ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2731/2022

Ședința publică din data de 17 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Circumstanțele cauzei, cadrul processual

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. de dosar x/2016, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., Consiliul Județean Bistrița Năsăud și intimații introduși în cauză: Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năsăud - prin primar, Consiliul Local Năsăud și B. S.A. prin C. a solicitat anularea Deciziei administrative nr. 126 din 10 mai 1980 emise în fapt în mod ilegal de Biroul Permanent pentru terenul înscris în C.F. Năsăud nr. 749, Top x, 1276 proprietatea Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Prin sentința civilă nr. 522/2018 din 02.11.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei A. S.R.L., invocate de intimații introduși în cauză Orașul Năsăud, prin primar și Consiliul Local al orașului Năsăud.

S-a respins, ca neîntemeiată, și excepția lipsei calității procesuale pasive a introdusului în cauză - Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, în numele Ministerului Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului Român și de reclamanta A. S.R.L..

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a introdușilor în cauză - Orașul Năsăud, prin Primar și Consiliul Local al Orașului Năsăud, invocată de reclamanta A. S.R.L..

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a introdusei în cauză - B. S.A., prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvență C., invocată de reclamanta A. S.R.L..

S-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtul Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și de introdușii în cauză orașul Năsăud, prin primar și Consiliul Local al orașul Năsăud.

S-a respins, ca prescrisă, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. S.R.L., împotriva pârâților Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Consistoriul Superior Al Bisericii Evanghelice C.A., și în contradictoriu cu introdușii în cauză: orașul Năsăud, prin primar, Consiliul Local al orașului Năsăud, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și B. S.A., în insolvență, prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvență C..

Împotriva sentinței civile nr. 522/2018 din 02.11.2018 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub nr. de dosar x/2016

Hotărârile ce fac obiectul controlului judiciar de față

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 2 octombrie 2019, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de recurenta A. S.R.L. cu privire la membrii completului căruia i s-a repartizat spre judecare, în recurs, dosarul nr. x/2016, reținându-se că nu s-au invocat motive care să conducă la concluzia existenței cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ. sau a altui caz de incompatibilitate.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 4 octombrie 2019, a fost respinsă, tot ca nefondată, cea de-a doua cerere de recuzare formulată recurenta A. S.R.L. în data de 03.10.2019 cu privire la membrii completului căruia i s-a repartizat spre judecare, în recurs, dosarul nr. x/2016, reținându-se în esență că nu s-au invocat motive de natură să conducă la admiterea cererii de recuzare.

Prin decizia civilă nr. 1264/2019 din 4 octombrie 2019, în dosarul nr. x/2016, pronunțată în calea de atac a recursului, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Respinge excepția de netimbrare a recursului.

Admite în parte recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 522 din 2.11.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud pe care o casează, în parte, respectiv în ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune și respingerea acțiunii ca prescrisă și rejudecând în aceste limite admite excepția de inadmisibilitate și respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Menține sentința recurată în ceea ce privește soluțiile date excepțiilor lipsei calității procesual active, pasive și lipsei de interes."

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1264/2019 din 4 octombrie 2019, dar și împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 2 octombrie 2019 și a încheierii din Camera de Consiliu din data de 4 octombrie 2019, A. S.R.L. a declarat recurs și fără a încadra criticile sale în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a solicitat admiterea cererilor de recuzare formulate, respingerea tuturor excepțiilor invocate de pârâte potrivit cu motivările formulate, respingerea excepțiilor invocate de instanță tardiv și fără motivare, precum și admiterea excepțiilor formulate de recurentă.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenta - reclamantă A. S.R.L. au formulat întâmpinări intimații Consiliul Local al Orașului Năsăud și Orașul Năsăud, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil;

Intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Județean Bistrița Năsăud au invocat și excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzei, această din urmă instituție publică invocând în plus și excepția autorității de lucru judecat, raportat la decizia civilă nr. 281/2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2019, într-o contestație în anulare promovată tot împotriva deciziei civile nr. 1264/2019.

Răspunsul la întâmpinări

Recurenta-reclamantă a formulat Răspuns la aceste întâmpinări, în cadrul căruia a invocat excepția tardivității depunerii întâmpinărilor, excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarilor întâmpinărilor și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor autorități.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului s-a fixat primul termen de judecată la data de 17 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Încă din etapa de regularizare a cererii de recurs a fost citată recurenta-reclamantă cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru cu suma de 100 RON, având în vedere dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, Adresa cu această mențiune fiind depusă la cutia poștală a recurentei la data de 25.06.2020, conform Procesului-verbal de înmânare, atașat la dosar.

Cu privire la această obligație de plată a taxei judiciare de timbru recurenta a formulat cerere de acordare a facilităților, în temeiul art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, respinsă de instanță, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 10 noiembrie 2020, împotriva căreia recurenta a formulat cerere de reexaminare, înregistrată pe rolul completului cu numărul imediat următor acestuia, respectiv Completul nr. 2, respinsă, de asemenea, de instanță, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 13 ianuarie 2021.

Și pentru acest termen de judecată a fost citată recurenta cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 Ron, fără ca partea să se conformeze.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a analiza excepția inadmisibilității recursului invocată de intimații Consiliul Local al Orașului Năsăud și Orașul Năsăud, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, în cadrul întâmpinărilor, având în vedere dispozițiile art. 248 C. proc. civ., urmează a analiza cu prioritate regularitatea învestirii sale cu această cale de atac, constatând neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată.

Verificând actele și lucrările dosarului sub acest aspect, reține Înalta Curte că, deși prin cererea de recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L. nu a încadrat criticile sale în unul sau mai multe din cazurile de casare prevăzute limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., lecturându-se cererea de recurs, s-au regăsit critici ce ar putea fi încadrate la cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pentru care legiuitorul, prin art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit cuantumul acestei taxe la suma de 100 RON, astfel:

""(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Înalta Curte reține deopotrivă și dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 ce prevăd că " taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".

Cum recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestei dispoziții, neatașând la dosar și dovada "achitării taxei de timbru, conform legii", astfel cum impun și dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., încă din procedura de regularizare a cererii de recurs i s-a comunicat recurentei-reclamante obligația de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 100 RON, menținută în cadrul citației ce i-a fost emisă părții pentru termenul de judecată din data de 17 mai 2022, conform Procesului-verbal de înmânare atașat la dosar, fără ca aceasta să facă dovada îndeplinirii acestei obligații.

Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice.

Totodată, potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței", iar art. 32 din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege".

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Deopotrivă, instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 494 din C. proc. civ., conform cărora:

"Dispozițiilor de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta acțiune."

Se reține astfel că actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., mențiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol este prevăzută sub sancțiunea nulității: "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile".

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, întrucât, deși recurenta a depus o cerere de acordare a facilităților, în temeiul art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, aceasta a fost respinsă de instanță, iar împotriva acesteia recurenta a formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă, de asemenea.

Astfel, observând că, în speță, recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-reclamantă a fost legal citată, inclusiv pentru acest termen de judecată, cu mențiunea "de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON", fără ca aceasta să se conformeze însă dispozițiilor date de instanță, observând deopotrivă că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, va anula recursul formulat de recurenta-reclamanta A. S.R.L., ca netimbrat, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.

Pe cale de consecință,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1264/2019 din 4 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal și împotriva încheierilor din Camera de Consiliu din data de 02.10.2019 și 04.10.2019, ambele pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.