ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3650/2013

Deliberând asupra recursurilor de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 281 din 08 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția penală, s-a dispus următoarele:

- constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;

- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani;

- proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

- constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;

- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani;

- proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

- constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani;

- proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive de la 16 decembrie 2009 la 17 martie 2010.

S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă prin decizia penală nr. 137 din 17 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

- constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;

- proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive de la 16 decembrie 2009 la 17 martie 2010.

S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă prin decizia penală nr. 137 din 17 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

- constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;

- proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă prin încheierea Tribunalului Botoșani din 15 martie 2010, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

- aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă prin încheierea Tribunalului Botoșani din 30 martie 2010, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 17 C. proc. pen., au fost obligați inculpații L.G., P.M., P.R., P.C. și B.N. să plătească în solidar părții civile S.M.G. - 1.000 euro, daune morale.

Au fost obligați inculpații L.G., P.M., P.R., P.C. și B.N. să plătească în solidar părții civile S.M. - 3.000 euro, daune morale, respingând restul pretențiilor ca neîntemeiate.

A fost obligată inculpata B.C. să plătească părții civile C.L. suma de 1.000 euro, reprezentând daune morale.

A constatat că părțile vătămate S.C.M. și V.F. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001, s-a confiscat de la inculpații L.G., P.M., P.R., P.C. și B.N., în folosul statului suma de 104.000 euro (2.000 euro - M.M., 45.000 euro - A.V. și 40.000 euro - S.S., S.S. - 10.000 euro și S.M.G. - 7.000 euro).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul din 12 martie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Botoșani au fost trimiși în judecată inculpații P.R., P.C., L.G., P.M., B.N., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real, și B.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real.

Analizând ansamblul probator în cauză, Tribunalul a reținut, în fapt, că, în perioada 2005 - 2008, inculpații L.G., P.M., P.C., P.R. și B.N. constituiți într-un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor privind traficul de persoane sau de proxenetism, la care a aderat în anul 2006 și inculpata B.C., au recrutat, cazat și transportat în Italia și apoi în Norvegia, peste 21 de tinere de pe raza județului Botoșani, minore și majore, respectiv victimele minore: S.M.G. (16 ani), S.M. (17 ani), T.M. (17 ani), F.M.A. (16 ani), H.F.M. (17 ani) și G.A.M. (17 ani) și victimele majore: C.L. (28 ani), M.M. (21 ani), A.V. (19 ani), S.C.M. (27 ani), M.A.A. (18 ani), S.S. (24 ani), P.M.B. (27 ani), F.C. (30 ani), V.F. (24 ani), G.R. (21 ani), M.A.E. (20 ani), P.F. (18 ani), P.E. (34 ani), D.S.I. (19 ani), A.A. (17 ani), pe care le-au exploatat prin obligarea sau determinarea la practicarea prostituției în folosul grupării, profitând de situația materială precară și de gradul redus de instrucție a acestora, dobândind astfel importante beneficii financiare.

Având în vedere că avea o situație materială precară, din dorința de a scăpa de sărăcie și de a o duce și ea foarte bine, în discuția purtată cu martora T.M., partea vătămată S.M.G. i-a dat de înțeles că ar vrea și ea să meargă în Italia pentru a câștiga bani. Ulterior, partea vătămată S.M.G. s-a deplasat împreună cu martora T.M. la o locuință situată în centrul vechi al municipiului Botoșani, respectiv la locuința inculpaților L.G. și P.M. Cu această ocazie partea vătămată S.M.G. i-a cunoscut pe inculpații L.G. și P.M., fiicele acestora, inculpatele P.C. și B.N., precum și pe învinuitul S.C.M.

Inculpata P.M. și ceilalți membri ai familiei sale i-au propus părții vătămate să practice prostituția stradală în Roma - Italia și să împartă sumele de bani încasate de la clienți cu membrii grupării, pentru a i se asigura protecție.

Partea vătămată S.M.G. a fost de acord cu propunerea inculpatei P.M., de la care a primit suma de 100 euro pentru a achita taxele aferente eliberării pașaportului turistic și pentru a-și cumpăra haine.

La data respectivă, S.M.G. era minoră, iar inculpata P.M. i-a propus să se căsătorească formal cu o persoană aleasă de membrii grupării, pentru a putea părăsi țara.

Astfel, învinuitul A.C. a fost desemnat să găsească un bărbat dispus, pentru o sumă de bani, să se căsătorească cu minora. Acesta a luat legătura cu martorul Z.P., care a fost de acord cu propunerea învinuitului A.C., primind de la acesta suma de 150 euro la încheierea căsătoriei, urmând ca ulterior să mai primească o diferență de 100 euro, după ce victima ajungea în străinătate.

Conform extrasului din „Registrul de Căsătorie” eliberat de Serviciul Comunitar Local Evidența Informatizată a Persoanelor Botoșani - Starea Civilă, căsătoria dintre Z.P. și S.M.G. a fost oficiată la data de 20 februarie 2006, ocazie cu care victima și-a păstrat numele anterior.

Ulterior, numitul S.C.M. a ajutat-o pe partea vătămată să obțină pașaportul în regim de urgență, acesta plătind taxele aferente eliberării actului din suma de 100 euro primită de partea vătămată de la inculpata P.M.

În aceeași perioadă, P.M. a suportat cheltuielile necesare pentru plecarea în Italia și pentru martora P.F., cu care partea vătămată S.M.G. s-a întâlnit în ziua plecării la locuința acestei inculpate, aflând că și aceasta merge în Italia pentru practicarea prostituției.

Partea vătămată a plecat în Italia, în ziua de 22 februarie 2006, ieșind din țară prin punctul de trecere a frontierei Borș cu un autocar, împreună cu martora P.F. și martorul H.V.I., toți declarând la frontieră că se deplasează în Italia.

În

Italia, partea vătămată și martora P.F. au fost așteptate de numitul H.F.I., concubinul învinuitei P.L. și persoană de încredere a inculpaților L.G. și P.M., care le-a cazat la un hotel din Roma, unde se aflau mai multe tinere din Botoșani.

În

perioada cât a stat în Italia, partea vătămată a practicat prostituția stradală pentru inculpații L.G. și P.M., alături de alte fete din județul Botoșani, respectiv A.V., S.C.M., T.M., precum și P.L.

Instanța a mai reținut că, în toată perioada cât aceasta a practicat prostituția stradală împreună cu celelalte fete, erau supravegheate de către inculpatul P.R. sau de inculpata B.N., iar o altă perioadă de către inculpata P.C., ei fiind cazați în același hotel împreună cu acestea.

Din declarația părții vătămate a reieșit faptul că, pentru un raport sexual, clienții achitau aproximativ 30 euro, clienții fiind de obicei racolați din rândul șoferilor, fiecare victimă având în medie 8-9 clienți pe zi.

A reieșit, de asemenea, faptul că fetele predau sumele de bani obținute persoanelor care le supravegheau, motivând aceștia că este necesar achitarea de către ele a tuturor datoriilor ocazionate cu venirea lor acolo.

După achitarea datoriilor, fetele care practicau prostituția predau jumătate din sumele obținute inculpaților P.R. și B.N., care le ofereau protecție.

Ulterior, a reținut instanța, au mai venit și alte tinere pentru practicarea prostituției în folosul grupării infracționale conduse de inculpații L.G. și P.M., respectiv M.M., C.L., S.S., M.A.A., P.M.B., G.A.M., S.M., 2 tinere dansatoare la Sexy Club Ț. din municipiul Botoșani, respectiv D.S.I. și M.A.E.

În

această perioadă, inculpatul L.G. s-a deplasat personal în Italia pentru a încasa de la victime sumele de bani rezultate din practicarea prostituției, solicitând zilnic de la fiecare tânără o taxă fixă de 200 euro.

Partea vătămată S.M.G. s-a întors singură în România la data de 12 aprilie 2006, aceasta fiind racolată din nou de inculpata P.M. să se întoarcă în Italia pentru a continua practicarea prostituției, propunere refuzată de către aceasta.

Întrucât aceasta avea o. situație materială precară, a fost de acord cu propunerea, martora arătându-se dispusă să o ajute cu suma de bani necesară pentru eliberarea pașaportului și pentru acoperirea contravalorii transportului. A condus-o pe partea vătămată la locuința inculpaților L.G. și P.M. situată în centrul vechi al municipiului Botoșani, unde a cunoscut-o pe inculpată și pe o rudă a acesteia, respectiv inculpata B.C., căreia i se spunea S.

La acea locuință a întâlnit-o și pe S.M., despre care a aflat că urma să meargă și ea în Italia.

Din discuțiile purtate cu inculpata P.M., partea vătămată a înțeles că aceasta se ocupă cu angajarea ei, spunându-i că o va ajuta să plece în Italia, unde va lucra în agricultură sau ca dansatoare într-un club, urmând ca sumele câștigate să fie împărțite în mod egal.

Totodată, P.M. i-a spus părții vătămate că din sumele de bani câștigate aceasta trebuie să-și recupereze sumele de bani cheltuite pentru achitarea contravalorii transportului și pentru eliberarea pașaportului turistic, discuții care au avut loc în prezența inculpatei B.C., care a confirmat cele spuse de către ruda sa.

Până la momentul plecării în Italia, partea vătămata nu a mai fost lăsată să plece acasă, fiind supravegheată tot timpul de către inculpata B.C. și de învinuitul S.C.M., uneori aceasta fiind însoțită și de martora A.V.

La Serviciul Pașapoarte partea vătămată a fost însoțită de învinuitul S.C.M., pașaportul fiind eliberat la data de 27 iulie 2006.

În ziua următoare, partea vătămată a plecat în Italia împreună cu inculpata B.C. și învinuita P.L., precum și cu martora M.A.A., într-un microbuz condus de martorul L.C.C., contravaloarea transportului fiind suportată de inculpata P.M.

La sosirea în Roma - Italia, partea vătămată a fost cazată într-o cameră de hotel împreună cu martora M.A.A. și inculpata B.C. După cazare, inculpata i-a relatat părții vătămate ce va face cu adevărat în Italia, respectiv că va practica prostituția stradală.

Deși aceasta s-a împotrivit, inculpata B.C. a exercitat asupra acesteia acte de constrângere, amenințând-o cu acte de violență. Reținându-i pașaportul, i-a spus acesteia că nu i-l va da până când nu va achita suma de 1.000 euro, ce reprezintă datoria pe care o avea față de membrii grupului infracțional, reprezentând cheltuielile făcute de aceștia pentru asigurarea transportului, eliberarea pașaportului și achiziționarea de haine și alimente.

În aceste împrejurări, neavând altă posibilitate, partea vătămată a fost nevoită să accepte să practice prostituția stradală alături de martora M.A.A., banii pe care îi câștiga fiind predați lui B.C., care o certa mereu în zilele când aducea mai puțini.

Deși inculpata B.C. i-a promis părții vătămate că după ce achită datoria de 1.000 euro, sumele încasate de la clienți vor fi împărțite în mod egal, acest lucru nu s-a întâmplat, fiind deposedată în continuare de toți banii câștigați.

După câteva săptămâni, partea vătămată a reușit să fugă de sub supravegherea inculpatei B.C., fiind la un moment dat depistată de către autoritățile italiene și returnată în țară.

În acest imobil, partea vătămată S.M. i-a cunoscut pe L.G., P.M., P.C., P.R., învinuiții P.L. și S.C.M., precum și alte persoane din anturajul acestora, respectiv F.C., F.F., P.G. și H.F.I.

Inculpata P.M. i-a promis părții vătămate că va lucra în Italia ca menajeră, că va câștiga mulți bani. Întrucât aceasta era minoră, inculpata i-a propus să se căsătorească cu fiul ei P.R., pentru a putea părăsi teritoriul României fără acordul părinților. Partea vătămată a fost de acord cu această căsătorie formală, care a fost oficiată la data de 28 iulie 2006, inculpatul P.R. preluând numele soției, însă ulterior acesta nu și-a preschimbat cartea de identitate.

De obținerea pașaportului părții vătămate S.M. s-a ocupat învinuitul S.C.M. Până la plecarea în Italia, partea vătămată a locuit aproximativ 2 săptămâni în casa inculpaților L.G. și P.M.

Partea vătămată S.M. a ieșit din România prin punctul de trecere al frontierei Borș, la data de 04 august 2006 cu un autovehicul, fiind însoțită de inculpatul P.R. și martorul L.C.C. - șoferul mașinii.

În Italia, aceasta a fost cazată de către numita B.C. la un hotel din Roma, în aceeași cameră cu P.G., S.S., S.C.M., C.L. și învinuita P.L.

Inculpatul P.R. i-a adus la cunoștință părții vătămate că va trebui să practice prostituția stradală. Întrucât aceasta a refuzat să racoleze clienți, a fost amenințată și, ulterior, agresată fizic de către inculpatul P.R. pentru a o determina să practice prostituția, fiindu-i reținut pașaportul turistic și certificatul de căsătorie. În aceste condiții, partea vătămată S.M. a acceptat să practice prostituția stradală alături de celelalte tinere ce erau cazate la aceeași locație.

A fost supravegheată pe perioada practicării prostituției stradale de către învinuita P.L., care ținea evidența clienților și încasa sumele obținute, pe care le trimitea apoi în România inculpaților L.G. și P.M.

La sfârșitul anului 2006, partea vătămată a reușit să fugă de sub supravegherea membrilor grupului infracțional, fiind contactată ulterior telefonic de către inculpata

P.M., care i-a cerut să practice în continuare prostituția pentru ei, invocând că mai are datorii față de aceștia.

Neavând acte și nici posibilitatea de a se întreține, partea vătămată a fost nevoită să continue să practice o perioadă de timp prostituția pentru a supraviețui, reușind apoi să-și recupereze pașaportului de la inculpatul P.R., însă numai după ce l-a amenințat că-l va denunța autorităților italiene.

Astfel, în cursul lunii decembrie 2005, aceasta s-a întâlnit în orașul Săveni, județul Botoșani, cu martora T.M., de la care a aflat că practica prostituția în Italia pentru o familie de etnie rromă din municipiul Botoșani și că a ajuns acolo prin intermediul inculpatei P.M., pe care aceasta o cunoștea întmcât locuise în timpul minorității câteva săptămâni la aceasta.

La începutul anului 2006, partea vătămată s-a întâlnit în Botoșani cu inculpata P.M., care, profitând de situația materială precară a acesteia i-a propus să meargă în Italia pentru a practica prostituția stradală, urmând ca banii câștigați să fie împărțiți în mod egal, inculpata P.M. oferindu-i, în schimbul acestor bani, protecție.

Partea vătămată a acceptat propunerea inculpatei P.M. și s-a deplasat în Italia ieșind din România la data de 11 februarie 2006, împreună cu A.V. și cu A.C. cu un microbuz.

În

Italia a fost așteptată de către P.L., care a condus-o la un hotel, cazând-o în cameră cu ea, fiindu-i indicată de către inculpata P.M. ca persoana căreia trebuia să-i achite jumătate din sumele obținute din practicarea prostituției.

Partea vătămată a fost instruită de către P.L., cum să racoleze clienții, serviciile pe care trebuia să le presteze, precum și sumele de bani pe care trebuia să le perceapă.

Aceasta a practicat prostituția împreună cu A.V., în fiecare zi cele două tinere predând jumătate din banii obținuți numitei P.L., care trimitea banii în România inculpatei P.M.

Partea vătămată a practicat prostituția pentru inculpata P.M. de mai multe ori în cursul aceluiași an, de fiecare dată în aceleași condiții.

S-a înțeles cu acesta că va împărți sumele ce le va câștiga din practicarea prostituției, după ce mai întâi va achita sumele avansate pentru cheltuielile ocazionate cu transportul, îmbrăcăminte și alte cheltuieli necesare pentru înfrumusețarea sa.

Partea vătămată V.F. a ieșit din țară la 12 noiembrie 2005 prin punctul de trecere a frontierei Petrea, împreună cu S.S. și T.M.

Au fost însoțite de P.R., care însă a trecut frontiera cu un alt mijloc de transport pentru a nu fi înregistrat în evidențele poliției de frontieră împreună cu acestea.

La sosirea în Roma, partea vătămată a fost cazată de către învinuitul B.V.T. la un hotel într-o cameră în care se aflau F.C. și învinuita P.L.

A doua zi de la sosirea în Italia, după ce a racolat un client de la care a primit suma de 25 euro, partea vătămată a fost surprinsă de carabinierii italieni, a fost reținută și trimisă într-un centru pentru migranți, iar la 25 noiembrie 2005, a fost expulzată din Italia în România.

S-a înțeles cu aceștia să practice prostituția stradală pentru ei, iar sumele de bani obținute să fie împărțite în mod egal.

La data de 07 decembrie 2005, M.M. a ieșit din țară prin punctul de trecere a frontiere Salonta împreună cu inculpata P.C., cu un microbuz, transportul fiind achitat de P.M.

La sosirea în Italia, martora a fost cazată de către inculpata P.C. la un hotel situat în apropierea autogării Termini din Roma, unde se mai aflau cazați P.R., P.L., T.M. și H.F.I.

Martora a fost instruită de către inculpata P.C. cu privire la modul de racolare al clienților și tarifele ce trebuie să le ceară, funcție de serviciile prestate (20-30 euro pentru fiecare client). Pe perioada cât a practica prostituția, martora a fost supravegheată de către inculpata P.C. și P.L., iar banii câștigați de către ea erau trimiși în România inculpaților L.G. și P.M., neprimind niciun ban din cei promiși înainte de a veni în Italia, cu excepția unor sume mici pentru nevoi personale.

La data de 23 decembrie 2005, martora s-a reîntors în România împreună cu T.M. și P.C., contravaloarea transportului fiind achitată de către inculpată.

Din declarația acestei martore rezultă că a mai practicat prostituția în beneficiul inculpaților în anul 2006, începând cu luna septembrie, acceptând din nou condițiile impuse de către inculpata P.M., perioadă în care a câștigat aproximativ 2.500 euro.

În timpul practicării prostituției în perioada anului 2006, a fost supravegheată de P.L., care de asemenea practica prostituția stradală în folosul inculpatei P.M.

Acesteia i-a mai fost propus să practice prostituția în cursul lunii martie 2007 de către inculpata P.C., iar în toamna anului 2009 a fost contactată

telefonic de către inculpații L.G. și P.C., care i-au propus să meargă prin intermediul lor în Grecia, însă ambele oferte au fost refuzate.

În

luna decembrie 2009, martora M.M. a fost contactată telefonic de către numita P.L., care i-a relatat că se află în Norvegia, propunându-i să practice și ea prostituția în această țară, însă și de această dată a refuzat.

Inculpata P.M. i-a adus la cunoștință martorei modalitatea în care va practica prostituția stradală în folosul ei în Italia, condițiile în care urma să practice aceasta activitate, respectiv că va împărți în mod egal banii obținuți de la clienți, că va fi supravegheată de P.L., iar în schimbul banilor pe care îi va da ei, va primi protecție din partea familiei sale, asigurându-i totodată transportul și cauzarea la un hotel din Italia.

Martora P. a ieșit din țară la data de 14 decembrie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Salonta, fiind însoțită de numita G.R., iar la destinație au fost așteptate de numitul H.F.I., care le-a condus și le-a cazat la un hotel, reținându-le pașapoartele.

La același hotel se mai aflau cazați inculpații P.C. și P.R., numita P.L. și martorele M.M. și T.M. Martora P. a început să practice prostituția chiar de a doua zi, fiind supravegheată de P.L., care ținea evidența banilor și a clienților. Aceasta a practicat prostituția aproximativ o lună de zile, respectiv până în luna 14 ianuarie 2006 când a revenit în țară împreună cu inculpatul P.R., care i-a achitat contravaloarea transportului, neprimind niciun ban din cei câștigați, decât sume modice pentru nevoie personale.

S-a reîntors în Italia în luna august 2006, împreună cu verișoara ei, M.M. și, întrucât au fost nevoite, au solicitat din nou protecția inculpatei P.M., acceptând condițiile impuse de către aceasta și fiind preluată de către învinuita P.L.

Profitând de starea ei materială precară, inculpații i-au propus să practice prostituția în Italia, asigurând-o că o vor caza într-un hotel rezervat de către ei, unde urma să fie protejată de o persoană de încredere.

Înainte de plecare, martora a fost cazată 2 zile la locuința numitei C., timp în care a obținut pașaportul, taxele aferente fiindu-i achitate de către inculpați. Aceasta a plecat cu un autoturism marca A. de culoare neagră, aparținând inculpatului L.G., până la Suceava, iar apoi s-a deplasat în Italia, cu un alt mijloc de transport, contravaloarea acestuia fiind suportată de către inculpații L.G. și P.M.

La sosirea în Italia, a fost cazată la un hotel din Roma, practicând prostituția timp de o lună de zile, perioadă în care a fost obligată, în fiecare seară, să predea sumele obținute în urma practicării prostituției unei persoane de încredere a inculpaților, care de fapt a și cazat-o la hotel.

Fiind nemulțumită de faptul că era obligată să predea toți banii, martora s-a reîntors în țară la data de 12 iulie 2005.

La scurt timp, martora a fost din nou racolată în vederea practicării prostituției, de data aceasta de către numitul B.V.T., care dorea ca, prin această modalitate, să-și achite o datorie pe care o avea la inculpații L.G. și P.M.

După câteva zile, martora a fost transportată din nou în municipiul Suceava, cu autoturismul inculpatului L.G., fiind însoțită de către învinuitul B.V.T., inculpata B.N. și o tânăra însărcinată, despre care a aflat că trebuia să practice prostituția în folosul acestora.

Transportul a fost achitat de către numitul B.V.T., banii fiindu-i puși acestuia la dispoziție, înainte de plecare, de către inculpații L.G. și P.M.

În

Italia, martora a fost cazată într-un hotel din Roma, unde se aflau cazați P.G. și P.L., care de altfel s-au ocupat cu supravegherea acestuia pe durata practicării prostituției stradale.

Din declarația acestei martore a reieșit faptul că, pe perioada cât a practica prostituția în Italia, B.V.T. i-a ridicat pașaportul, care i-a fost înapoiat atunci când a venit în România.

Prima instanță de fond a mai reținut că T.M. i-a făcut aceeași propunere și martorei A.V., pe care a întâlnit-o la începutul anului 2006.

Întrucât A.V. a fost de acord cu propunerea de a practica prostituția în Roma - Italia, s-a deplasat împreună cu numita T. în Botoșani la locuința inculpatei P.M. Aceasta i-a propus să practice

prostituția în Italia sub protecția sa, urmând să împartă cu ea banii obținuți. Întrucât aceasta nu avea pașaport, inculpata i-a solicitat numitului S.C.M. să o ajute să obțină acest document, taxa pentru eliberarea acestuia fiind suportată de către ea.

Până la plecare, martora A. a fost cazată la locuința numitului A.C. și a concubinei acestuia, respectiv inculpata B.N. Deplasarea în Italia a fost efectuată cu un microbuz aparținând martorului L.C.C., contravaloarea transportului fiind achitată de către inculpata P.M.

În Italia a fost așteptată de către inculpata B. și numita P.L., care a cazat-o la un hotel unde se aflau mai multe tinere, care practicau prostituția pentru familia inculpaților P.M. și L.G.

La același hotel era cazat și inculpatul P.R.

În perioada în care a practicat prostituția, martora A.V. a fost supravegheată de inculpata B.N., banii obținuți fiind împărțiți în jumătate cu aceasta, care-i trimitea ulterior în România, ea sau inculpatul P.R., părinților acestora.

În perioada următoare, martora A. a fost cazată la același hotel, practicând prostituția timp de 4 luni de zile, predând jumătate din banii obținuți inculpaților B.N. și P.R. Aceasta a fost nevoită să se reîntoarcă în țară, ca urmare a unei razii a carabinierilor ce a avut loc în luna septembrie sau octombrie 2006, care au reținut-o și internat-o într-un centru pentru migranți, fiind returnată ulterior în România.

În vara anului 2007, inculpata P.M. i-a propus din nou martorei A.V. să practice prostituția în Italia, aceasta fiind de acord.

De această dată a practicat prostituția timp de 5-6 luni de zile, în condiții similare cu cele din anul 2006, interval de timp în care a predat membrilor grupării peste 5.000 euro.

Inculpata B.N. a invocat în fața acesteia existența unor datorii fictive, motiv pentru care martora A. a hotărât să plece de sub supravegherea acesteia.

A solicitat pașaportul de la inculpatul P.R., motivând că are un client cu care merge la hotel și a fugit.

La scurt timp, s-a întâlnit din nou cu aceasta, care se afla în compania unui bărbat ce s-a recomandat G., aflând ulterior că se numește A.C. Acesta a încercat să o recruteze pe martoră în vederea practicării prostituției, propunându-i să meargă în Italia, invitând-o la domiciliul său din B. pentru a discuta condițiile unei eventuale plecări.

Martora s-a deplasat la domiciliul acestuia împreună cu A.R.A. și, în prezența acesteia, A.C. i-a propus să se deplaseze în Italia, pentru a practica prostituția în folosul său și a altor persoane din Botoșani, care îi vor oferi cazare, mâncare, îmbrăcăminte și îi va procura clienți cu care să întrețină relații sexuale contra cost.

Întrucât la data respectivă martora F.M.A. era minoră și nu poseda pașaport turistic, A.C. i-a propus să încheie o căsătorie formală cu un bărbat pe care s-a angajat să-l găsească, după care tot el va face demersurile necesare pentru obținerea pașaportului turistic.

Martora nu a dat curs propunerii ce i-a fost făcută, refuzând să meargă în Italia pentru a practica prostituția.

După ce a primit acordul acesteia, P.E. a condus-o la domiciliul numitului B.L. - rudă cu inculpata P.M., care s-a oferit să o ajute cu plecarea.

La acea dată, martora A.A. avea 17 ani, motiv pentru care a fost necesară o procură notarială de la mama sa, pentru obținerea pașaportului turistic fiind ajutată de către B.L.

Martora A.A. a ieșit din România prin punctul de trecere a frontierei Borș la data de 14 septembrie 2006, fiind însoțită de B.L., care a achitat și contravaloarea transportului. În Roma au fost așteptați de către P.E. și de fiul lui B.L., respectiv B.M., fiind cazată la hotelul la care stăteau aceștia, pașaportul fiind reținut de către B.L.

Imediat, martora a aflat că trebuie să practice prostituția, B.L. comunicându-i că are de achitat o datorie inculpaților L.G. și P.M. și că trebuie să practice prostituția până la achitarea ei.

Din declarația acesteia a reieșit faptul că, pe toată perioada cât a practicat prostituția, a fost supravegheată de B.L., căruia îi dădea zilnic banii câștigați și care ulterior îi preda inculpatei P.M.

Întrucât nu a mai dorit să practice prostituția, martora A.A. i-a spus numitului B.L. că s-a îmbolnăvit. Acesta a contactat-o telefonic pe inculpata P.M., cerându-i acordul să-i permită ca aceasta să se întoarcă în țară.

Atât martora, cât și numitul B.L. au revenit în România la data de 09 octombrie 2006, prin punctul de trecere a frontierei Borș. Numitul B.L. nu i-a restituit martorei pașaportul, spunându-i că trebuie din nou să meargă să practice prostituția după ce se va însănătoși, însă aceasta nu i-a mai răspuns la telefoane și nu a mai dorit să se reîntoarcă în Italia.

Instanța a reținut că aceasta împreună cu M.A.E. au efectuat în toamna anului 2006, două deplasări în Italia.

Prima ieșire din țară a avut loc la 02 septembrie 2006, prin punctul de trecere a frontierei Borș cu autovehiculul aparținând martorului L.C.C.

Ulterior, martora D.S.E. a ieșit din țară împreună cu M.A.E., la data de 30 septembrie 2006, prin același punct de trecere.

Faptul că a practicat prostituția în folosul inculpaților L.G. și P.M. a reieșit din declarațiile altor părți vătămate sau martori, fiind recunoscută de către acestea în planșe fotografice.

S-a mai stabilit, de asemenea, că numita G.A.M. a practicat prostituția în Roma - Italia, în beneficiul inculpaților L.G. și P.M., în perioada septembrie - decembrie 2006, cât și în cursul anului 2007.

Chiar dacă ea nu a dat declarații, întrucât a fost plecată în străinătate, instanța a precizat că acest aspect este confirmat de declarațiile părților vătămate și martorelor audiate, precum și de modul în care aceasta a ajuns în Italia, urmând același tipar ca și în cazul altor victime, traficate de aceleași persoane.

În primul rând, cererea de eliberare a pașaportului turistic a fost completată ca și în cazul numitelor C.L. și S.M. de către S.C.M., iar actul a fost eliberat la 05 septembrie 2006, cu câteva zile înainte de a avea loc plecarea în străinătate.

De asemenea, aceasta a ieșit din țară la 08 septembrie 2006, prin punctul de trecere a frontierei Borș, cu destinația Italia, în autovehiculul cu care au călătorit anterior și alte victime.

O parte din părțile vătămate și martorele audiate au oferit detalii și în legătură cu activitățile desfășurate de către aceasta în Italia, respectiv A.V., P.M.B., S.M.G. și S.M., M.M., aceasta fiind și recunoscută din planșele fotografice prezentate de către organul de cercetare penală.

Deși nu a putut fi audiată, s-a arătat că rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale că și numita P.F. a practicat prostituția în Roma - Italia pentru inculpații L.G. și P.M., începând cu luna februarie 2006 și până la 05 iulie 2006, când a fost returnată din Italia, dar și în cursul anului 2007, când a efectuat transferuri monetare din Italia inculpatei B.N. în România.

Și pentru aceasta, numitul S.C.M. s-a ocupat de obținerea pașaportului turistic, reieșind că aceasta a plecat din țară la 22 februarie 2006 împreună cu S.M.G. și H.V.I.

Martorul H.V.I. a precizat în declarațiile sale că cele două tinere au fost trimise în Italia de către A.C.

De asemenea, martora A.V. a arătat că, în luna iulie 2006, în timp ce se afla împreună cu această martoră și cu alte tinere în Italia, practicând prostituția în folosul inculpaților L.G. și P.M., au fost surprinse de carabinieri, fiind reținute și internate într-un centru pentru migranți, apoi returnate în România la data de 05 iulie 2006.

Instanța a reținut că și numita G.R. a practicat prostituția în Roma - Italia pentru inculpații L.G. și P.M., începând cu luna decembrie 2005 și până la sfârșitul anului 2006.

Martora P.M.B. a precizat că atât ea, cât și G.R. au fost recrutate de către inculpata P.M. pentru a fi trimise în Italia în vederea prostituției stradale, în folosul familiei ei. În acea perioadă, G.R. era angajată ca barman la barul L., pe care P.M. și L.G. l-au deschis la parterul imobilului în care locuiesc.

Martora a ieșit din țară la data de 14 decembrie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Salonta cu destinația Italia.

La sosirea în Roma, martora, împreună cu P.M.B., au fost așteptate de către H.F.I., care le-a cazat la un hotel unde se mai aflau și alte fete din România.

La data de 16 ianuarie 2006, G.R. a intrat în țară, prin același punct de trecere împreună cu martorul L.C.A., după care la 02 februarie 2006 a ieșit din România, fiind însoțită de P.M.B., într-un autovehicul cu destinația Italia.

Numita P.E., în intervalul 2005 - 2011, a ieșit din România de două ori, la una dintre ieșiri fiind însoțită de S.S. și S.C.M.

Martora S.S., în declarația pe care a dat-o, a precizat că, în perioada aprilie - noiembrie 2006, când a practicat prostituția stradală în Roma - Italia pentru inculpații L.G. și P.M., printre tinerele care se prostituau pentru inculpați se afla și P.E., care a fost arestată în Italia.

Aceasta este confirmată și de către martora P.M.B., care a indicat-o pe numita P.E. ca fiind una din tinerele care, în luna septembrie 2006, se aflau în Italia și practicau prostituția în folosul inculpaților.

Martora A.A. a precizat în declarațiile date că, în luna septembrie 2006, a fost abordată de P.E., care i-a propus să meargă în Italia să muncească ca menajeră.

P.E. a fost recunoscută și de către martora F.C. ca fiind una din tinerele care practicau prostituția în Roma - Italia pentru inculpați.

Activitatea acesteia s-a extins și pe parcursul anilor 2007, când a efectuat transferuri de bani din Italia către inculpata B.N. care se afla în România, respectiv i-a trimis acesteia, în intervalul 28 iulie 2006 - 07 august 2007, suma de 2.520 euro și 440 RON.

Martora F.C. a mai precizat în declarațiile date că, printre tinerele racolate de L.G. și P.M. pentru a practica prostituția, a fost și numita H.F., care în cursul urmăririi penale nu a putut fi identificată pentru a fi audiată în legătură cu activitățile desfășurate în Italia.

Acest aspect este confirmat și de declarația dată de martorul L.C.C., care a precizat că, în cursul anului 2007 a transportat-o de mai multe ori în Italia pe numita H.F.M.

A mai reieșit faptul că, la data de 28 iulie 2006, M.A.A. a plecat în Italia împreună cu B.C. și P.L. și cu partea vătămată C.L. cu un microbuz condus de către martorul L.C.C., contravaloarea transportului fiind suportată de inculpata P.M.

Prima instanță a arătat că, din întregul material probator administrat în ambele faze procesuale a rezultat că situația de fapt a fost corect reținută prin rechizitoriu și, de asemenea, corect dovedită vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor.

Astfel, a precizat instanța, este dovedită în sarcina inculpaților L.G., P.M., P.R., B.N. și P.C. săvârșirea infracțiunii de constituire grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni atât în ce privește latura subiectivă, cât și în ce privește latura obiectivă.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În accepțiunea textelor menționate, există un grup infracțional organizat a cărui inițiere sau constituire se încadrează în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă inculpații au acționat coordonat, fiecare dintre aceștia îndeplinind roluri determinante în scopul comiterii de fapte penale grave pentru a obține un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În speță, în raport cu probele administrate, instanța de fond a considerat că sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, activitatea infracțională desfășurată nefiind rezultatul unei înțelegeri întâmplătoare spontane, aceasta desfășurându-se, în timp, în mod repetat, respectându-se în principiu aceeași modalitate de săvârșire a faptelor, iar grupul infracțional fiind organizat în scopul comiterii infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată.

Astfel, începând cu anul 2005, în vederea obținerii unor venituri ilicite, inculpații L.G. și P.M. au pus bazele unui grup infracțional organizat, având ca scop traficarea mai multor tinere din județul Botoșani și Iași, persoane cu situații materiale precare și nivel redus de instrucție în scopul exploatării acestora prin obligarea sau determinarea la practicarea prostituției.

Fiind organizat ca o afacere de familie, la constituirea grupului, cei doi inculpați i-au cooptat pe copiii inculpatei P.M., respectiv pe inculpații P.C., P.R. și P.N. În activitatea infracțională, aceștia au implicat și alte rude, persoane apropiate familiei, respectiv pe inculpata B.C. și pe numiții P.L., S.C.M., A.C., B.T., H.F.I. și B.L.

Fiecare dintre inculpați aveau roluri bine determinate, L.G. și P.M. fiind principalii beneficiari ai sumelor obținute prin exploatarea sexuală a victimelor, aceștia practic coordonând întreaga activitate a grupului.

Inculpații P.C., P.R. și B.N., împreună cu alte rude sau persoane aflate în diverse relații cu familia, asigurau recrutarea transportul, supravegherea, cazarea ori exploatarea sexuală a victimelor în străinătate.

Legăturile de familie și de prietenie le-au permis inculpaților L.G. și P.M. să organizeze și să coordoneze activitatea celorlalte persoane din grup sau care au aderat ori au sprijinit grupul în vederea obținerii unor foloase materiale ilicite substanțiale, aceștia putând controla și supraveghea întreaga activitate infracțională.

De asemenea, a apreciat instanța, în sarcina inculpaților L.G., P.M., P.R., B.N. și P.C. rezultă ca fiind dovedită săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 și art. 329 alin. (2) C. pen., toate comise în formă continuată.

Deși inculpații au precizat că nu cunosc părțile vătămate și martorele ce au fost audiate în cursul urmăririi penale și instanță, s-a considerat că probatoriul administrat a infirmat susținerile acestora.

Astfel, s-a reținut că rezultă faptul că pentru părțile vătămate și martorele minore, respectiv T.M. ori G.A