ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 498/2013

Deliberând asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penala nr. 237/D din 26 octombrie 2011, pronunțata de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 1775/110/2011, au fost condamnați inculpații:

- trafic de persoane prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 13 C. pen. (parte vătămată B.G.), la pedeapsa de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.;

- trafic de minori prevăzută și pedepsită de art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, (parte vătămată D.I. - minoră la data săvârșirii faptei), la pedeapsa de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

- proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

În baza art. 33 lit. a) coroborat cu art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen. sporită, cu un an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

- prostituție prevăzută de art. 328 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- trafic de minori, prevăzută și pedepsită de art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, (parte vătămată D.I. - minoră la data săvârșirii faptei) la pedeapsa de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

În baza art. 33 lit. a) coroborat cu art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

- prostituție prevăzută de art. 328 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare ;

- trafic de minori, prevăzută și pedepsită de art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea 678/2001 modificată, (parte vătămată D.I. - minoră la data săvârșirii faptei) la pedeapsa de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

În baza art. 33 lit. a) coroborat cu art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C pen s-au interzis inculpaților drepturile prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll a și b C. pen. pe durata executării principale.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. s-a luat act că victimele S.E., B.G. și D.I. nu au solicitat despăgubiri civile în cauză.

În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 106.600 euro, bani obținuți de inculpatul B.F. din săvârșirea infracțiunilor (respectiv 2000 euro - B.G., 3600 euro - S.L.; 100.000 euro -S.I.; 1.000 euro - D.I.).

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat, în care s-a inclus și onorariul avocatului desemnat din oficiu.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 27 septembrie 2007, organele de poliție din cadrul B.C.C.O. Bacău s-au sesizat cu privire la faptul că numitul B.F. a racolat în perioada 2006 -2007 mai multe tinere, de pe raza jud. Bacău, pe care, prin promisiuni mincinoase în legătură cu găsirea unui loc de muncă decent sau prin promisiuni de căsătorie, Ie-a transportat în Spania, unde le-a cazat și Ie-a supus exploatării sexuale, prin amenințare, în scopul obținerii de beneficii materiale.

În cauză au fost identificate și audiate în calitate de părți vătămate: S.L., S.I., D.I., B.G. și S.E., care au indicat modul în care au fost racolate de inculpatul B.F., aspecte în legătură cu transferarea în localitatea Elce, Provincia Alicante, Spania, de către susnumitul sau de către complici ai acestuia, precum și modalitățile de exploatare sexuală

Cercetările efectuate în cauză au arătat că inculpatul B.F. a pus bazele unei „afaceri” de exploatare sexuală în Spania, racolând victime din medii cu grave probleme sociale și financiare, cu nivel mediu de pregătire școlară, prin înșelăciune, respectiv prin promisiuni de facilitare a obținerii unui loc de muncă decent, dar și prin exploatarea sentimentală a victimelor. Este de precizat că de racolarea victimelor s-a ocupat în principal inculpatul B.F., acesta fiind cel care a contactat inițial victimele și Ie-a făcut promisiuni mincinoase legate de facilitarea obținerii unui loc de muncă decent în Spania, uneori le crea aparența unei relații apropiate, pentru ca victimele să capete încredere în el.

După racolare, inculpatul B.F. transporta victimele în Spania, în orașul Elce, Provincia Alicante, și le caza într-o casă închiriată împreună cu concubina sa, C. fostă V.E., unde inculpatul le constrângea, de multe ori prin violențe fizice, la practicarea prostituției la stradă în beneficiul său.

Din declarațiile părților vătămate B.G. și D.I., coroborate cu restul probatoriului administrat în cauză, rezultă că acestea au fost racolate prin înșelăciune, cea de-a doua fiind minoră, și au fost constrânse la practicarea prostituției, fiind victime clasice ale traficului de persoane.

Situația particulară a părților vătămate S.L. și S.I. dovedește aspecte pe care jurisprudența în materia traficului de persoane le-au recunoscut de nenumărate ori - și anume faptul că victimele traficului de persoane se transformă, de multe ori, în traficanți. Cele două surori S.L. și S.I. au fost recrutate de inculpatul B.F. prin promisiuni mincinoase în legătură cu locul de muncă (prima acceptând propunerea acestuia de supraveghea alte fete care practicau prostituția) însă, odată ajunse în Spania, au acceptat propunerea inculpatului de a practica prostituția la stradă, sub protecția acestuia, în schimbul obținerii a jumătate din câștigurile realizate. Ca urmare a practicării prostituției de către cele două - S.L. și S.I. – inculpatul B.F. a beneficiat de jumătate din veniturile realizate de acestea. în vara anului 2006, inculpatul B.F. a cunoscut-o pe partea vătămată B.G., din mun. Bacău, la locul de muncă al acesteia - B.A. din mun. Bacău - și a intrat într-o relație cu ea, deși se afla într-o relație de concubinaj cu numita C.E.

Profitând de încrederea pe care partea vătămată a căpătat-o în virtutea relației, inculpatul B.F. i-a propus să plece împreună în Spania, spunându-i că el lucrează de 2 ani acolo, are o casă închiriată și are foarte mulți prieteni care au baruri, restaurante și îi va găsi un loc de muncă într-un bar.

Înainte de a pleca în Spania, inculpatul B.F. i-a adus la cunoștință părții vătămate că vor pleca împreună cu o verișoară de-a sa, prezentându-i-o în acest sens pe concubina sa C.E.

Partea vătămată a fost condusă de inculpatul B.F. cu autoturismul său, împreună cu C.E. până la Bistrița Năsăud, iar din această localitate cei trei au luat un autocar până în Spania, în localitatea Alicante.

Transportul părții vătămate, din România în Spania, a fost achitat de inculpat întrucât partea vătămată i-a adus la cunoștință că nu are bani de transport dat fiind că a renunțat la serviciu în momentul propunerii acestuia de a pleca împreună în Spania.

În localitatea Alicante din Spania, cei trei au fost cazați, într-o seară, de niște prieteni de-ai inculpatului, iar a doua zi, la propunerea acestuia, cu justificarea că vor găsi mai ușor locuri de muncă, au plecat împreună spre Barcelona, cu autocarul, transportul fiind achitat tot de inculpatul B.F.

Ajunși la Barcelona, inculpatul B.F. a închiriat o cameră la o pensiune, unde s-au cazat toți trei, și în 2-3 zile, în timp ce erau toți în autoturismul unui prieten de-al inculpatului, acesta i-a spus părții vătămate că nu mai are cu ce plăti chiria și că „trebuie să facă neapărat rost de bani și că trebuie să se apuce de treabă”, explicându-i că le va duce pe amândouă fetele la un club de noapte, unde I. (C.E.) îi va explica ce trebuie să facă.

Forțată de împrejurări, de faptul că nu avea niciun ban și nici la cine să apeleze, partea vătămată B.G. a fost nevoită să practice prostituția la dispoziția inculpatului B.F., aproximativ două luni și jumătate. Este de precizat că, la interval de câteva zile, inculpatul Ie-a condus pe cele două din Barcelona în localitatea Alicante, întrucât în clubul pe care acesta îl frecventa nu erau clienți interesați de servicii sexuale.

În această perioadă partea vătămată a practicat prostituția la stradă, fiind condusă de inculpat, împreună cu concubina acestuia, C.E., într-o zonă în care se practica prostituția, în localitatea Alicante.

Inculpatul le supraveghea, atât pe partea vătămată, cât și pe concubina sa, dintr-un parc aflat în imediata apropiere a străzii pe care acestea practicau prostituția, contabilizând câți clienți avea fiecare, după care le conducea înapoi la apartamentul închiriat. Banii realizați de partea vătămată și concubina inculpatului B.F. ca urmare a practicării prostituției erau înmânați inculpatului, care îi utiliza pentru plata chiriei, alimente și uz personal.

La împlinirea perioadei de trei luni (în care expira viza de ședere, în acea perioadă), partea vătămată B.G. a solicitat inculpatului să plece acasă, promițându-i că se va întoarce, însă după ce a ajuns în țară, partea vătămată a refuzat să mai ia legătura cu învinuitul, solicitându-i la un apel telefonic de-al acestuia să nu o mai caute.

Partea vătămată a apreciat că a remis inculpatului aproximativ 2000 euro, ca urmare a practicării prostituției, în acea perioadă, însă a precizat că nu are pretenții civile de la acesta.

Tot în vara anului 2006, inculpatul B.F. Ie-a cunoscut pe surorile S.L. și S.I., la discoteca din com. Sănduleni, jud. Bacău și Ie-a propus și acestora să îl însoțească în Spania, motivând că le poate găsi un loc de muncă și le poate oferi sprijin pentru cheltuielile de transport și cazarea în Spania. Persoana vătămată - inculpata S.L. a precizat că inculpatul B.F. - după ce a luat cunoștință de faptul că ea practicase prostituția în Spania la dispoziția fraților Geamănă din com. Sănduleni - i-a propus să-l însoțească în Spania pentru a supraveghea 6 fete care practicau prostituția la stradă, în beneficiul său.

Acceptând propunerea inculpatului, persoana vătămată - inculpata S.L. a ținut legătura cu acesta și în cursul lunii noiembrie 2006 a plecat în Spania, fiind cazată de inculpatul B.F. în casa închiriată în orașul Elce, în care erau cazate, la acel moment, partea vătămată B.G. și concubina inculpatului, numita C.E.

În momentul în care a ajuns în Spania, inculpatul B.F. i-a spus inculpatei S.L. faptul că nu are decât două fete și i-a propus acesteia să practice prostituția la stradă, alături de cele două, promițându-i asigurarea protecției și faptul că vor împărți câștigurile în jumătate.

În deplină cunoștință de cauză - întrucât mai practicase anterior prostituția și la dispoziția altor persoane și cunoștea preocupările inculpatului B.F. încă din vara anului 2006, când acesta îi propusese să îl însoțească în Spania pentru a supraveghea alte fete care practicau prostituția la stradă - inculpata S.L. a acceptat practicarea prostituției la dispoziția inculpatului B.F.

În acest fel, inculpata S.L. a desfășurat acest gen de activități, în localitatea Elce, o perioadă de aproximativ un an de zile, împărțind câștigurile realizate cu inculpatul B.F..

Aceasta nu a putut preciza un total al câștigurilor înmânate inculpatului B.F., făcând precizări doar asupra tarifelor percepute și asupra unui minim (80 euro) și maxim (500 euro) al încasărilor zilnice.

Ulterior, inculpata S.L. și-a dat concursul, ajutându-l pe inculpatul B.F. la recrutarea altor fete în vederea practicării prostituției.

Astfel, la aproximativ 2 săptămâni după ce a ajuns în Spania și a început să practice prostituția, fiind cazată și ajutată de inculpatul B.F., datorită faptului că partea vătămată B.G. plecase în țară, inculpata S.L. a acceptat propunerea acestuia de a o chema pe sora sa S.I. - aflată în Italia în acel moment.

Pentru a fi siguri că S.I. acceptă să vină în Spania, de comun acord cu inculpatul B.F., inculpata S.L. a precizat surorii sale, la telefon, că lucrează la un bar și că realizează venituri mulțumitoare.

După ce S.I. a ajuns în Spania, inculpata S.L. și inculpatul B.F. i-au propus acesteia să practice prostituția la stradă, alături de sora sa și în aceleași condiții.

Cunoscându-I pe inculpatul B.F. din vara anului 2006 și aflând despre preocupările acestuia de la sora sa, inculpata S.L., inculpata S.I. a acceptat practicarea prostituției la dispoziția inculpatului B.F., cu condiția de a primi jumătate din câștigurile obținute.

În acest fel, inculpata S.I. a desfășurat acest gen de activități, în localitatea Elce, o perioadă de aproximativ un an de zile, împărțind câștigurile realizate cu inculpatul B.F..

Aceasta a precizat că a pus la dispoziția inculpatului B.F., suma de 100.000 euro, ca urmare a practicării prostituției, formulând pretenții civile în sumă de 20.000 euro, reprezentând daune morale.

Ulterior, inculpata S.I. și-a dat concursul, alături de sora sa inculpata S.L. - ajutându-l pe inculpatul B.F. la recrutarea părții vătămate D.I. în vederea practicării prostituției.

Astfel, cele două inculpate, în deplină cunoștință de cauză au acceptat propunerea inculpatului B.F. de a o recruta pe verișoara lor minoră, în vârstă de 17 ani - D.I. - despre care știau că are un copil minor și nu are posibilități materiale pentru a-l întreține.

La începutul anului 2007, cele două inculpate l-au contactat pe telefonul mobil pe fratele lor S.R.V., aflat în țară în corn. Sănduleni, și i-au solicitat să vorbească cu aceasta. Martorul S.R.V. și-a pus telefonul la dispoziție și a intermediat convorbirea între partea vătămată D.I. și inculpata S.L. în cadrul convorbirii inculpata i-a promis părții vătămate că îi va găsi un loc de muncă într-un bar în Spania, și că o va ajuta cu bani pentru cheltuielile legate de plecare și transport.

Ulterior primei discuții, cele două inculpate au mai transmis părții vătămate - prin intermediul martorului S.R.V. diverse detalii în legătură cu data plecării, rezervarea biletului, numele persoanei pentru care părinții părții vătămate să întocmească procura având în vedere că aceasta era minoră la acea dată.

Având în vedere situația expusă de cele două inculpate, întărită și de convingerea martorului S.R.V. că surorile sale lucrează în Spania într-un bar și câștigă bine deoarece au trimis bani și pachet acasă, partea vătămată D.I. a dat curs propunerii acestora, având inclusiv acceptul părinților (fiind minoră), datorită situației financiare precare a familiei.

În perioada imediat următoare, inculpatul B.F. a pus la dispoziția celor două inculpate suma de 100 euro, ce a fost expediată martorului S.R.V., care a fost rugat de acestea să o însoțească pe partea vătămată D.I. la Bistrița Năsăud pentru a lua autocarul cu destinația Elce - Spania.

Conform înțelegerii cu cele două inculpate, părinții părții vătămate D.I. au întocmit o procură în care au înscris numele persoanei desemnate de inculpatul B.F. pentru a o însoți pe aceasta în afara granițelor țării - respectiv B.L.N. - șoferul mijlocului de transport ce urma să ajungă în Spania.

De asemenea, conform înțelegerii cu cele două inculpate, martorul S.R.V. a condus partea vătămată la Bistrița Năsăud la data de 28 februarie 2007, unde a fost preluată de șoferul autocarului B.L.N., care a condus-o în Spania.

După ce a ajuns în Spania, partea vătămată D.I. a fost cazată în aceeași locuință în care stăteau verișoarele ei, prietenii (concubinii acestora) L.D. și B.C. și inculpatul B.F. împreună cu concubina sa.

Imediat ce a ajuns în Spania, partea vătămată D.I. a fost constrânsă de inculpatul B.F. - prin intermediul verișoarelor sale - la practicarea prostituției.

Acestea i-au prezentat părții vătămate o situație nereală - precizându-i că au fost constrânse de inculpatul B.F. să practice prostituția, că acesta este violent și le supraveghează permanent și că Ie-a cerut să o determine prin promisiuni mincinoase, în legătură cu locul de muncă, să vină în Spania pentru practicarea prostituției în beneficiul său. Tot acestea i-au spus părții vătămate că trebuie să practice prostituția pentru a-și plăti datoriile către inculpatul B.F., având în vedere cheltuielile pe care acesta Ie-a făcut cu venirea ei în Spania.

În urma discuției purtate cu cele două inculpate, partea vătămata D.I. (minoră la acea dată) s-a conformat solicitării celor două, fiindu-i teamă să mai inițieze vreo discuție cu inculpatul B.F. și Ie-a însoțit pe cele două inculpate la stradă, unde a practicat prostituția încă din prima seară. Este de precizat că fetele au fost conduse la stradă și supravegheate de concubinii acestora L.D. și B.C.

A doua zi, în momentul în care inculpatul B.F. i-a luat părții vătămate D.I. câștigurile realizate în seara precedentă, aceasta a încercat să îi spună că își va plăti datoria după care va strânge bani de transport și va pleca acasă.

În aceste condiții inculpatul B.F. a lovit partea vătămată cu pumnii și picioarele, peste tot corpul și a amenințat-o că în cazul în care pleacă, le va amenda pe verișoarele ei cu câte 5000 euro.

Ulterior, inculpatul B.F. a abuzat sexual de partea vătămată D.I., de nenumărate ori, și a determinat-o să consume băuturi alcoolice și droguri pentru a o determina la practicarea prostituției cu diverși clienți.

Îndemnul inculpatului la consumul de alcool și de droguri este confirmat inclusiv de inculpatele S.I. și S.L., precum și de concubinii acestora - martorii L.D. și B.C.

De asemenea, situația particulară a părții vătămate D.I. și diferența de tratament aplicat de inculpatul B.F. acesteia față de verișoarele sale sunt confirmate de declarațiile inculpatelor S.I., S.L. care precizează că nu erau în relații bune cu verișoara lor, motiv pentru care nici nu au anunțat-o despre intenția lor de a se întoarce în țară, lăsând-o singură cu inculpatul B.F.

Aceleași aspecte rezultă și din declarațiile concubinilor acestora - L.D. și B.C. - care arată că exista o diferență clară de tratament între inculpate și partea vătămată, pornind de la împărțirea câștigurilor obținute ca urmare a practicării prostituției (inculpate lor le reveneau jumătate din câștiguri, pe când părții vătămate nu), la libertatea de mișcare (inculpate le aveau voie să iasă însoțite de concubini, partea vătămată trebuia supravegheată), etc.

În aceste condiții, partea vătămată D.I. a fost constrânsă să practice prostituția la dispoziția inculpatului B.F. timp de aproximativ 7 luni, până în cursul lunii septembrie 2007. După plecarea inculpatelor împreună cu concubinii lor din casa, văzând că inculpatul B.F. o conduce și o supraveghează la stradă în fiecare seară, partea vătămată a fugit cu ajutorul unui client și a depus plângere la poliția din orașul Alicante.

Comisia rogatorie efectuată cu autoritățile spaniole confirmă faptul că partea vătămată D.I. a formulat în cursul lunii octombrie 2007 o plângere penală împotriva numitului B.F. la autoritățile judiciare din localitatea Alicante, Spania, care a format obiectul dosarului cu nr. ED/108/07/01. Ca urmare a răspunsului autorităților spaniole, solicitat prin comisie rogatorie internațională, cu privire la susținerile părții vătămate D.I. s-a constatat că acestea se confirmă, în cauză neexistând însă o hotărâre definitivă pronunțată de către autoritățile spaniole în privința inculpatului B.F.

Partea vătămată nu a putut estima un total al câștigurilor puse la dispoziția inculpatului B.F. și a precizat că nu formulează pretenții civile solicitând doar tragerea la răspundere penală a acestuia.

În vara anului 2007, cu ocazia unei vizite în țară, inculpatul B.F. a cunoscut-o și pe persoana vătămata S.E. - sora martorului B.C. - care a precizat că nu dorește să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată, dând declarație în calitate de martoră.

Inculpatul i-a propus martorei S.E., atât în cadrul unor convorbiri telefonice, cât și personal, în vara anului 2007, să îl însoțească în Spania spunându-i că îi va găsi un loc de muncă și că este imposibil să nu câștige bani pentru că este foarte frumoasă. Acesta a căutat-o la locul de muncă din mun. Onești și a încercat inclusiv să îi înmâneze personal martorei o sumă de bani (100 euro), pretextând că sunt trimiși de fratele ei B.C., însă martora a refuzat primirea banilor și oferta acestuia de a-l însoți în Spania, întrucât bănuia cu ce se ocupă - fiind însoțit cu acea ocazie de mai multe fete despre care i-a precizat martorei că urmează să îl însoțească în Spania.

Instanța de fond a menționat că situația de fapt reținută și expusă anterior rezultă din următoarele mijloace de probă:

- sesizare din oficiu a B.C.C.O. Bacău nr. 1536046/MN/04 octombrie  2007 - fi. urmărire penală 1-2

- procese verbale de identificare - fi. 3 - 5, 13-17

- proces verbal de sesizare - fi. 6

- procese verbale de aducere la cunoștință a drepturilor victimelor traficului de persoane - fi. urmărire penală 20, 34, 59, 281, 285

- declarații parte vătămată - B.G.

- declarații parte vătămată - D.I.

- fișă de evaluare psihologică - D.I. - fi. urmărire penală 44 - 45

- proces verbal de confruntare dintre B.F. și D.I. - fi. urmărire penală 46 -53

- declarație martor/parte vătămată S.E. — declarație martor - S.F.L. - declarație martor/parte vătămată - S.E. - comisie rogatorie – Spania, urmărire penală 74-121

- procese verbale de prezentare pentru recunoaștere după planșe foto - fi. urmărire penală 122-125, 131 -134, 140-143-143, 147-150, 154-157, 161-164

- planșe foto - 126 - 129, 135 -138, 144 -146, 151 -153, 158 - 160, 165 - 167

- declarație martor - B.A.G. — adresa OTP Bank nr. 25366 din 29 octombrie 2008-fi. urmărire penală 168

- declarații martori Ț.E., B.I.; B.C., L.C.D.; l.A.; S.R.V.; B.C.; L.D., Ț.C.

- proces verbal de căutare la domiciliu L. V. - fi. urmărire penală 170

- bilete de călătorie - SC T.P. SRL- fi. urmărire penală 175-178

- copie de pe pașaport - Ț.C. - fi. urmărire penală 208 - 210

- procese verbale de căutare la domiciliu/de identificare - fi. urmărire penală 242 - 252

- tabel cu intrări/ieșiri din țară B.F. - fi. urmărire penală 253 - 255

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 244779 - fi. urmărire penală 261 - 269

- declarație parte vătămată S.I.

- copie de pe pașaport - S.I. - fi. urmărire penală 279 - 280

- înregistrare la A.C.H. LTD pe numele S.I. - fi. urmărire penală 282

- declarație parte vătămată S.L. - fi. urmărire penală 283- 292

- declarație inculpată - S.L. - proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală - S.L. - fi. urmărire penală 300

- fișă cazier S.L. - fi. urmărire penală 301

- declarație făptuitor B.F. - memoriul formulat de inc. B.F. - fi. 341 -366

- proces verbal din care rezultă imposibilitatea executării mandatului de aducere - fi. urmărire penală 381-382

- fișă de cazier S.I. - fi. urmărire penală 383

- citație S.I.-fi. urmărire penală 384

- proces verbal din care rezultă imposibilitatea audierii și prezentării materialului de urmărire penală inc. S.I.-fi. urmărire penală 385

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaților instanța de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, prin traficarea mai multor tinere, din care unele minore, poziția nesinceră a inculpaților privitor la faptele comise, datele personale ale acestora.

Astfel, a reținut instanța de fond că inculpatul B.F. este căsătorit, are un copil minor, fără ocupație și nu are antecedente penale. Inculpatul a adopt o poziție total nesinceră negând comiterea faptelor și încercând să dovedească faptul că a muncit în construcții și nu a avut nici o legătură cu activitățile de trafic de persoane și proxenetism. Susținerile acestuia, și ale martorilor propuși în apărare, nu fac dovada lipsei de vinovăție a acestuia și nu pot înlătura restul probatoriului administrat în cauză, atâta vreme cât cei doi martori (din care unul este cumnat) afirmă că locuiau în localități diferite în Spania, se vizitau foarte rar și lucrau împreună la câte o lucrare în construcții, o dată la câteva luni. Aceleași aspecte ale nesincerității inculpatului rezultă și din raportul de constatare tehnico științifică privind detecția comportamentului simulat din care rezultă că în evoluția diagramelor poligraf corespunzătoare răspunsurilor inculpatului la întrebările critice (relevante) privind obținerea unui beneficiu material ca urmare a practicării prostituției de către S.L. și S.I. au fost evidențiate modificări ale stresului emoțional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat.

Inculpata S.L. este necăsătorită, are doi copii minori, fără ocupație, nu are antecedente penale. Deși aceasta a fost audiată inițial în cauză în calitate de parte vătămată - victimă a traficului de persoane, în momentul aducerii la cunoștință a calității de învinuit pentru comiterea infracțiunilor de prostituție și trafic de persoane, raportat la recrutarea părții vătămate D.I., a recunoscut comiterea acestor fapte, precizând că a fost convinsă de sora sa S.I. să facă acele declarații inițiale în calitate de victimă a traficului de persoane. în instanță inculpata a revenit asupra declarațiilor, nu mai recunoscut faptele imputate, arătând că a fost doar la muncă în Spania.

Inculpata S.I. este necăsătorită, fără ocupație, nu are antecedente penale. Aceasta a fost audiată în cauză doar în calitate de parte vătămată și, deși a fost legal citată, nu s-a prezentat fiind plecată la muncă, în străinătate.

Instanța de fond a luat act că victimele traficului de persoane nu au pretenții civile în cauză.

Având în vedere declarațiile date de părțile vătămate, din care rezultă sumele de bani obținute zilnic în favoarea inculpatului B.F., cât și a perioadelor cât au practicat prostituția, instanța de fond a dispus confiscarea în temeiul art. 118 lit. b) C. pen. a sumei de 106.600 euro, bani obținuți de inculpatul B.F. din săvârșirea infracțiunilor în cauză. Astfel, rezultă suma de 2000 euro primită de la B.G., câte 80-500 euro zilnic de la S.L. (300 x 12) respectiv, în total suma de 3600 euro; suma de 100.000 euro de la S.I., și cam 100 euro pe zi de la D.I., pe o perioadă de 9 luni x100 euro, în total suma de 1.000 euro, aceste sume rezultă din declarațiile acestora de la urmărirea penală.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpații B.F., S.L. și S.I.

Pentru inculpatul B.F. s-a solicitat achitarea întrucât, în opinia apărării, fapta nu există, din probele administrate nereieșind că a săvârșit vreo infracțiune. Consideră că martorul S.F. are interes în cauză și a „învățat” pe inculpata S.I. și pe martorul B.C. ce să declare. De asemenea, în concluziile scrise, se susține că apelantul B.F. nu a obținut niciun folos de pe urma practicării prostituției. Partea vătămată B.G. nu a fost audiată în cursul judecății, astfel că nu i-au putut fi adresate întrebări. Totodată, nici o altă probă nu susține această acuzație, iar faptul că aceasta ar fi practicat prostituția în Spania, unde a ajuns singură, nu are nici o legătură cu el. Nici în ceea ce privește partea vătămată D.I. nu sunt probe că aceasta ar fi fost chemată de inculpat, ci de cele două verișoare ale sale, iar toate trei au dorit să se răzbune pe el întrucât Ie-a solicitat să părăsească imobilul. în subsidiar, s-a solicitat aplicarea art. 74 C. pen., în condițiile în care nu are antecedente penale, este căsătorit și are un copil minor în întreținere.

Pentru inculpatele S.I. și S.L. s-a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât ele au fost obligate să practice prostituția de către inculpatul B.F., prin amenințări la adresa lor, dar și a familiei, în special a părinților lui S.L.. Totodată, discuțiile telefonice avute cu partea vătămată D.I. au fost purtate la îndemnul și sub acțiunea presiunilor exercitate de B.F.. S-a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen.

Prin decizia penala nr. 60 din 3 mai 2012, Curtea de Apel Bacău, secția penala, a dispus următoarele:

I. În baza art. 379, pct. 1, lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat B.F. iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat apelantul la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

II. În baza art. 379, pct. 2, lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de apelantele-inculpate S.L. și S.I., numai cu privire la greșita nereținere a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74, lit. a) C. pen., a fost desființată sentința cu privire la aceste aspect, a fost reținută cauza spre rejudecare în fond, după care:

- În baza art. 328 C. pen., cu aplicarea art. 74, lit. a) C. pen. și art. 76, lit. e) C. pen. a fost condamnă inculpata S.L. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție.

- În baza art. 13, alin. (1), (2) și (3), raportat la art. 12, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 74, lit. a) C. pen. și art. 76, lit. a) C. pen. a fost condamnată aceiași inculpată la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a C. pen., pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori (parte vătămată D.I.).

- În baza art. 33. lit. a) și art. 34, lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite și a fost aplicată pedeapsa cea mai grea 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a C. pen., pedeapsă complementară.

- În baza art. 328 C. pen., cu aplicarea art. 74, lit. a) C. pen. și art. 76, lit. e) C. pen. a fost condamnată inculpata S.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție.

- În baza art. 13, alin. (1), (2) și (3), raportat la art. 12, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 74, lit. a) C. pen. și art. 76, lit. a) C. pen. a fost condamnată aceiași inculpată la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a C. pen., pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori (parte vătămată D.I.).

- În baza art. 33. lit. a) și art. 34, lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite fiind aplicată pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a C. pen., pedeapsă complementară.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. în baza art. 192, alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelurilor inculpatelor rămân în sarcina acestuia.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de prim control judiciare a reținut următoarele:

Prima instanță a evaluat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate, precum și vinovăția inculpaților.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B.F., principala sa apărare se referă la faptul că el doar a găzduit pe coinculpatele S., precum și pe victimele B.G. și D.I., că a încasat chirie de la acestea, însă nu Ie-a obligat și nu a obținut foloase de pe urma practicării prostituției de către acestea.

Curtea de Apel, a constatat că, cu excepția declarațiilor coinculpatelor S.L. și S.I., care au un interes procesual major de a se erija în victimele inculpatului B.F., toate celelalte probe administrate de organele judiciare confirmă activitatea de exploatare sexuală a victimei B.G., a victimei minore D.I., precum și înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma acestei activități exercitate de celelalte două inculpate. Astfel, partea vătămată D.I. descrie destul de amănunțit modul în care a fost chemată în Spania, prin promisiuni mincinoase făcute de inculpatele S., că va lucra într-o cofetărie, nu i-a fost adus la cunoștință că, în fapt, urma să practice prostituția, fiind convinsă să se supună ca urmare a violențelor exercitate de inculpatul B.F. asupra ei (f.50,51 dosar urmărire penală). Chiar și aceasta din urmă neagă doar aspectul obligării la practicarea prostituției, admite că a locuit la el, că a adus-o de la aeroport, că a fost cu ea la Madrid pentru a-i scoate acte, însă toate acestea „dezinteresat”. Partea vătămată B.G. nu a putut fi audiată în fața instanței, fiind plecată din țară, însă declarațiile sale date în cursul urmăririi penale sunt cât se poate de elocvente și se coroborează cu celelalte mijloace de probă, cu relevanță, în ceea ce o privește. Deși inculpatul admite că a adus-o în Spania, fiind concubini, în continuare arată că timp de o lună și jumătate aceasta nu a făcut decât să stea în casă (f:53 dosar urmărire penală). Curtea de Apel reține că, pe lângă susținerile acestei victime, declarațiile date de inculpata S.L. (f.283 și 288 dosar urmărire penală) o plasează pe B.G. în locuința lui B.F. și practicând prostituția la stradă, pentru acesta. După o săptămână de la venirea lui S.L. în Spania, B.G. s-a întors în România întrucât îi expira viza de ședere. în sfârșit, în cazul celor două surori S., deși nu recunosc împrejurarea că știau scopul pentru care s-au deplasat în Spania, motivând că au fost induse în eroare și, ulterior, obligate să practice prostituția, instanța de apel nu a acceptat o asemenea variantă, în primul rând motivat de faptul că cele două au fost victime ale exploatării sexuale într-o perioadă anterioară și sub constrângerea altor traficanți, tot în Spania, ceea ce nu le mai poate oferi scuza inocenței. Pe de altă parte, inculpatul B.F. a fost în România în aceiași perioadă, timp de circa două săptămâni, iar cele două surori aveau posibilitatea de a scăpa dacă erau într-adevăr obligate să se prostitueze. Adevărul este că ele beneficiau de cazare și protecția inculpatului B.F., motiv pentru care îi remiteau jumătate din câștigurile obținute. împrejurarea că inculpatul a exercitat uneori violențe fizice asupra lor nu a fost de natură a le îndepărta, acestea beneficiind în continuare de locuință și siguranță. Mai mult, aceste întâmplări trebuie privite și prin prisma gradului redus de educație a inculpatelor. în aceiași notă, a colaborării infracționale dintre cei trei inculpați, trebuie evaluate și celelalte aspecte invocate de surorile S. în legătură cu racolarea părții vătămate minore D.I., prin discuțiile telefonice purtate la îndemnul inculpatului B.F.. Mama victimei, martora l.A. (f. 105 dosar urmărire penală), confirmă aceste discuții prealabile plecării fiicei sale în Spania, la cele două nepoate.

Din cele arătate, rezultă că prima instanță a dispus în mod corect condamnarea inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, iar motivele de apel legate de vinovăția lor nu sunt fondate. Dat fiind specificul de clandestinitate în care se săvârșesc genul acesta de infracțiuni de exploatare a persoanelor, aduse în situații de vulnerabilitate ridicată, existența unor probe obiective directe se dovedește, de cele mai multe ori, greu de realizat. De aceea, în asemenea cauze, declarațiile victimelor dobândesc o importanță suficient de mare pentru ca, în coroborare cu elemente probatorii indirecte, să răstoarne prezumția de nevinovăție a celor acuzați.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, curtea de apel a remarcat, în primul rând, omisiunea reținerii stării de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul B.F. la data comiterii infracțiunilor, acesta fiind liberat condiționat din penitenciar cu puțin timp înainte, la data de 10 august 2006, din executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 321 din 15 februarie 2001 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare, cu un rest de pedeapsă de 616 zile (f. 299 dosar urmărire penală). Dat fiind că nici procurorul, nici părțile vătămate nu au declarat apel, instanța de prim control judiciar a menționat că nu poate înrăutăți situația inculpatului B.F. în propria cale de atac, însă nici nu va reduce din pedepsele stabilite de instanța de fond, care se încadrează în limitele prevăzute de lege, corespund gradului de pericol social al infracțiunilor săvârșite și atitudinii procesuale de nerecunoaștere adoptate de acesta.

În opinia instanței de apel, nu același lucru se poate spune despre inculpatele S.I. și L. care au primit pedepse în aceleași cuantum cu inculpatul B.F., deși activitatea lor infracțională de traficare este mai redusă, doar în privința victimei D.I., și nu au antecedente penale. Instanța de apel a menționat, încă o dată, că inculpatele au fost anterior, la rândul lor, victime ale traficului de persoane, sunt la prima abatere de natură penală, ceea ce justifică reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, lit. a) C. pen. în favoarea lor, având ca efect reducerea pedepselor stabilite de prima instanță.

Împotriva deciziei, au declarat recurs inculpații B.F., S.I. și S.L., motivele și cazurile de casare invocate fiind menționate în încheierea de dezbateri și amânare a pronunțării deciziei, din data de 29 ianuarie 2013.

Prealabil examinării pe fond a recursurilor, Înalta Curte, constată următoarele:

- în recurs, la primul termen de judecata, prin fax, inculpatul B.F. a transmis o cerere de amânare pentru angajarea unui apărător, cerere încuviințată de instanță. La al doilea termen de judecata, inculpatul B.F. a transmis, prin fax, o cerere de amânare cu motivarea că este bolnav, cerere admisă de instanță. La al treilea termen de judecata, și ultimul, s-a constatat că nu s-a prezentat niciun apărător ales al inculpatului B.F., și nici inculpatul personal, și că dovada de citare a fost semnată de soția acestuia. La dosar a fost depusă o delegație de apărător ales (fila 61) numai pentru „fotocopiere dosar", însoțită de o cerere de fotocopiere a înscrisurilor din dosar (fila 62), cerere încuviințată și, în final, au fost depuse motive scrise de recurs pentru inculpatul B.F. (fila 64-71, reluate fila 72-79) cu anexe - înscrisuri (fila 81-91), precum și cerere adresată instanței de recurs în sensul că inculpatul nu se prezintă la instanță (fila 80);

- în recurs, inculpatele S.L. și S.I. au fost prezente la al doilea termen de judecată când - cu acordul lor și în prezența avocatului - au fost ascultate;

- la toate etapele judecății (fond, apel și recurs), inculpații au avut asigurata asistența juridica;

- pe parcursul judecății, fiecare inculpat - cu acordul sau - a fost ascultat (la fond - inculpații B.F. și S.L., în apel - inculpatele S.I. și S.L., iar în recurs - inculpatele S.L. și S.I.);

- în recurs nu au fost solicitate ori administrate probe noi pe situația de fapt.

Examinând pe fond recursurile declarate de inculpați, Înalta Curte reține următoarele:

I. asupra recursurilor declarate de inculpatele S.L. și S.I.:

Motivele de recurs expuse în cursul dezbaterilor, au fost menționate în încheierea de ședință din data de 29 ianuarie 2013, cazurile de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 385

9

pct. 18, 4, 15, 12, 9 și 14 C. proc. pen., în sinteză hotărârile atacate fiind criticate pentru greșita condamnare (solicitându-se achitarea în temeiul ari. 10 lit. c) ori art. 10 lit. e) C. proc. pen. - pe temeiul constrângerii fizice și morale), greșita judecare a cauzei în ședință publică, iar nu în ședință nepublică astfel cum se prevede în Legea nr. 678/2001, greșita individualizare a pedepsei (cuantum și modalitate de executare).

Cu excepția criticii referitoare la individualizarea pedepsei (cuantum și modalitate de executate), toate celelalte critici ale inculpatelor S.I. și S.L. sunt neîntemeiate pentru următoarele motive:

Ambele inculpate, audiate și de instanța de recurs, și-au menținut, în esență, declarațiile anterioare în care au recunoscut săvârșirea infracțiunii de prostituție, menționând durata activității infracționale, numărul de persoane cu care, aproape zilnic, au întreținut relații sexuale, precum și sumele primite de la aceste persoane; de asemenea, conform declarațiilor inculpatelor, această activitate infracțională a permis obținerea veniturilor necesare subzistenței (hrană, cazare etc.), precizând că o parte importantă din aceste sume de bani au revenit coinculpatului B.F.

Inculpatele nu au recunoscut și săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, cu referire la partea vătămată D.I., însă - fără a nega faptele descrise în rechizitoriu - au susținut că au apelat-o telefonic pe aceasta și i-au cerut să vină în Spania fiind obligate de coinculpatul B.F.

Apărarea inculpatelor este însă neîntemeiată deoarece acestea, în deplină cunoștință de cauză, au acceptat propunerea coinculpatului B.F. de a o recruta pe verișoara lor minoră, în vârstă de 17 ani - D.I. - despre care știau că nu are posibilități materiale. Astfel, așa cum au reținut ambele instanțe în urma coroborării probelor administrate, la începutul anului 2007, cele două inculpate l-au contactat pe telefonul mobil pe fratele lor S.R.V., aflat în țară, și i-au solicitat să vorbească cu aceasta. Martorul și-a pus telefonul la dispoziție și a intermediat convorbirea între partea vătămată D.I. și inculpata S.L. în cadrul convorbirii, inculpata i-a promis părții vătămate că îi va găsi un loc de muncă într-un bar în Spania și că o va ajuta cu bani pentru cheltuielile legate de plecare și transport. Ulterior primei discuții, cele două inculpate au mai transmis părții vătămate - prin intermediul aceluiași martor - detaliile legate de data plecării, rezervarea biletului, numele persoanei pentru care părinții părții vătămate să întocmească procura (având în vedere că aceasta era minoră la acea dată). Având în vedere situația expusă de cele două inculpate, întărită și de convingerea martorului că surorile sale lucrează în Spania într-un bar și câștigă bine deoarece au trimis bani și pachet acasă, partea vătămată D.I. a dat curs propunerii acestora, având acceptul părinților (fiind minoră), datorită situației financiare precare a familiei. în perioada imediat următoare, inculpatul B.F. a pus la dispoziția celor două inculpate suma de 100 euro, ce a fost expediată martorului, care a fost rugat de acestea să o însoțească pe partea vătămată D.I. la Bistrița Năsăud pentru a lua autocarul cu destinația Elce - Spania. Conform înțelegerii cu cele două inculpate, părinții părții vătămate D.I. au întocmit o procură în care au înscris numele persoanei desemnate de inculpatul B.F. pentru a o însoți pe aceasta în afara granițelor țării - respectiv B.L.N. - șoferul mijlocului de transport ce urma să ajungă în Spania. De asemenea, conform înțelegerii cu cele două inculpate, martorul a condus partea vătămată la Bistrița Năsăud la data de 28 februarie 2007, unde a fost preluată de șoferul autocarului B.L.N., care a condus-o în Spania. După ce a ajuns în Spania, partea vătămată D.I. a fost cazată în aceeași locuință în care stăteau verișoarele ei, prietenii (concubinii) acestora L.D. și B.C. și inculpatul B.F. împreună cu concubina sa. Imediat ce a ajuns în Spania, partea vătămată D.I. a fost constrânsă de inculpatul B.F. - prin intermediul verișoarelor sale, care i-au „dat indicații ce trebuie să facă și unde trebuie să meargă” - la practicarea prostituției.

Neîntemeiată este și apărarea inculpatelor vizând achitarea pe temeiul constrângerii fizice sau morale, în acest sens fiind suficient argumentul care reiese din chiar conținutul textului de lege. Astfel, potrivit art. 46 C. pen. „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită din cauza unei constrângeri fizice căreia făptuitorul nu i-a putut rezista. De asemenea, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod”. Probatoriul administrat nu relevă gravitatea constrângerii fizice sau a constrângerii morale în sensul cerut de lege pentru a justifica înlăturarea caracterului penal al faptei (cu referire la ambele infracțiuni pentru care inculpatele au fost trimise în judecată și condamnate).

De asemenea, neîntemeiată este și critica referitoare la nulitatea hotărârilor ca urmare a judecării cauzei în ședință publică, iar nu în ședință nepublică astfel cum se prevede în Legea nr. 678/2001. Nulitatea absolută, prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., se referă la încălcarea dispozițiilor legale care reglementează publicitatea ședinței de judecată; încălcarea dispozițiilor legale care prevăd judecarea cauzei în ședință nepublică este sancționată cu nulitate relativă în condițiile art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen. Or, se constată, pe de o parte, că nepublicitatea ședinței de judecată cauzelor penale având ca obiect unele dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 678/2001 are ca scop protejarea vieții intime, personale a părților vătămate-minore (art. 24 din Legea nr. 678/2001), numai acestea fiind în drept să invoce nerespectarea respectivelor dispoziții legale, iar pe de altă parte, inculpatele nu au arătat și justificat care este vătămarea procesuală provocată prin nerespectarea dispozițiilor legale care prevăd nepublicitatea ședinței de judecată. Din examinarea corelată a dispozițiilor art. 24 și art. 25 din Legea nr. 678/2001 rezultă motivul nepublicității ședinței de judecată (protejarea vieții personale și intime a părților vătămate, după caz minore sau majore, iar nu a inculpaților).

Cu privire la invocarea cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 9 C. proc. pen., în lipsa unei argumentări a apărării, Înalta Curte, constată - examinând din oficiu hotărârile atacate - că acestea cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției este în acord cu dispozitivul hotărârii și că acesta din urmă se înțelege, neavând dispoziții neclare.

În consecință, Înalta Curte, apreciază ca neîntemeiate criticile inculpatelor cu privire la condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de prostituție prevăzută de art. 328 C. pen. și de trafic de persoane, în varianta agravată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, nefiind incidente cazurile de casare invocate, faptele cu care a fost sesizată instanța existând în materialitatea lor, fiind săvârșite cu vinovăție de către acestea și întrunind toate elementele constitutive ale infracțiunilor arătate anterior.

Însă, în raport cu gradul concret de pericol social al faptelor, astfel cum au fost menționate anterior, dar și cu datele personale ale acestora, Înalta Curte, apreciază că decizia atacată este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, în varianta agravată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, precum și cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.

În consecință, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) din C. proc. pen., Înalta Curte, va admite recursurile inculpatelor S.I. și S.L. va casa în parte decizia atacată și, după descontopirea pedepsei rezultante, va reduce pedepsele de la câte 5 ani închisoare la câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 - 34 C. pen. va contopi pedepsele stabilite și va aplica fiecărei inculpate pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 86

1

C. pen. va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor de câte de 3 ani închisoare aplicată inculpatelor pe o durată de 8 ani, care constituie termen de încercare, pe durata acestuia urmând să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

Se va atrage atenția asupra dispozițiilor referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării sub supraveghere a pedepselor, iar potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se va suspenda și executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Sunt neîntemeiate celelalte critici ale inculpatelor cu privire la, asupra recursului declarat de inculpatul B.F.: Inculpatul, care nu s-a prezentat la instanța de recurs, a transmis - prin compartimentul arhivă - motive scrise de recurs (fila 72-79), anexând și înscrisuri.

În sinteză, s-a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există) ori art. 10 lit. c) din C. proc. pen. (conform dezbaterilor) sau încetarea procesului penal în temeiul art. 10 lit. j) C. proc. pen. (autoritatea de lucru judecat), iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de „proxenetism” prevăzută de art. 329 C. pen. într-un alt subsidiar, s-a solicitat rejudecarea cauzei cu motivarea că ședințele au fost publice, deși legea specială (Legea nr. 678/2001) prevedea să fie nepublice, dar și cu motivarea că nu a fost încuviințată o comise rogatorie în Spania. în final, s-a solicitat și reindividualizarea pedepsei, apreciată ca fiind prea severă de către inculpat.

În motivele scrise de recurs, dar și c