2004, inc. R.G. a participat

la Târgul P.W. din Frankfurt, ocazie cu care a cunoscut mai mulți furnizori de produse

consumabile,

Criteriul de opțiune l-a constituit gama de produse H. și C. și confirmarea că acestea

sunt originale.

În

aceste condiții.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3696/2012
., l-a condamnat pe inculpatul B.O., zis „D.”, cu antecedente penale, la 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune privind calitatea mărfurilor. În baza art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 42 C.p, l-a c
ÎCCJ 2010-03-04
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 840/2010
este similară vizual și fizic cu marca anterioară, serviciile 35 și 18 de produse prezentând similitudine exista risc de confuzie pentru public, aceasta incluzând și risc de asociere cu marca anterioară. Tribunalul București, secția a II-a
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1821/2012
cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate. În baza art. 33 lit. a) C. pen., a constatat că inculpatul a comis infracțiunile mai înainte să fi fost condamnat definitiv
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3385/2011
C. pen. la 1 (un) an închisoare; - c. infracțiunii de constituire și apartenență la un grup de crimă organizată prev. de art. 7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 74 pct. 2, art. 76 lit. b) C. pen. la 2 (doi) ani închisoare; - d. infracțiu
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1386/2012
dispus relativ la inculpatul C.I.I. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, modificată și completată prin O.U.G. nr. 54/2010, cu aplic. ar
Sursă