ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1821/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1821/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursului declarat de inculpatul B.P.M. împotriva Deciziei penale nr. 70/A din

31 octombrie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 61 din 20 aprilie

2011, Tribunalul Mureș a respins ca nefondată, excepția invocată de apărătorul

inculpatului G.P. referitoare la nelegalitatea rapoartelor de constatare tehnică-științifică

nr. 164061 din 11 mai 2007 și nr. 75749 din 13 august 2007, întocmite în cursul

urmăririi penale.

A respins excepția

invocată de apărătorul ales al inculpatului B.P.M., privind nulitatea dreptului

asupra mărcii a SC R. SRL Alba Iulia.

În baza art. 345

alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul G.P., în temeiul art. 31

alin. (2) C. pen., raportat la art. 83 lit. a) din Legea nr. 84/1998, la

pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de

contrafacere, imitare sau folosire, fără drept, a unei mărci, în scopul

inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor sau serviciilor la

care se referă marca în forma participației improprii.

În baza art. 345

alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat, în temeiul art. 83

lit. b) din Legea nr. 84/1998, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de punerea în circulație, fără drept, a unui produs

purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse

identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen., a constatat că inculpatul a comis infracțiunile mai înainte să fi

fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în condițiile concursului real

de infracțiuni și în consecință în temeiul art. 34 lit. b) C. pen., a contopit

pedepsele stabilite, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare.

Conform art. 71 alin.

(2) C. pen., i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe durata prevăzută

de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 81 alin.

(2) C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului

de încercare prevăzut de art. 82 C. pen. și anume acela de 2 ani și 3 luni,

termen care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un

interval fix de timp de 2 ani.

A atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata termenului de încercare, a constatat suspendată

executarea pedepsei accesorii aplicate.

În baza art. 345

alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.P.M., la pedeapsa de

1.500 RON amendă pentru săvârșirea infracțiunii de contrafacere, imitarea sau

folosirea, fără drept, a unei mărci, în scopul inducerii în eroare a publicului

asupra calității produselor sau serviciilor la care se referă marca, în forma

participației improprii prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la

art. 83 lit. a) din Legea nr. 84/1998, cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 345

alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1.500

RON amendă pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la punerea în

circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu

o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare și care prejudiciază

pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 83

lit. b) din Legea nr. 84/1998, cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen., a constatat că inculpatul a comis infracțiunile mai înainte să fi

fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, adică în condițiile concursului

real de infracțiuni și în consecință în temeiul art. 34 lit. c) C. pen., a contopit

pedepsele stabilite, aplicând pedeapsa de 1.500 RON amendă.

În baza art. 81 alin.

(2) C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei amenzii penale pe

durata termenului de încercare prev. de art. 82 alin. (2) C. pen. și anume

acela de 1 an.

A atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 118 lit.

c) C. pen., a luat măsura de siguranță a confiscării speciale, în favoarea

statului, a cantității de:

- 25.584 pachete de

cafea ambalată în pungi (vidată), având 500 grame/pachet, ridicată de la

depozitul aparținând SC E. SRL din T., lăsată în custodie la SC A. SA Târgu

Mureș, în incinta Uzinei de materiale fotosensibile, situată în Târgu Mureș,

jud. Mureș, conform contactului de depozit încheiat la data de 20 noiembrie 2007,

între această societate și I.P.J. Mureș;

- 1.777 pachete de

cafea ambalată în pungi (vidată), având 500 grame/pachet, depozitată la sediul

I.P.J. Mureș și

- 1.213 pachete de

cafea ambalată în pungi (vidată), având 500 grame/pachet, lăsată în custodia SC

C. SRL Reghin, conform procesului-verbal încheiat la data de 08 mai 2007 și

aflat dosarul de urmărire penală.

A luat act că partea

vătămată SC R. SRL Alba Iulia nu a formulat pretenții civile în cauză, sub

forma daunelor morale sau materiale.

În baza art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen., i-a obligat pe inculpați să suporte

cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în sumă de câte 5.500 RON

fiecare.

Pentru pronunțarea

acestei hotărâri, prima instanță a reținut, pe baza probelor instrumentate, că,

în fapt, la data de 7 mai 2007, în baza unor informații operative, lucrători

din cadrul I.P.J. Mureș - Serviciul de Investigare a Fraudelor împreună cu

angajați ai DGFP Mureș - Activitatea de Inspecție Fiscală au efectuat un

control în incinta depozitului situat în T. jud. Mureș ce aparține SC E. SRL

T., al căruia director general era inculpatul G.P.

Din primele

investigații, reține instanța de fond, s-a stabilit că începând cu data de 15

aprilie 2007, acel depozit fusese închiriat către SC B.T. SRL T., societate

condusă - în baza procurii administratorului B.E.I., autentificată prin

încheierea nr. 317/2007 la BNP Ș.C. - T. de către inculpatul B.P.M.

La momentul

controlului, la sediul depozitului a fost identificat inculpatul G.P.

În incinta spațiului

mai sus amintit, au fost identificate un număr de 5.425 pachete a câte 500 g

fiecare, învelite într-o hârtie cerată de culoare albă, pe care era aplicată

data de 04 octombrie 08 - 094/7 - 10:37; 6.276 pachete a câte 500 g fiecare,

ambalate în vid în folie de culoare argintie; 372 pachete ambalate în blanchete

de culoare galbenă cu inscripția K.S.K.U.B.L.; 13.625 pachete a câte 500 g

fiecare ambalate în blanchete de culoare vișinie cu inscripția A.P.R.; 10.567

blanchete de culoare vișinie cu inscripția A.P.R., precum și 9.211 capace de

culoare vișinie cu aceeași inscripție A.P.R.

Într-o cameră a

depozitului au fost identificate mai multe hârtii cerate deteriorate, posibil

scoase de pe pachete de tip similar cu cele 5.425 identificate. De asemenea,

s-a constatat că în incinta spațiului se aflau un număr de 8 persoane de sex

feminin, despre care s-a stabilit că sunt angajate ale SC G.P.Z. SRL T. și care

aplicau în momentul sosirii organelor de control, pe pachetele învelite în

folie de aluminiu, blanchete de culoare vișinie cu inscripția A.P.R. S-a

stabilit că angajatele SC G.P.Z. SRL T. prestează aceste servicii în baza unui

contract încheiat cu SC B.T. SRL.

Toate aceste aspecte

au fost consemnate într-un proces-verbal semnat fără obiecțiuni în prezența

unui martor asistent și de inculpatul G.P.

Din primele

declarații și din examinarea documentelor prezentate s-a stabilit faptul că în

baza facturii externe nr. 1661 din 10 aprilie 2007 SC B.T. SRL a achiziționat

de la K.R.V. GMBH Germania cantitatea de 40.320 pachete "cafea M. a 500 g

albă", însoțită de un certificat de conformitate în care este înscrisă

această denumire. Plata întregii cantități de cafea s-a făcut prin dispoziție

de plată din contul SC B.T. SRL alimentat în acest sens prin ordinul de plată

din 28 martie 2007 în cuantum de 207.153,27 RON (aproximativ 61.000 EURO) de

către SC E. SRL.

Marfa a fost preluată

după transportul efectuat de un transportator român de SC E. SRL, fapt ce

rezultă din procesul-verbal de custodie încheiat la data de 16 aprilie 2007, din

care rezultă că SC E. SRL în calitate de predator a lăsat în custodie

cantitatea de 40.320 pachete de cafea către SC B.T. SRL în calitate de

primitor-custode.

Din analiza acestor

prime înscrisuri, rezultă că marfa a fost plătită încă de la început de SC E.

SRL care a preluat-o după transportul internațional efectuat de un

transportator român și a lăsat-o în custodie la SC B.T. SRL care a depozitat-o

chiar în depozitul închiriat la data de 15 aprilie 2007 de către proprietarul

SC E. SRL.

Prin contractul de

vânzare-cumpărare comercială din data de 15 aprilie 2007 SC B.T. SRL s-a

obligat să vândă către SC E. SRL cafea A. însoțită de certificatul de calitate.

În baza acestui contract a fost emisă la data de 24 aprilie 2007 factura nr.

6579310, care confirma vânzarea de către SC B.T. SRL către SC E. SRL a

cantității de 40.320 pachete a câte 500 g de cafea A., pentru suma de

229.028,35 RON. Aceeași factură consemna și vânzarea unui nr. de 40.000

blanchete A. în valoare de 2553,6 RON.

În contextul în care

plata cafelei a fost efectuată din fondurile aparținând SC E. SRL, care a și

preluat-o și lăsat-o apoi în custodie la SC B.T. SRL, rezultă că SC B.T. SRL a

avut doar un rol formal în operațiunea comercială, înțelegerea dintre cei doi

inculpați fiind ca de la început, cumpărător al cafelei să fie G.P., inculpatul

B.P.M. urmând doar să apară în mod oficial în documente drept cumpărător al

produselor, în numele societății pe care o conducea.

Anterior achiziției

de cafea, la data de 02 aprilie 2007, SC B.T. SRL a încheiat contractul nr. 86

cu o tipografie aparținând SC M.V.C. SRL Timișoara pentru tipărirea a 40.000

etichete cafea a 500 g A., acestea fiind achiziționate în baza facturii nr.

9014076 din 23 aprilie 2007.

Tot anterior

recepției cafelei, la data de 15 aprilie 2007 SC B.T. SRL a încheiat un

contract de prestări servicii cu SC G.P.Z. SRL, respectiv pentru prestarea

activității de ambalare de cafea.

SC B.T. SRL nu a

respectat procedurile prevăzute de art. 209 pct. 3 din C. fisc., obligatorii în

cazul exportului intracomunitar de produse supuse accizării, motiv pentru care,

ca urmare a neînregistrării în contabilitate a acestei operațiuni comerciale,

s-a constatat că societatea s-a sustras de la plata accizelor datorate statului

în sumă de 64.159 RON (fiind o achiziție intracomunitară între două societăți

comerciale, aceasta nu era supusă plății de TVA către statul român).

Organele de poliție

au identificat pe titularul mărcii de cafea - marca A. din România și au

solicitat poziția în legătură cu cafeaua identificată în urma controlului

efectuat și în legătură cu operațiunile efectuate cu această cafea.

Din adresele emise de

SC R. SRL Alba Iulia - titularul mărcii A. - a rezultat faptul că societatea nu

și-a dat consimțământul terților să folosească în activitatea lor comercială

marca A., precizând și faptul că nu este de acord cu reintroducerea în

circuitul economic a cafelei identificate.

Din investigațiile

efectuate s-a stabilit că în perioada 24 aprilie - 07 mai 2007 SC E. SRL T. a

comercializat cantitatea de 20.220 pachete de cafea a câte 500 g fiecare, la

mai multe societăți comerciale. Organele de urmărire penală au efectuat

verificări la societățile cumpărătoare, fiind identificate diferite cantități

de cafea ce nu fuseseră vândute către populație, acestea fiind ridicate și

împreună cu cantitatea identificată la depozitul închiriat de SC B.T. SRL,

întreaga cantitate de cafea a fost depozitată conform proceselor-verbale aflate

la dosar, din care rezultă următoarele:

- 25.584 pachete de

cafea ambalată în pungi (vidată), având 500 grame/pachet, ridicată de la

depozitul aparținând SC E. SRL din T., a fost lăsată în custodie la SC A. SA

Târgu Mureș, în incinta Uzinei de materiale fotosensibile, situată în Târgu

Mureș, jud.Mureș, conform contactului de depozit încheiat la data de 20

noiembrie 2007, între această societate și I.P.J. Mureș;

- 1.200 pachete de

cafea ambalată în pungi (vidată), având 500 grame/pachet, ridicată de la SC A.

SRL Sighișoara, potrivit procesului-verbal aflat la dosar, precum și 579

pachete de cafea ridicată de la SC I.V.C. SRL Cluj-Napoca, potrivit

procesului-verbal aflat la dosar, deci în total 1.779 de pachete din care 2

pachete au fost consumate cu ocazia analizelor efectuate în vederea întocmirii

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 75749 din 13 august 2007, iar

restul rămas de 1.777 de pachete a fost depozitat la sediul I.P.J. Mureș și

- 1.215 pachete de

cafea ambalată în pungi (vidată), având 500 grame/pachet, din care 2 pachete au

fost consumate cu ocazia analizelor efectuate în vederea întocmirii raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 75749 din 13 august 2007, iar restul

rămas de 1.213 de pachete a fost lăsat în custodia SC C. SRL Reghin, conform

procesului-verbal încheiat la data de 08 mai 2007 și aflat la dosarul de

urmărire penală.

IGPR - Institutul de

Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico-Chimice a efectuat raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 75749 din 13 august 2007, care a avut ca

obiect examinarea probelor ridicate din depozitul închiriat de SC B.T. SRL, a

probelor ridicate de la unii dintre cumpărătorii subsecvenți ai cafelei (SC C.

SRL Reghin și SC I.V.C. SRL Cluj-Napoca), precum și a probei furnizate de

titularul mărcii SC R. SRL Alba Iulia, probă reprezentând produsul original.

Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică rezultă faptul că

probele de cafea aflate în proprietatea SC E. SRL, precum și cele vândute de

această societate, prezintă din punctul de vedere al aspectului, granulației și

compoziției chimice caracteristici fizico-chimice asemănătoare, diferite însă

față de cele ale cafelei originale.

Din interpretarea

materialului probator administrat în cauză, rezultă cu certitudine faptul că

înțelegerea inițială a inculpaților G.P. și B.P.M. a fost ca SC E. SRL să

comercializeze pe teritoriul României o cafea comandată în Germania de la o

societate producătoare, în baza unei rețete neînregistrată în patrimoniul

vreunui titular de drepturi, pe care ulterior s-o comercializeze pe teritoriul

României sub marca A., respectiv sub o marcă cunoscută, care să permită prin

vânzarea la un preț superior obținerea unui profit substanțial, ca urmare a

inducerii în eroare a clienților cu privire la calitatea și marca produsului

vândut. Înțelegerea dintre cei doi învinuiți a fost și ca achiziția

intracomunitară de cafea să se facă prin intermediul SC B.T. SRL, pentru ca în

eventualitatea unor controale, inculpatul G.P. să fie exonerat de orice

răspundere.

Această înțelegere

rezultă atât din interpretarea datelor rezultate din procesele-verbale

încheiate de organele de urmărire penală și din toate documentele întocmite de

cei doi inculpați, în numele societăților pe care le reprezentau, precum și din

coroborarea declarațiilor acuzaților și ale martorilor audiați în cauză.

Astfel, din procesul-verbal

de control întocmit de organele de urmărire penală a rezultat faptul că la

sediul depozitului situat în T., str. R. nr. 76, aflat în baza unui contract de

închiriere în folosința SC B.T. SRL se afla inculpatul G.P., în timpul

prezenței sale la acel depozit angajatele SC G.P.Z. SRL efectuând operațiunile

de etichetare cu blanchetele A. a pachetelor de cafea M.

La acea dată, cafeaua

se afla în proprietatea SC E. SRL, jumătate din cantitatea achiziționată fiind

deja comercializată de această societate.

Din același

proces-verbal de control semnat fără obiecțiuni de către inculpatul G.P., a

rezultat faptul că SC E. SRL achiziționase cantitatea de 40.320 pachete cafea

de la SC B.T. SRL, pe bază de factură, împreună cu 40.000 blanchete de culoare

vișinie cu sigla A. Astfel, acuzatul G.P. a recunoscut că a achiziționat

separat cafeaua și separat blanchetele, care, după cum s-a reținut, erau

aplicate în prezența sa la acel depozit de către angajatele SC G.P.Z. SRL.

După cum rezultă din

contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu SC B.T. SRL, produsul vândut,

respectiv cafeaua, urma să fie însoțit de certificatul de calitate. După cum

s-a stabilit de la terții cumpărători ai cafelei purtând fără drept marca A., a

rezultat faptul că aceasta fusese achiziționată de la SC E. SRL, respectiv de

la societatea condusă de inculpatul G.P., cafeaua fiind însoțită de un

certificat din care rezulta expres că în cauză nu este vorba despre cafea A.,

ci despre cafea M. albă, 500 g. Rezultă astfel că inculpatul G.P. a intrat în

posesia certificatului în cauză și a recunoscut faptul că vinde clienților o

altă cafea decât cafea A.

După cum rezultă din

procesul-verbal întocmit de organele de control fiscal, marfa inventariată și

ambalajele cu inscripția A. aparține SC E. SRL, în timpul verificărilor, mai

multe femei aplicând pe pachetele vidate în folii de aluminiu ambalaje cu

inscripția A. Rezultă astfel că, contrafacerea produselor prin utilizarea fără

drept a unor blanchete purtând marca A. s-a făcut după ce cafeaua intrase în proprietatea

societății condusă de inculpatul G.P., care nu putea să nu cunoască această

activitate.

Din nota explicativă

dată în fața organelor de control fiscal de către inculpatul B.P.M., a rezultat

faptul că acesta a recunoscut că operațiunea celor 8 persoane de sex feminin ce

îndepărtau hârtia albă cerată de pe pachetele de cafea și aplicau în locul

acesteia blanchetele de culoare vișinie având inscripția A., se executa

deoarece el și inculpatul G.P., respectiv reprezentantul proprietarului doreau

să comercializeze produsul sub acea denumire.

Așadar rezultă că, în

faza incipientă cercetărilor în această cauză, inculpatul B.P.M. a recunoscut

înțelegerea avută cu acuzatul G.P. de a contraface cafeaua și de a o

comercializa sub marca A.

Contractul de vânzare-cumpărare

încheiat între SC B.T. SRL și SC E. SRL, precum și actele adiționale apar ca

fiind formale și din prisma faptului că se prevede că plata prețului va fi

efectuată de către cumpărător vânzătorului, în baza facturilor emise de acesta,

deși, așa cum am mai arătat, plata întregii cantități de cafea achiziționată

din Germania a fost făcută efectiv de către SC E. SRL, înainte de emiterea

facturii către SC E. SRL.

Întocmirea formală a

unor înscrisuri justificative rezultă și din interpretarea procesului-verbal de

custodie și a contractului de închiriere. Astfel, deși proprietarul depozitului

era SC E. SRL, aceasta închiriază spațiul la un preț deosebit de scăzut (100

euro/lună), pentru ca apoi să preia de la transportator cafeaua și s-o lase în

custodie în același spațiu închiriat, custodia fiind conform procesului-verbal

gratuită. Ar rezulta astfel că SC B.T. SRL ar fi închiriat un spațiu de la SC

E. SRL, pentru ca apoi să folosească același spațiu tot în favoarea SC E. SRL,

dar în mod gratuit.

În același sens,

factura de vânzare între cele două societăți comerciale este una formală,

întrucât, deși vânzarea cafelei s-ar fi realizat la 24 aprilie 2007, SC E. SRL

intrase în posesia ei direct de la transportator și înaintea SC B.T. SRL, încă

din data de 16 aprilie 2007.

Din adresa DGFP Mureș

rezultă că achiziția intracomunitară de cafea efectuată de SC B.T. SRL s-a

făcut la prețul unitar de 1,52 euro (în acesta nefiind inclusă TVA, produsul

fiind purtător doar de accize). Înmulțind prețul unitar la numărul de 40.320 de

pachete de cafea, rezultă că valoarea întregii cantități a fost de 61.286,4

euro. Rezultă astfel că, avansul plătit de reprezentantul legal al SC E. SRL -

inculpatul G.P., care a fost de 61.371 euro, este chiar puțin mai mare decât

valoarea totală a mărfii achiziționate.

Cu toate că din

facturile întocmite a rezultat că SC B.T. SRL și-ar fi asumat și plata

blanchetelor (1.487,9 RON - conform facturii), respectiv a transportului

(8.016,14 RON - conform facturii), dacă se adaugă aceste sume la valoarea

inițială a întregii cantități de cafea achiziționată și se compară suma

rezultată cu suma obținută în urma vânzării cafelei de SC B.T. SRL către SC E.

SRL, din care rezultă conform calcului efectuat de DGFP Mureș, un preț unitar

de 5,28 RON - inclusiv TVA față de prețul de achiziție de 5,08 RON - fără TVA,

se constată că, dacă operațiunile ce rezultă din aceste facturi ar fi fost

reale și nu doar simulate, SC B.T. SRL ar fi efectuat o operațiune comercială

în pierdere, în contextul în care, imediat după vânzarea fictivă către SC E.

SRL și după ce aceasta a reambalat produsul, prețul practicat către clienți a

fost de 11 RON/pachet - inclusiv TVA - (fapt ce rezultă din aceeași adresă a

DGFP Mureș).

În același context,

factura de vânzare-cumpărare a întregii cantități de cafea din data de 24

aprilie 2007 nu face nicio referire la avansul plătit inițial și specifică doar

numărul de unități și valoarea/unitate, respectiv suma totală de plată, la

aceeași dată fiind stornat avansul conform facturii nr. 6579311, pentru ca doar

cu mult ulterior după data controlului și în cursul urmăririi penale să se

întocmească o altă factură privind plata unei diferențe de preț pentru cafeaua

achiziționată, care în contextul celor mai sus precizate, apare fără dubii ca

fiind fictivă, respectiv ca un mijloc de justificare în fața organelor de

urmărire penală, plata efectivă a diferențelor de preț nefiind înregistrată în

conturile SC B.T. SRL. Dacă s-ar lua ca adevărată această factură de plata unei

diferențe de preț, calculând avansul plătit și împărțind suma la numărul de

pachete de cafea achiziționată, ar rezulta un preț unitar plătit de SC E. SRL

de 9,08 RON/pachet, respectiv un preț aproximativ dublu față de valoarea

achiziției intracomunitare, fapt neplauzibil în contextul în care toate

formalitățile au fost efectuate, așa cum va rezulta și din examinarea

declarațiilor luate în cauză de către acuzatul G.P., care a contactat telefonic

furnizorul german și a plătit întreaga sumă solicitată de acesta.

Tot în sensul

coordonării întregii activități infracționale de către inculpatul G.P., vine și

împrejurarea că achiziția de către SC B.T. SRL a celor 40.000 de blanchete de

la SC M.V.C. SRL Timișoara a fost plătită prin girarea unei file cec emisă de

SC E. SRL.

Aceeași stare de fapt

rezultă și din coroborarea declarațiilor inculpaților și martorilor audiați în

cauză. Elocventă, în acest sens, este și declarația pe care inculpatul B.P.M. a

dat-o în faza actelor premergătoare. Astfel, acuzatul a precizat că la

sfârșitul lunii februarie 2007 inculpatul G.P. i-a propus să achiziționeze pe

societatea pe care o conducea, respectiv pe SC B.T. SRL cafea măcinată vidată

din Germania, pe care s-o aducă la T. în depozitul SC E. SRL, unde să

dezlipească ambalajul original și să lipească blanchete cu inscripția A.

În aceeași

declarație, inculpatul a arătat că G.P. s-a angajat să poarte discuții cu

furnizorul străin, să-i alimenteze contul bancar cu banii necesari achitării

furnizorului și să-i confecționeze blanchete cu inscripția A. ce vor fi aplicate

de persoane pe care el le va angaja, toate acestea în schimbul unei sume de

bani pe care urma s-o primească pentru ajutorul dat.

Inculpatul B.P.M. a

mai arătat în declarația sa că a fost de acord cu propunerea acuzatului G.P.

care, la sfârșitul lunii martie 2007, l-a anunțat că a găsit furnizorul din

Germania, căruia i-a solicitat să livreze cafeaua în hârtie cerată de culoare

albă, urmând ca după sosirea mărfii, angajate ale SC G.P.Z. SRL să dezlipească

hârtia cerată și să aplice blanchetele cu inscripția A. Totodată a menționat

că, la data de 26 martie 2007 G.P. l-a anunțat că-i va vira în cont suma

necesară pentru plata externă a cafelei, pe care ulterior el a efectuat-o.

Tot din aceeași

declarație mai rezultă și faptul că inculpatul G.P. l-a anunțat că s-a înțeles

cu o tipografie din Timișoara să-i producă blanchetele cu inscripția A., sens

în care l-a pus să semneze un pretins contract încheiat între SC B.T. SRL și

acea tipografie, după care i-a înmânat factura fiscală de achiziționare a celor

40.000 de blanchete.

Acuzatul B.P.M. a

recunoscut faptul că el a semnat documentele de transport puse la dispoziția sa

de către G.P., fiind informat de acesta că întreaga cantitate de cafea a fost

depozitată în depozitul pentru care a încheiat un contract fictiv de

închiriere.

Relativ la

procesul-verbal de custodie din 16 aprilie 2007 inculpatul B.P.M. a declarat că

nici el, nici soția lui nu au semnat acel proces-verbal.

Inculpatul a mai

recunoscut faptul că factura din 24 aprilie 2007 care confirma vânzarea către

SC E. SRL a 40.320 pachete de cafea nu corespunde realității, întrucât el nu a

vândut cafea A., ci cafeaua importată din Germania.

În cursul urmăririi

penale, cu ocazia audierii sale în calitate de învinuit, B.P.M. a revenit

asupra declarației anterioare, asumându-și întreaga responsabilitate pentru

activitatea infracțională desfășurată în cauză.

Astfel, acuzatul a

precizat că el personal a făcut demersuri în Germania în vederea achiziționării

de cafea prin intermediul unui prieten vorbitor de limba germană. Intermediarul

a fost identificat în persoana martorului M.K., care, așa cum vom detalia

ulterior, a precizat faptul că a fost contactat de G.P. și a intermediat

discuțiile dintre acesta și furnizorul german fără ca B.P.M. să aibă vreo

implicare în negocieri.

De asemenea,

inculpatul a recunoscut faptul că plata blanchetelor s-a făcut cu o filă cec

primită de la SC E. SRL ca o garanție pentru plata ce urma să fie efectuată

pentru blanchetele cu sigla A.

Acuzatul a confirmat

astfel faptul că plata blanchetelor s-a făcut de către G.P., contrazicând

aspectele arătate în aceeași declarație în care spunea că el personal a

achiziționat blanchetele de la societatea din Timișoara. În rest, acuzatul își

recunoaște participația la ambalarea cafelei cu blanchetele A., confirmând

faptul că a contactat SC G.P.Z. SRL în vederea aplicării acestor blanchete pe

pachetele de cafea, activitate ce a fost controlată de gestionarul SC E. SRL -

numitul B.L.

În fața primei

instanțe, în declarația dată la termenul de judecată din data de 07 iulie 2010,

inculpatul B.P.M. a menționat că, datorită unor motive personale, nu-și mai

menține declarațiile date în cursul urmării penale și în legătură cu

învinuirile care i se aduc a menționat că în cursul lunii februarie 2007 a avut

o discuție cu G.P. care i-a relatat că este titularul mărcii A. în România și

că intenționează să facă un import cafea. Prin intermediul martorului M.K.,

acuzatul G.P. a purtat discuții cu cineva din Germania, iar la o asemenea

discuție a asistat și inculpatul B.P.M. După o anumită perioadă de timp

inculpatul G.P. l-a chemat și i-a adus la cunoștință că intenționează să

efectueze importul de cafea și deoarece avea ceva probleme cu firma SC E. SRL,

l-a întrebat dacă nu este de acord să-i ofere sprijin, în sensul ca importul de

cafea să se facă pe SC B.T. SRL. Acuzatul a fost de acord, cu condiția ca suma

de bani necesară achiziționării cafelei, în jur de 60.000 euro, să fie avansată

de inculpatul G.P., care nu i-a comunicat data la care urmează să sosească

cafeaua. Cu aceeași ocazie inculpatul G. i-a mai spus că va suporta toate

taxele referitoare la acest import și care ar cădea în sarcina SC B.T. SRL.

Inculpatul B. a mai

arătat că, din câte își aduce aminte, importul de cafea s-a făcut la data de 17

aprilie 2007, dată care este menționată pe scrisoarea de trăsură, însă în aceea

perioadă de timp inculpatul era plecat la Brașov. Când a revenit la T.,

inculpatul G. i-a spus că a adus un transport de cafea. Cafeaua a fost

depozitată în T., , unde erau niște depozite care aparțineau de SC E. SRL.

În privința

blanchetelor cu inscripția A. în care au fost reambalate pachetele de cafea,

inculpatul B. a precizat că nu știe de către cine și de unde au fost comandate,

el personal nu a făcut nicio comandă și nici nu a achitat contravaloarea

acestora.

În ceea ce privește

contractul de prestări servicii, de închiriere de spațiu și de custodie,

încheiate între SC B.T. SRL și SC G.P.Z. SRL și respectiv SC E. SRL, inculpatul

B. a declarat că nu a semnat niciun fel de asemenea contract, cu mențiunea că

la dosarul de urmărire penală aceste acte juridice au fost depuse în copie

xerox.

La termenul de

judecată din 5 ianuarie 2011, apărătorul ales al inculpatului G., respectiv dl.

avocat F.M. a depus la dosarul cauzei, în original, contractul de prestări

servicii încheiat la data de 15 aprilie 2007, între SC B.T. SRL și SC G.P.Z.

SRL și contractul de închiriere încheiat la data de 15 aprilie 2007, între SC

E. SRL și SC B.T. SRL, inculpatul B.P.M., arătând că semnătura aflată pe

contractul de închiriere la poziția "locatar" este semnătura lui,

însă semnătura aflată pe contractul de prestări servicii la rubrica

"beneficiar" nu este semnătura lui.

De asemenea, cu

aceeași ocazie acuzatul B. a mai arătat că nici semnătura de pe scrisoarea de

trăsură (CMR), aflată în copie xerox la dosarul de urmărire penală nu este

semnătura lui.

Analizând originalele

contractelor depuse la acest termen de judecată, precum și copiile xerox aflate

la dosarul de urmărire și care vizează aceleași contracte, tribunalul a observat

- raportat la locul și poziția în care s-au aplicat ștampilele și semnăturile

reprezentanților părților contractante - că acestea din urmă nu au fost

efectuate după exemplarele originale prezentate în fața instanței, ci probabil

după cel de al doilea exemplar original, în condițiile în care în conținutul

acestor acte juridice se menționează că acestea au fost întocmite "în 2

(două) exemplare originale".

În declarația dată în

faza actelor premergătoare de către acuzatul G.P., acesta a recunoscut faptul

că blanchetele comandate de SC B.T. SRL de la Timișoara au fost plătite de el

printr-o filă cec emisă în favoarea SC B.T. SRL și ulterior girată de aceasta.

Inculpatul a mai recunoscut și faptul că în momentul achiziționării cafelei de

la SC B.T. SRL a primit un certificat de calitate a mărfii emis de firma din

Germania, din care rezulta faptul că era vorba despre cafea M. albă de 500 g.

În finalul primei

declarații, acuzatul consideră nelegitimă utilizarea mărcii A., întrucât nu a

avut niciun contract cu titularul mărcii.

Inculpatul G.P. și-a

modificat declarația inițială cu ocazia audierii sale în calitate de învinuit,

negând orice cunoștință despre contrafacerea cafelei. Astfel, despre fila cec

girată către tipografia din Timișoara, G.P. a arătat că fila cec a fost emisă

către SC B.T. SRL pentru contravaloarea accizelor, a TVA-ului și a adaosului

comercial aferente cafelei achiziționate, fapt neplauzibil în contextul în care

doar accizele - așa cum au fost stabilite de organele fiscale - depășeau suma de

64.000 RON, în contextul în care fila cec în discuție era emisă pentru suma de

cca. 1.400 RON. De asemenea, în această nouă declarație G.P. contestă și faptul

că ar fi primit de la B.P.M. certificatul de calitate al produsului

achiziționat, precizând că a intrat în posesia sa doar după data controlului,

fapt nereal, întrucât cafeaua vândută de el la diverși clienți era însoțită de

acest certificat, împrejurare care rezultă și din procesele-verbale întocmite

de organele de urmărire penală în urma controalelor efectuate la cumpărătorii

subsecvenți a unor diferite cantități de cafea.

În fața instanței,

inculpatul G.P. a arătat că la data de 25 iunie 2006 a formulat o cerere care a

fost înregistrată la O.S.I.M., prin care a solicitat înregistrarea mărcii

"A.". Fără să poată preciza în ce an, a menționat că a avut o

discuție cu inculpatul B.P.M., căruia i-a propus să pornească o afacere,

spunându-i că intenționează să aducă cafea din Germania pe care să o eticheteze

în România și să o vândă sub denumirea de "A.". A discutat cu

inculpatul B. și cei doi au convenit ca marfa, respectiv cafeaua să fie adusă

pe firma acestuia, adică pe SC "B.T." SRL, urmând ca după plata

tuturor cheltuielilor profitul să fie împărțit în părți egale. La momentul la

care au fost aduse cele 40.320 de pachete de cafea, deoarece de la O.S.I.M. nu

a primit niciun refuz, a considerat că este titularul produsului. Înainte ca

aceste pachete de cafea să fie aduse în țară, inculpatul G. a menționat că a

fost de mai multe ori în Germania, unde a discutat cu mai mulți prăjitori de

cafea, iar în urma discuțiilor purtate le-a adus la cunoștința acestora că

intenționează să cumpere cafea cu rețeta arabica 100%, iar cafeaua

achiziționată a fost pregătită în baza rețetei și solicitărilor acuzatului.

Inculpatul a mai

menționat că în momentul în care a inițiat afacerea nu a avut intenția să

comită ilegalități și deși știa că produsul "A." era înregistrat în

Germania și aparținea firmei "A.", însă a considerat că nu este

niciun impediment privind înregistrarea acestui produs și la noi, în țară.

La rândul său,

martorul B.L.L., audiat în calitate de învinuit, în etapa prealabilă judecății,

a confirmat activitatea infracțională a inculpatului G.P. Astfel, acesta a

arătat că G.P. i-a solicitat să recepționeze transportul din Germania, după ce,

în prealabil, tot el s-a ocupat cu găsirea unui mijloc de transport.

De asemenea, tot G.P.

a fost cel care a trimis mai mulți zilieri pentru descărcarea cafelei. Conform

lui B.L.L., el avea ca și atribuții - în calitatea sa de gestionar al SC E.

SRL, supravegherea activității de ambalare a cafelei cu blanchetele cu sigla

A., activitate ce era realizată de mai multe angajate de la SC G.P.Z. SRL, pe

care tot G.P. le-a adus. B.L.L. a concluzionat într-una din declarațiile sale că

B.P.M. nu a fost niciodată în incinta depozitului, singurul care dispunea

asupra activităților de efectuat fiind G.P.

Din declarația dată

de numitul B.L.L. în fața procurorului mai rezultă și faptul că G.P. i-a

solicitat lui B.P.M. să semneze și ștampileze documentele primite după recepția

mărfii, că l-a încunoștințat pe G.P. că transportul era constituit din cafea

aflată în pungi vidate, precum și din blanchete cu marca A., sens în care G.P.

i-a solicitat să-l caute pe martorul S.E. - angajat al SC G.P.Z. SRL, pentru a

fi contactate mai multe femei ce urmau să ambaleze pungile de cafea în cutii și

să aplice blanchete cu marca A., activități ce urmau a fi desfășurate la

depozitul SC E. SRL.

A mai precizat faptul

că, după cunoștințele sale, S.E. era în fapt un angajat al lui G.P. și că și SC

G.P.Z. SRL T. este neoficial tot firma lui G.P., fapt cunoscut de mulți oameni

din mun. T. În același sens, a fost depusă la dosarul cauzei copie după

declarația numitului B.G., declarație dată în Dosarul nr. 548/P/2007 al

Parchetului de pe lângă Judecătoria T., din care rezultă același lucru,

respectiv că, a auzit că SC G.P.Z. SRL i-ar aparține în fapt lui G.P. Există

astfel indicii certe că activitatea de ambalare a fost efectuată de o societate

controlată în fapt tot de către inculpatul G.P., fapt ce confirmă cu atât mai

mult rolul său în desfășurarea activității infracționale.

Din aceeași

declarație a d-lui B.L.L. mai rezultă faptul că B.P.M. nu a avut nicio

implicare în contactarea SC G.P.Z. SRL, respectiv a femeilor ce urmau să aplice

blanchetele, acestea venind însoțite - în prima lor zi de muncă la sediul

depozitului - inclusiv de contabila SC E. SRL, precum și de numitul D.G. despre

care are cunoștințe că este de mulți ani un angajat al lui G.P.

Conform celor menționate,

D.G. le-a prezentat celor 9 femei niște matrițe de lemn pe care el le-ar fi

fabricat anterior și care au fost folosite pentru aplicarea blanchetelor cu

sigla A.. Acest fapt este confirmat și de cele 9 angajate ale SC G.P.Z. SRL.

B.L.L. a mai arătat

că el era cel care se ocupa și de vânzarea către clienți a cafelei, din

discuțiile purtate cu G.P. a înțeles - deși nu i s-a zis în mod expres - că

urma să vândă doar cafeaua pe care erau aplicate blanchetele A., nu și cea care

era în curs de ambalare. Inculpatul G.P. i-a spus, din glumă, că de fapt

cafeaua aparține tot lui SC B.T. SRL până în momentul în care este ambalată cu

blancheta A., doar din acest moment ea devenind proprietatea SC E. SRL, care o

va vinde direct ca și cafea A.

Potrivit celor declarate

de B.L.L., acesta a fost atenționat de G.P. că a dat în cauză declarații

greșite în prezentul dosar și că trebuie să le îndrepte.

În fața instanței,

martorul B.L.L. a declarat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi

penale și a relatat aceeași stare de fapt pe care a descris-o și în

declarațiile mai sus menționate.

Esențială pentru

lămurirea stării de fapt privitoare la inițierea operațiunilor care au fost

continuate prin comiterea unor fapte de natură penală este și declarația

martorului M.K.

Astfel, acesta a

arătat că datorită cunoștințelor de limbă germană, a fost contactat în

primăvara anului 2007 de G.P. pentru a discuta cu reprezentanții unei firme din

Germania achiziția unei cantități de cafea. Societatea germană a fost aleasă de

către G.P., care mai colaborase cu aceasta în perioada anilor 1992 - 1994.

Martorul a precizat că în total au avut loc 5 - 6 discuții telefonice, în care

el a transmis reprezentantului german doleanțele lui G.P., căruia i-a tradus

toate răspunsurile primite, doar la una din aceste discuți asistând și B.P.M.

Martorul a declarat

faptul că G.P. i-a relatat de la început că dorește să achiziționeze o rețetă

de cafea și cafeaua aferentă acestei rețete, urmând ca apoi să decidă sub ce

marcă va comercializa acea cafea în România. Întrucât martorul este și cetățean

german și a avut mai multe afaceri în Germania, el i-a explicat lui G.P. că în

acel stat există mai multe fabrici de cafea care au mai multe rețete de cafea,

unele dintre ele fiind reținute de mărcile renumite în domeniu, motiv pentru

care nu se comercializează, celelalte fiind disponibile în vederea

achiziționării de oricine este interesat, vânzarea lor făcându-se în pachete

ambalate în vid, fără a purta vreo marcă sau altă indicație și însoțite

întotdeauna de certificatul de calitate pe care este scris și tipul de rețetă.

Martorul M.K. a

arătat faptul că o astfel de cafea intenționa să achiziționeze și G.P., acesta

alegând una din rețetele disponibile comunicate telefonic din Germania, în

acele discuții neaducându-se vorba la marca sub care urma să fie vândută

cafeaua. Martorul nu a cunoscut modul în care a fost comercializată în România

cafeaua a cărei achiziție a intermediat-o telefonic, aflând totuși, la

sfârșitul anului 2007, de la G.P. că întreaga cantitate de cafea le-a fost

confiscată de Garda Financiară, întrucât el a ambalat-o în ambalaje cu marca A.

Audiat în fața

tribunalului, martorul M.K. a declarat că își menține declarațiile date în

cursul urmăririi penale și a relatat aceleași împrejurări pe care le-a redat și

în conținutul declarațiilor anterior arătate.

Martorul S.E.,

angajat al SC G.P.Z. SRL T. în calitate de gestionar, în declarațiile date a

arătat că, în perioada analizată, într-o zi a fost contactat de administratorul

firmei martorul D.D. care l-a rugat să anunțe angajatele să se prezinte pe str.

R., unde erau depozitele și să se ocupe de împachetarea cafelei.

Martorele M.A.Ș.,

P.C., B.C.M., L.S., B.A.R., K.N., B.R.E., C.I., D.V.V., în declarațiile date pe

parcursul desfășurării procesului penal au declarat că în primăvara anului 2007

erau angajate la SC G.P.Z. SRL T. și au fost anunțate de martorul S.E. că

urmează să lucreze la ambalarea cafelei. S-au prezentat la un depozit din

centru de pe str. R. unde era prezent și martorul B.L.L. care le-a explicat ce

au de făcut, respectiv trebuiau să desfacă hârtia albă în care era ambalată

fiecare pachet de cafea, iar peste staniolul rămas lipeau o nouă etichetă cu

mențiunea A.

Din coroborarea

declaraților mai sus arătate rezultă astfel, că cel ce a avut inițiativa

achiziției cafelei și ulterior, punerii sale în circulație prin utilizarea fără

drept a mărcii A., a fost inculpatul G.P., martorul M.K. subliniind în acest

sens că toate discuțiile telefonice pe care le-a purtat au reprezentat

traduceri ale indicațiilor date de G.P., nefiind adevărat faptul că ar fi fost

contactat pentru a intermedia ca traducător această tranzacție de către B.P.M.,

acesta - cu ocazia singurei discuții telefonice la care a asistat și el -

neformulând nicio întrebare pentru reprezentantul firmei din Germania.

În drept, tribunalul

a constatat că, așa cum rezultă din economia art. 4 din Legea nr. 84/1998, în

forma aflată în vigoare la momentul comiterii activității infracționale,

dreptul asupra mărcii este dobândit și protejat prin înregistrarea acesteia la

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Potrivit art. 29 din

același act normativ, înregistrarea mărcii produce efecte cu începere de la

data depozitului național reglementar al mărcii, pentru o perioadă de 10 ani.

Din actele anexate la dosar rezultă faptul că marca A. pentru clasa de produse

30, respectiv pentru cafea și derivați de cafea, a fost înregistrată și a

obținut protecția pe teritoriul României pe termen de 10 ani de la data de 20

martie 2000 pentru titularul K.F.S. AG Elveția care a cesionat pentru România

drepturile în favoarea SC R. SRL Alba Iulia la data de 25 aprilie 2006.

Prin urmare, rezultă

că pe teritoriul României singura entitate în drept să utilizeze marca A. este

SC R. SRL Alba Iulia.

Din adresa emisă de

această societate rezultă faptul că niciun alt terț nu a fost autorizat în baza

unui contract de licență să folosească marca pe întreg teritoriul României sau

pe o parte a acesteia, în baza art. 42 din Legea nr. 84/1998. Ca atare,

instanța de fond remarcă faptul că nici SC B.T. SRL T. și nici SC E. SRL T. nu

erau îndrituite să folosească marca A. pe teritoriul României.

Conform art. 35 din

Legea nr. 84/1998, înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept

exclusiv asupra mărcii, fiind interzis terților să folosească în activitatea

lor comercială, fără consimțământul titularului, un semn care, dată fiind

identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea

produselor sau serviciilor ce li se aplică semnul cu produsele sau serviciile

pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un

risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul.

Din raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 164061/2007 al I.P.J. Mureș - Serviciul

Criminalistic rezultă următoarele: caracteristicile de individualizare de pe

ambalajul pachetului de cafea, respectiv cele de pe blanchetele ridicate în

baza procesului de constatare a infracțiunii flagrante și cele de pe ambalajul

pachetului de cafea original, respectiv de pe certificatul de înregistrare la

OSIM prezintă ca și caracteristici de asemănare forma și plasamentul siglei A.

în contextul suprafeței ambalajului, aceleași inscripții, același plasament al

desenului ceștii, respectiv a boabelor de cafea de pe aversul probelor supuse

comparației.

În contextul

deosebirilor minore constatate în același raport de constatare

tehnico-științifică, respectiv a unor majuscule diferite, a grosimii unor

caractere sau a diferenței de nuanță, prima instanță a observat că, în sensul

art. 35 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, ne aflăm în prezența

utilizării unui semn asemănător cu marca înregistrată A. pentru o identitate de

produse, respectiv pentru produse de tip cafea, semn de natură să producă în

percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a

mărcii A. cu semnul utilizat de inculpați.

În contextul în care,

conform art. 35 alin. (3) lit. a) și b din Legea nr. 84/1998, este interzis

terților de a aplica semnul distinctiv al mărcii pe produse sau ambalaje,

respectiv de a oferi aceste produse, a le deține sau comercializa, tribunalul a

observat că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită, relativ la acuzele

care i-au fost aduse, raportată la starea de fapt descrisă și reținută în

considerente și prin urmare solicitarea apărătorilor acestora constând în

achitarea acuzaților de sub învinuirile aduse, în temeiul art. 10 lit. a), sau

art. 10 lit. c) sau art. 10 lit. d) C. proc. pen., sunt neîntemeiate.

Instanța de fond a

mai precizat că Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile și indicațiile

geografice, după adoptare a suferit mai multe modificări și textele legale mai

sus invocate reprezintă conținutul articolelor cuprinse în acest act normativ

aflat în vigoare la momentul comiterii activității infracționale de către cei

doi inculpați, respectiv primăvara anului 2007.

Așadar, din probele

administrate și mai sus analizate, coroborate între ele, tribunalul a

concluzionat că sub aspectul comiterii infracțiunilor pentru care cei doi

inculpați au fost deferiți justiției, vinovăția acestora este pe deplin

dovedită.

În cursul cercetării

judecătorești, la solicitarea inculpatului G.P. au fost audiați martorii U.R.I.

și B.L., care au arătat că au achiziționat din piața agroalimentară din T.,

câteva pachete de cafea "A.", despre care vânzătorii le-au spus că

este distribuită de inculpatul G. și au constatat că această cafea avea

calități superioare cafelei de aceeași marcă distribuită de partea vătămată SC

R. SRL Alba Iulia. Punctul de vedere exprimat de acești doi martori nu are

relevanță juridică asupra stabilirii vinovăției acuzaților și nici asupra

încadrării juridice a faptelor analizate.

inculpatului G.P. care a determinat și ajutat cu intenție, prin punerea la

dispoziție celor 9 angajate aparținând SC G.P.Z. SRL T. a unui nr. de 40.320 de

pachete de cafea M. și a blanchetelor inscripționate cu marca A.,

solicitându-le acestora să aplice blanchetele pe pachetele de cafea M.,

folosind fără drept marca A. în scopul inducerii în eroare a publicului asupra

calității produselor la care se referă marca, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de participație improprie la contrafacerea,

imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci, în scopul inducerii în eroare a

publicului asupra calității produselor sau serviciilor la care se referă marca,

faptă prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 83 lit. a) din

Legea nr. 84/1998.

b.) Fapta aceluiași

inculpat, care a pus în circulație fără drept, prin vânzarea către mai multe

societăți comerciale a unui nr. de 25.698 pachete de cafea contrafăcută ce

poartă o marcă similară cu marca înregistrată A. pentru produse identice,

respectiv pentru cafea, faptă de natură să prejudicieze pe titularul mărcii

înregistrate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de punerea în

circulație fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o

marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare și care prejudiciază

pe titularul mărcii înregistrate, faptă prevăzută de art. 83 lit. b) din Legea

nr. 84/1998.

inculpatului B.P.M. care a ajutat la punerea în circulație fără drept, prin

vânzarea de către acuzatul G.P. către mai multe societăți comerciale a unui

număr de 25.698 pachete de cafea contrafăcută ce poartă o marcă similară cu

marca înregistrată A. pentru produse identice, respectiv pentru cafea, faptă de

natură să prejudicieze pe titularul mărcii înregistrate, ajutor ce a constat în

depozitarea produselor, întocmirea formalităților de achiziție a cafelei M.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la

infracțiunea de punere în circulație fără drept a unui produs purtând o marcă

identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau

similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, faptă prevăzută

de art. 26 C. pen., raportat la art. 83 lit. b) din Legea nr. 84/1998.

b.) Fapta aceluiași

inculpat, care a ajutat cu intenție, prin punerea la dispoziție celor 9

angajate aparținând SC G.P.Z. SRL T., pe care le-a contactat, a depozitului în

care se aflau un nr. de 40320 de pachete de cafea M. și a blanchetelor

inscripționate cu marca A., permițându-le acestora să aplice blanchetele pe

pachetele de cafea M., folosind fără drept marca A. în scopul inducerii în

eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca,

constituie infracțiunea participație improprie la infracțiunea de contrafacere,

imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci, în scopul inducerii în eroare a

publicului asupra calității produselor sau serviciilor la care se referă marca,

faptă prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 83 lit. a) din

Legea nr. 84/1998.

La individualizarea

pedepselor pe care instanța le-a aplicat pentru faptele penale reținute, au

fost urmărite criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: limitele

pedepselor prevăzute în legea specială; dispozițiile C. pen.; gradul de pericol

social concret al fiecărei infracțiuni, concretizat în împrejurări care compun

conținutul constitutiv al acestora, dar și extrinseci acestuia, cum sunt, în

esență: acțiunile susținute ale inculpaților în realizarea rezultatului dorit

și urmărit, locul săvârșirii acțiunii infracționale, numărul participanților,

contribuția fiecăruia la comiterea activității deduse spre judecare, urmările

cauzate, toate imprimând activității infracționale un grad mediu de pericol

social. În ceea ce privește contribuția celor doi inculpați la activitatea

ilicită analizată, din probele administrate s-a concluzionat că aportul

inculpatului G.P. la inițierea și desfășurarea ilicitului penal dedus judecății

a fost mai semnificativ decât contribuția inculpatului B.P.M.

- mediul familial și

social din care provin cei doi acuzați, care sunt integrați în societate;

- persoana inculpaților

care se află la prima confruntare cu legea penală.

În ceea ce privește

situația juridică a inculpatului B.P.M., la încadrarea juridică a faptelor, au

fost reținute și prevederile art. 13 C. pen., privind instituția legii penale

mai favorabile, deoarece legea specială aflată în vigoare la momentul comiterii

faptelor, pentru infracțiunile reținute în sarcina acuzatului, prevedea

sancțiunea închisorii alternativ cu amenda și întrucât tribunalul s-a oprit

asupra pedepsei amenzii a cărei cuantum, în actul normativ amintit, era în

valoare de 15.000.000 lei (ROL), adică 1.500 lei (RON), iar în forma actuală a

Legii nr. 84/1998, pentru infracțiunile descrise în art. 90 - corespunzătoare

dispozițiilor art. 83 din vechea reglementar