ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2736/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2736/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 17 mai 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 30.07.2018, sub nr. x/2018, pe rolul Tribunal Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat in Romania în perioada 1945-1989, solicitând instanței obligarea pârâtului să elibereze pentru reclamant Certificatul de Luptător cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989.
În motivare a arătat că este titularul Certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989 seria x nr. x/09.07.2002 care îi atestă calitatea de luptător, precum și titular al Brevetutului prin care i s-a oferit titlul de "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989", prin Decretul nr. 37/26.02.2000 emis de Președintele României.
Prin sentința civilă nr. 427/CA/24.04.2019, Tribunal Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat in Romania în perioada 1945-1989.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului și obligarea intimatului pârât Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în Romania în perioada 1945-1989 să elibereze pentru recurentul reclamant Certificatul de Luptător cu Rol determinant pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989, respectivul recurs fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal sub același număr de dosar.
Hotărârea ce face obiectul prezentului control judiciar
Prin Decizia nr. 280/2R/2020 pronunțată la data de 20 mai 2020 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării, invocată din oficiu și, în consecință, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurentul -reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 427/CA/24.04.2019 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 280/2R/2020 pronunțată la data de 20 mai 2020 de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a formulat recurs recurentul -reclamant A. și, fără a încadra recursul în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a susținut în esență că atât citarea cât și judecata cererii de perimare s-a făcut în perioada ordonanței militare și fiind izolat la domiciliu, nu s-a putut prezenta să-și susțină cauza.
Apărările formulate în cauză
Intimatul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 nu a formulat întâmpinare, deși recursul i-a fost comunicat în termenul legal.
Procedura de soluționare a recursului
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului, din data de 07.09.2020, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 12.01.2021, în ședință publică, cu citarea părților, această cale de atac a recursului fiind prevăzută de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
Încheierea de suspendare a judecății
Prin încheierea de ședință din 12 ianuarie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat recurentul - reclamant A., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Termenul de judecată din data de 17.05.2022 a fost fixat în conformitate cu dispozițiile art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1275 din 17.12.2015, pentru a se verifica dacă mai subzistă cauza ce a determinat suspendarea judecății, astfel cum rezultă din conținutul Rezoluției consemnate pe Referatul atașat la dosar.
Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 12 ianuarie 2021, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.
Încheierea de ședință din data de 12.01.2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 12.07.2021.
Înalta Curte reține că la acel moment procesual procedura de citare a fost legal îndeplinită cu ambele părți din proces, conform procesului-verbal de înmânare și a dovezii de înmânare atașate la dosar, astfel cum rezultă, de altfel și din practicaua încheierii de ședință întocmită pentru termenul de judecată din data de 12 ianuarie 2021.
Deși încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2021 este definitivă, conform art. 414 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., părțile au avut posibilitatea timp de 6 luni de la momentul suspendării judecății să solicite reluarea judecării procesului, printr-o cerere formulată în conformitate cu dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. civ., respectiva încheiere fiind comunicată ambelor părți, conform Procesului-verbal de înmânare, respectiv Dovezii de înmânare atașate la dosar.
Constată, așadar, Înalta Curte că, în cauză, de la momentul suspendării judecății, din data de 12 ianuarie 2021, până la data de 01.02.2022, când s-a dispus de către un membru al completului de judecată fixarea termenului pentru data de 17.05.2022, în vederea efectuării de verificări, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile art. 84 punctul 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/17.12.2015, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu există vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.
Cum în cauză, în interiorul termenului de 6 luni, ce s-a împlinit la data de 12 iulie 2021, nici una dintre părți nu a manifestat stăruință în soluționarea litigiului prin formularea unei cereri " de redeschidere" conform art. 415 alin. (1) C. proc. civ., iar în toată această perioadă nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, în condițiile în care, conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ. " orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, . . . . . . . . . .dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", iar părțile nu au făcut demersuri în vederea reluării judecății, înainte de a se împlini termenul de perimare și nici dovada că au fost împiedicate să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voința lor, Înalta Curte urmează a constata perimat recursul promovat de recurentul - reclamant A., admițând excepția de perimare invocată din oficiu.
Reține Înalta Curte că, în conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală, ce operează de drept, atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea pricinii.
Astfel, în analiza prioritară a excepției absolute și peremptorii de perimare a judecății, invocate din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ., instanța va reține că, atâta vreme cât pricina a rămas în nelucrare din vina părților începând cu data de 12 ianuarie 2021, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecății și nici dovada că ar fi intervenit situații care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivității exclusive a părților, fiind menținută mai mult de 6 luni.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficiență sancțiunii instituite prin art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., care arată că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din vina părții, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 420 alin. (1) și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., admițând excepția perimării, invocată din oficiu, va constată perimat recursul formulat de recurentul - reclamant A., făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.
Pe cale de consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 280/2R/020 din 20 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție
Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.