ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2178/2014

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2178/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 458/PI din 7 decembrie 2012 pronunțată în Dosar nr. 3762/30/2012 Tribunalul Timiș în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului C.C. din infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen. În infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. a condamnat inculpatul C.C., cetățean român, studii medii, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului C.C. pe o perioadă de 6 ani termen de încercare stabilit în condițiile prevăzute de art. 86

C. pen.

În baza art. 86

alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, căruia i se încredințează supravegherea;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86 alin. (3) lit. a) C. pen. a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității, cu o durată de 200 de ore, în Atelierul de muncă în folosul comunității situat în Timișoara.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 29 februarie 2012 și durata arestului preventiv de la data de 1 martie 2012 până la data de 13 iulie 2012, urmând ca această perioadă să fie scăzută, în mod corespunzător, din durata termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei S.I. din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. În infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 C. pen. și art. 27 C. pen. a condamnat inculpata S.I.,, cetățean român, fără ocupație, în prezent deținută în Penitenciarul A., la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 39 alin. (1) C. pen. a contopit pedeapsa aplicată în prezenta cauză cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1920 din 27 iunie 2006 a Judecătoriei Timișoara, rămasă definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatei, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

În baza art. 88 C. pen. și art. 36 alin. (3) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata pedepsei executate de la data de 15 martie 2012 la zi.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de persoane prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 27 C. pen. a condamnat inculpatul B.L.D., cu același domiciliu, cetățean austriac, studii medii, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate proxenetism.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 4 ani termen de încercare stabilit în temeiul art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 22 martie 2012 și durata arestului preventiv de la data de 23 martie 2012 până la data de 13 iulie 2012, urmând ca această perioadă să fie scăzută, în mod corespunzător, din durata termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de persoane prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului S.S.V. din infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. a condamnat inculpatul S.S.V., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 86

alin. (1) C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului S.S.V. pe o perioadă de 5 ani termen de încercare stabilit în condițiile prevăzute de art. 86

C. pen.

În baza art. 86

alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, căruia i se încredințează supravegherea;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86

alin. (3) lit. a) C. pen. a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității, cu o durată de 200 de ore, în Atelierul de muncă în folosul comunității situat în Timișoara.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv din data de 9 mai 2012 până la data de 13 iulie 2012, urmând ca această perioadă să fie scăzută, în mod corespunzător, din durata termenului de încercare.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpatul C.C.I., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 4 ani termen de încercare stabilit în temeiul art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 1 martie 2012, urmând ca această perioadă să fie scăzută, în mod corespunzător, din durata termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat inculpatul B.G.D., cu același domiciliu, cetățean român, studii medii, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi municipiul Timișoara dispusă față de inculpații C.C., S.S.V. și B.L.D. prin încheierea penală din data de 11 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 3762/30/2012.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi municipiul Timișoara față de inculpata S.I. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999 C. civ. a respins pretențiile civile ale părților civile R.D.N., G.V.G. și G.E.I..

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. a luat act că părțile vătămate P.L.M., N.C., M.S.F., I.L.M., V.M., C.A., P.E., T.B. și M.V. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 329 alin. (4) C. pen. a confiscat de la inculpatul C.C. sumele de 104.685 euro și 16.748 franci elvețieni CHF, bani dobândiți prin săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. a dispus restituirea către inculpatul B.L.D. a sumelor de 4.076 lei și 60 euro consemnați la dispoziția Tribunalului Timiș prin recipisele nr. 784278/1 și 784279/1 din data de 27 martie 2012 ale C. B..

A anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 3215/2006 din data de 31 iulie 2006 emis pe numele inculpatei S.I. de Judecătoria Timișoara și a dispus emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a obligat inculpații C.C., B.L.D., S.S.V., C.C.I. și S.I. la plata sumei de 1500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului.

A dispus plata sumei de 800 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că prin rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timiș nr. 134/D/P/2011, emis la data de 15 mai 2012 și înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 15 mai 2012 sub număr Dosar 3762/30/2012, au fost trimiși în judecată inculpații: C.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, art. 329 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; S.I., în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 26 C. pen. raportat la art. 329 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., B.L.D., în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 26 C. pen. raportat la art. 329 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., S.S.V., în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.G.D., în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 26 C. pen. raportat la art. 329 C. pen., art. 264 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și C.C.I., în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, art. 329 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În sarcina inculpaților C.C., S.I., S.S.V. și B.L.D., s-a reținut că au constituit o asociere infracțională specializată în racolarea și recrutarea de tinere minore și majore, pe care fie le transportau în Elveția și Austria, fie le asigurau apartamente închiriate în municipiul Timișoara sau cluburi de noapte, unde, prin folosirea actelor de amenințare, violență și abuz de autoritate le obligau să practice prostituția în folosul lor financiar.

De asemenea, s-a mai reținut în sarcina inculpaților că au îndemnat și înlesnit practicarea prostituției de către părțile vătămate fie în apartamente închiriate în acest scop, fie în cluburi de noapte, în vederea tragerii de foloase financiare de pe urma acestei activități.

Totodată, în sarcina inculpatului B.G.D. s-a reținut că s-a asociat alături de inculpații S.S. și B.L.D., ajutându-i și sprijinindu-i pe aceștia în activitatea de exploatare a părților vătămate, precum și aceea de a-l ajuta pe inculpatul S.S. să părăsească țara în scopul sustragerii de la urmărire penală.

În sarcina inculpatului C.C.I. s-a reținut că a racolat și găzduit pe partea vătămată P.L. într-un apartament din Timișoara în scopul exploatării ei sexuale prin folosirea actelor de amenințare, agresiune fizică și abuz de autoritate.

De asemenea s-a mai reținut în sarcina aceluiași inculpat că a îndemnat și înlesnit practicarea prostituției de către partea vătămată în apartamentul închiriat în acest scop în vederea tragerii de foloase financiare de pe urma acestei activități.

Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv: procesele-verbale de percheziție domiciliară și informatică, procese-verbale de recunoaștere după planșa foto, plângerile părților vătămate, declarațiile părților vătămate G.V.G., M.V., G.E.I., I.L.M., P.L.M., M.F.S., N.C., declarațiile martorilor B.S., A.S., P.E., V.M., S.I., P.G., F.J., J.D., T.B.A., L.I., etc., declarațiile inculpaților, planșe foto, ordonanță de autorizare a investigatorului acoperit, declarația investigatorului acoperit, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul anului 2007 inculpatul C.C. a cunoscut-o pe numita R.A., minora la momentul respectiv. Cei doi au stabilit o relație afectivă, motiv pentru care R.A. a părăsit locuința părinților săi și s-a mutat împreună cu inculpatul într-un apartament închiriat în Timișoara. Relația celor doi a fost marcată de mai multe certuri, motiv pentru care, în toamna anului 2009, mai precis în luna septembrie 2009, R.A. a luat hotărârea de a părăsi țara pentru a lucra în străinătate. În acest sens, ea a găsit pe internet un bordel în Elveția unde s-a angajat singură, fără nicio implicare din partea inculpatului C.. R.A. a plecat în Elveția, unde lucrează și în momentul de față, în calitate de prostituată, cu forme legale. Din banii câștigați în Elveția din prostituție de către R.A., inculpatul C. a primit, de-a lungul timpului, mari sume de bani, cunoscând proveniența acestora.

Este de menționat faptul că în momentul de față R.A. a devenit soția inculpatului C.C..

Observând că tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către numita R.A. reprezintă o activitate profitabilă, inculpatul C.C. a înființat în anul 2010 o societate comercială denumită S.S. SRL prin intermediul căreia activitățile de proxenetism să dobândească o tentă de legalitate. Inculpatul a căutat să închirieze un spațiu adecvat pentru desfășurarea activității, sens în care a discutat cu martorul M.T.L., acesta oferindu-i spre închiriere un spațiu în Timișoara. Mulțumit de amplasamentul clubului, care era prevăzut cu scenă de dans erotic și bare de metal, respectiv cu trei camere destinate care puteau fi închiriate, inculpatul C.C. a încheiat contractul de închiriere cu proprietarul începând să-și organizeze activitatea.

În acest sens inculpatul a început să caute tinere interesate de prestarea unor servicii de masaj în cadrul clubului. Tinerele interesate erau angajate pentru prestarea unor servicii de masaj, iar cele care doreau puteau închiria camerele situate în același imobil, în schimbul unor sume de bani. Niciuna dintre fetele care au lucrat în cadrul clubului nu a fost obligată să se prostitueze, însă dacă erau dispuse la întreținerea unor relații sexuale cu clienții, erau încurajate de către inculpatul C. să facă acest lucru, urmând ca el sa primească o parte din încasări.

Între tinerele care au lucrat pentru inculpatul C., în sensul că fie s-au prostituat, inculpatul trăgând foloase financiare din această activitate, fie au lucrat în localul acestuia, fiind încurajate să se prostitueze, se numără părțile vătămate G.V.G., N.C., A.R., G.E.I., I.L., M.S.F., M.V., T.B..

În desfășurarea activităților sale de proxenetism, inculpatul C.C. a fost ajutat și de către inculpata S.I., pe care a cunoscut-o în momentul în care a dorit să promoveze clubul de noapte prin intermediul unor activități de marketing. Inculpatul C.C. i-a cedat inculpatei S. rolul de a supraveghea activitatea desfășurată în clubul de noapte. De asemenea, inculpata se ocupa de postarea unor anunțuri de mică publicitate pentru racolarea altor tinere interesate să lucreze în localul de noapte, iar pentru acest lucru a lăsat drept contact numărul său de telefon, număr la care puteau apela și clienții interesați de prestarea unor servicii sexuale. În acest sens inculpata S. se substituia fizionomiei fetelor angajate de inculpatul C.C. și le făcea cunoscut clienților costul și natura actelor sexuale pe care le prestează.

Este de amintit și faptul că inculpata S. se ocupa și de colectarea sumelor de bani pe care părțile vătămate le obțineau din realizarea diferitelor servicii de natură sexuală.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S.S.V., instanța reține că între inculpații S.S. și C.C. a existat o prietenie foarte strânsă, inclusiv în momentul în care C.C. a început să obțină diferite foloase de pe urma practicării prostituției de către numita R.A.. La acel moment inculpatul S. s-a arătat și el atras de astfel de preocupări, motiv pentru care s-a implicat în înlesnirea practicării prostituției și obținerea unor foloase de pe urma desfășurării acestei activități de către numitele V.M. și P.E.. În acest scop inculpatul S. le-a transportat pe cele două tinere în Austria și Elveția, unde acestea s-au prostituat în mai multe bordeluri, trimițând o parte din banii câștigați din aceste activități inculpatului S..

În condițiile în care V.M. și P.E. au lucrat, în calitate de prostituate, și în orașul Linz din Austria, inculpatul S.S. l-a cunoscut pe inculpatul B.L., care lucra în calitate de barman în bordelurile N.F. și K.M.. Cei doi s-au cunoscut în momentul în care inculpatul S. le vizita pe cele două fete și între ei a luat naștere o relație de amiciție.

În cursul lunii martie 2012 inculpatul B. a venit în țară pentru efectuarea unor servicii stomatologice.

În aceeași perioadă, inculpatul S. a cunoscut investigatorul sub acoperire A.S.. Inițial, inculpatul S. a fost atras de aspectul fizic al acesteia, însă aflând că investigatorul s-ar afla în căutarea unui loc de muncă în străinătate, inculpatul S. s-a oferit să o ajute pentru a se angaja în calitate de prostituată la unul din bordelurile din Austria la care lucra inculpatul B.L..

Investigatorul a acceptat oferta inculpatului S., motiv pentru care aceasta a luat legătura cu inculpatul B.L., pe care l-a rugat să-i comunice detaliile muncii pe care urma să o desfășoare în Austria. De asemenea, inculpatul S. l-a rugat pe inculpatul B. să o transporte pe A.S. până în Austria, lucru pe care inculpatul B. l-a acceptat. Inculpatul B. a luat legătura cu martorul B.A., vărul său, căruia i-a cerat să o scoată din țară pe A.S.. În seara zilei de 22 martie 2012, atât inculpatul B., cât și investigatorul A.S. au ajuns în mașini diferite la P. Cenad încercând să treacă frontiera în Ungaria, lucru care nu s-a realizat în final deoarece au fost opriți de organele de anchetă.

Referitor la inculpatul B.G.D., instanța reține că, în condițiile în care deține cunoștințe de calculator, acesta a fost rugat de către inculpatul B., prin intermediul inculpatului S., să procedeze la realizarea unor reclame pe internet pentru bordelul "N.F." din orașul Traun. Pentru realizarea acestei acțiuni, inculpatul S.S. i-a asigurat inculpatului B.G. un apartament închiriat în Timișoara, unde acesta folosea calculatorul pentru a crea și promova site-ul bordelului "N.F.", inculpatul B. fiind plătit cu suma de 1.500 euro.

De asemenea, organele de urmărire penală au reținut că inculpatul B.G. a primit diferite sume de bani de la numitele V.M. și P.E., bani obținuți din practicarea prostituției și pe care ulterior îi preda inculpatului S.S..

Nu în ultimul rând, procurorul a considerat că inculpatul B.G. l-a favorizat pe inculpatul S.S., pe care l-a ajutat în data de 2 martie 2012 să se sustragă de la urmărire penală, zădărnicind în acest mod cercetarea acestuia.

În sfârșit, în ceea ce-l privește pe inculpatul C.C.I., acesta a cunoscut-o pe numita P.L.M. în cursul lunii august 2011, perioada în care partea vătămată obținea bani din practicarea prostituției și era dependentă de droguri.

Inculpatul și partea vătămată au luat hotărârea de a pleca în Anglia, unde partea vătămată s-a prostituat în orașul Birmingham, cu banii câștigați asigurând și existența inculpatului C., care nu și-a găsit nimic de lucru.

În condițiile în care partea vătămată s-a îmbolnăvit, cei doi s-au întors în țară, despărțindu-se pentru o scurtă perioadă de timp.

Ulterior, cei doi s-au împăcat din nou, mutându-se împreună într-un apartament închiriat. Partea vătămată a continuat să se prostitueze, motiv pentru care, în vederea înlesnirii acestei activități, inculpatul C. a realizat mai multe fotografii cu partea vătămată în ipostaze indecente, fotografii care au fost postate pe internet în scopul atragerii clienților.

Instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane.

Noțiunea de exploatare este definită de art. 2 din Legea nr. 678/2001, legiuitorul stabilind, la lit. c) că prin exploatarea unei persoane se înțelege și obligarea ei la practicarea prostituției.

Pe de alta parte, în conformitate cu prevederile art. 329 alin. (1) C. pen. constituie infracțiunea de proxenetism îndemnul său înlesnirea practicării prostituției sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană, recrutarea unei persoane pentru prostituție ori traficul de persoane în acest scop, precum și constrângerea unei persoane la prostituție reprezentând forme agravate ale proxenetismului, incriminate prin dispozițiile art. 329 alin. (2) C. pen.

Raportându-se la aceste prevederi legale, instanța a constatat că pentru existența infracțiunii de trafic de persoane nu este suficientă executarea uneia dintre acțiunile ce reprezintă elementul material (recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane), ci aceste acțiuni trebuie realizate într-una dintre modalitățile descrise de legiuitor, respectiv prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane. Ca atare, în opinia instanței, în lipsa amenințării, violenței, constrângerii, inducerii în eroare sau a celorlalte forme expres prevăzute de legiuitor, nu se poate vorbi de trafic de persoane.

În același sens poate fi observată și Decizia nr. 16/2007 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, decizie pronunțată în interesul legii, instanța supremă statuând ca în cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângerea, îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore, ori recrutează persoane majore pentru prostituție sau trafichează persoane majore în acest scop, săvârșește infracțiunea de proxenetism și nu cea de trafic de persoane.

Or, în prezenta cauză, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane, deși probele administrate în cauza nu au dovedit existența unor mijloace de constrângere sau de inducere în eroare folosite de inculpați, toate presupusele victime acceptând să se prostitueze de bună voie.

Ca atare, după cum se va vedea, instanța nu a reținut în sarcina inculpaților infracțiunea de trafic de persoane ci pe aceea de proxenetism, în condițiile în care părțile vătămate nu a fost constrânse să se prostitueze.

Inculpatul C.C. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. El a precizat că nu a racolat sau silit pe nimeni să practice prostituția, putându-se observa că el doar s-a rezumat la subînchirierea unor camere fetelor care doreau să locuiască acolo. Pentru aceste camere el a primit doar o chirie de 200 lei, fără să le fi cerut fetelor sa se prostitueze.

Susținerile inculpatului sunt însă contrazise de celelalte probe administrate în cauză. În acest sens pot fi observate declarațiile fetelor care au lucrat în barul respectiv.

Numita S.I. a menționat că a lucrat în barul inculpatului, unde se aflau mai multe fete care se prostituau pentru C.C.. Regula era ca fata să consume împreună cu clientul de minim 200 lei, după care mergeau împreună într-una din camerele de la mansardă unde tariful era de 50 de euro pentru servicii sexuale.

La rândul sau martorul T.B. a menționat ca l-a cunoscut pe inculpatul C. prin intermediul unei prietene, aflându-se în căutarea unui loc de muncă. Prietena sa M.V. lucra la barul inculpatului, iar în urma discuțiilor purtate cu C.C. a acceptat și ea să lucreze în același loc. Inculpatul C. nu a obligat-o să se prostitueze, dar i-a spus că dacă dorește să câștige mulți bani trebuie să întrețină relații sexuale cu clienții. Martorul T. a subliniat că a refuzat să se prostitueze, motiv pentru care a avut mai puțini clienți decât prietena ei.

Numita M.V., prietena martorului T.B., a precizat că inculpatul C.C. i-a propus să lucreze la salonul sau de masaj erotic. Ea a acceptat, iar la salon a cunoscut-o și pe I.L.. M.V. a mai menționat că își racola clienții prin intermediul telefonului, câștigând între 100 - 150 lei pentru fiecare client. Partea vătămată a menționat că a acceptat de bună voie să se prostitueze, iar din banii câștigați îi plătea inculpatului C. 30 - 50 lei, precum și 200 lei lunar pentru întreținerea camerei închiriate.

Și partea vătămată I.L. s-a prostituat în localul inculpatului C.C.. Aceasta a arătat că la sfârșitul lunii august 2011, fiind în căutarea unui loc de muncă, a găsit în P. o ofertă de angajare ca maseuză într-un local din Timișoara. S-a deplasat la locația respectivă, unde s-a întâlnit cu C.C.. Inculpatul i-a transmis că poate locui în camera de la mansardă, că va lucra cât dorește începând cu ora 10 dimineața, că poate obține de la clienți câți bani dorește, dar că lui trebuie să-i dea 50 lei pentru fiecare client.

I.L. a acceptat oferta, astfel ca inculpatul C. a completat opt anunțuri cu diferite numere de telefon pe care le-a publicat în ziarul P.. Totodată, inculpatul C. a instruit-o cum să răspundă la telefon și cum să convingă clienții.

Partea vătămată a continuat spunând că după un timp inculpatul C. i-a transmis că nu se poate limita doar la masaj erotic, spunându-i că trebuie să întrețină și relații sexuale cu clienții. În faza de urmărire penală partea vătămată a precizat că l-a refuzat pe inculpat, dar a fost obligată să se prostitueze, fără însă a indica în ce anume a constat această constrângere. Ulterior, în faza cercetării judecătorești, fiind audiată în condiții de publicitate și contradictorialitate, partea vătămată a revenit asupra poziției sale, acceptând că s-a prostituat de bună-voie, fără să fi fost obligată.

Aceleași aspecte au fost relatate și de partea vătămată M.F.S., care l-a cunoscut pe inculpatul C. prin intermediul unei rețele de socializare. Acesta i-a propus să lucreze la salonul sau de masaj erotic, urmând ca pentru fiecare client să-i plătească suma de 50 de lei, chiar dacă ea va obține mai mulți bani de la clienți. M.F. a acceptat oferta, astfel că a sosit la Timișoara la data de 1 octombrie 2011. Ea a fost cazată în una dintre camerele de la mansardă, spunându-i-se că oferta pentru clienți era de 100 lei masajul erotic și 150 de lei masajul cu finalizare pentru o ora.

M.F.S. a menționat că s-a prostituat în localul inculpatului C. timp de aproximativ două săptămâni. La fel ca și I.L., și M.F. a indicat, în faza de urmărire penală, că a fost obligată să se prostitueze, fără însă a menționa în ce anume a constat constrângerea, pentru ca ulterior, în cursul cercetării judecătorești, să învedereze faptul că nu a fost obligată de nimeni să se prostitueze, acceptând de bună-voie acest lucru.

O altă persoană care s-a prostituat pentru inculpatul C.C. a fost și partea vătămată P.L.M.. Aceasta a menționat ca fiind în căutarea unui loc de muncă, a aflat de la o cunoștință că inculpatul C.C. deține niște camere unde ea se poate prostitua, oferind servicii sexuale clienților și unde poate câștiga ușor bani. P.L. s-a deplasat la barul inculpatului C., unde acesta i-a prezentat condițiile, urmând ca din banii câștigați o parte să-i fie predata lui. Și partea vătămată P.L. a menționat că nu a fost constrânsă să se prostitueze, făcând acest lucru de bună-voie pentru a câștiga bani.

Și partea vătămată G.I. s-a prostituat în folosul financiar al inculpatului C.C.. Partea vătămată a menționat că în luna octombrie 2010 l-a cunoscut pe inculpatul C., începând o relație sentimentală cu acesta, motiv pentru care s-au și mutat împreună. Din cauza lipsei de bani și a datoriilor inculpatului, ea a acceptat să plece în Austria pentru a se prostitua într-un club. Partea vătămată a menționat că nu a fost obligată să se prostitueze, ci a acceptat de bună-voie acest lucru pentru a-l ajuta pe inculpatul C.. Din banii câștigați din prostituție, i-a trimis inculpatului diferite sume, dar C.C. s-a arătat nemulțumit, cerându-i tot mai mulți bani, motiv pentru care în final s-au și despărțit.

Afirmațiile părții vătămate G.I. au fost confirmate și de martorul G.E., tatăl părții vătămate.

Instanța a luat în considerare și declarațiile investigatorului sub acoperire A.S.. Aceasta a precizat că la data de 28 februarie 2012 a luat legătura cu inculpatul C., în urma unui anunț publicat de acesta într-un ziar, inculpatul invitând-o la clubul său pentru a discuta despre o ofertă de muncă. Inculpatul C. i-a prezentat barul și i-a comunicat condițiile de muncă, spunându-i că masajul erotic trebuie sa fie cu finalizare. Totodată, inculpatul i-a relatat investigatorului că pentru fiecare client trebuie să-i dea lui 50 de lei, la care se adaugă lunar suma de 200 lei pentru curent.

La dosarul de urmărire penală se regăsește și procesul-verbal de redare a discuțiilor purtate în mediul ambiental de către investigatorul sub acoperire A.S. și inculpatul C.C. prin care susținerile investigatorului sub acoperire sunt confirmate.

După cum s-a arătat deja, partea vătămată I.L. a precizat că în fiecare săptămână inculpatul C. publică anunțuri de mica publicitate pentru salonul sau de masaj. Aceste anunțuri se regăsesc la dosarul de urmărire penală, putându-se observa că anunțurile au fost publicate atât pe numele inculpatului, cât și pe numele părții vătămate I.L..

Instanța a luat în considerare și declarațiile părții vătămate G.V.. Aceasta a menționat că l-a cunoscut pe inculpatul C. în vara anului 2007, începând cu acesta o relație care a durat aproximativ 3 ani. La un moment dat inculpatul i-a comunicat că are mari datorii, motiv pentru care i-a cerut să plece în Elveția pentru a se prostitua într-un club de noapte. Partea vătămată a acceptat, motiv pentru care inculpatul a transportat-o în Elveția, unde numita G.V. s-a prostituat timp de aproximativ 5 luni, banii obținuți fiindu-i trimiși inculpatului.

Împrejurarea că în localul inculpatului C.C. existau camere unde fetele angajate întrețineau relații sexuale cu clienții este atestată și de martorii P.A., P.D. și S.A.. Aceștia au arătat că s-au deplasat la barul inculpatului întrucât C.C. avea nevoie de cineva care să-i repare calculatorul. Cu această ocazie au observat-o pe numita P.L. urcând cu un client la etaj, martorii având cunoștința de împrejurarea că la etajul imobilului se aflau mai multe camere folosite pentru oferirea unor servicii de masaj erotic.

Inculpatul C.C. a fost trimis în judecata și prin raportare la situația numitei N.C.. Fiind audiată, aceasta a menționat că la sfârșitul lunii iulie 2009, prin intermediul unui taximetrist, a ajuns să lucreze ca dansatoare într-un local care îi aparținea inculpatului C.. Ea a fost contactată de numita G.C., care a venit însoțită de C.C., iar cei doi i-au propus să lucreze ca dansatoare în amintitul local, urmând să fie plătită cu suma de 40 de lei pe zi. N.C. a lucrat în acel local în calitate de dansatoare, fără însă ca ea să amintească de întreținerea unor relații sexuale cu clienții.

Numita N.C. a menționat ca activitatea sa în localul inculpatului C. s-a încheiat în momentul în care a refuzat să consume băuturi alcoolice cu un client. Fiind diagnosticată cu epilepsie, partea vătămată N. a refuzat să bea alcool, motiv pentru care a fost servită cu un suc, dar inculpatul C. i-a turnat pe ascuns și alcool. În aceste condiții i s-a făcut rău, motiv pentru care le-a reproșat lui C. și G.C. situația sa, condiții în care a fost lovită de către inculpatul C. N.C. a precizat că a fost lovită în mod repetat de inculpatul C., prezentând și certificatul medico-legal din 1 septembrie 2009 al IML Timișoara.

Fiind audiată și în cursul cercetării judecătorești, N.C. a repetat faptul că nu a fost obligată să se prostitueze, menționând și că agresarea sa de către inculpatul C. nu are nicio legătură cu presupusa constrângere la practicarea prostituției după cum susțin organele de urmărire penală.

Martorul A.F., concubinul numitei N.C., a confirmat susținerile acesteia.

Inculpatul C.C. a fost trimis în judecată și pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prevăzuta de art. 13 din Legea nr. 678/2001 prin raportare la presupusele părți vătămate R.A. și R.D., persoană care a fost audiată și sub identitatea protejată de A.R..

Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 constituie infracțiunea de trafic de minori recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia.

Instanța a reținut că învinuirea inculpatului C.C. sub aspectul presupusei traficări a părții vătămate R.A. s-a bazat doar pe prezumții care au avut la bază declarațiile părinților părții vătămate și ale numitului K.R..

În faza de urmărire penală partea vătămată nu a fost audiată. Părinții numitei R.A., martorii R.C. și R.M., au menționat că fiica lor l-a cunoscut pe inculpatul C. atunci când avea 17 ani. Inculpatul a exercitat o influență negativă asupra părții vătămate, determinând-o să abandoneze școala și să se izoleze de familie. Cei doi martori au mai arătat că multă vreme nu au știut nimic de partea vătămată, dar în cursul anului 2011 au aflat că aceasta ar fi fost transportată de către inculpatul C. în Elveția unde se prostituează. La scurt timp după aceea au fost sunați de către numitul K.R. care le-a transmis că fiica lor se prostituează împotriva voinței ei, fiind obligată să facă acest lucru de către inculpatul C..

Procurorul a procedat și la audierea martorului K.R., cetățean elvețian care a cunoscut-o pe R.A. la bordelul din Elveția unde aceasta lucrează. Martorul a precizat că partea vătămată este foarte speriată de inculpatul C., care a obligat-o să se prostitueze de la vârsta de 17 ani, iar ulterior, după sosirea sa în Elveția, îi solicită tot mai mulți bani, ceea ce creează o presiune deosebită asupra părții vătămate.

Pornind de la aceste declarații, procurorul a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, fără însă a proceda și la ascultarea presupusei părți vătămate.

R.A. a fost audiată însă în cursul cercetării judecătorești. Ea a precizat că niciun moment nu a fost obligată să se prostitueze de către inculpatul C.. Ea a adăugat că nu s-a prostituat în România, iar hotărârea de a pleca în Elveția i-a aparținut în întregime, fără ca inculpatul C. să fie implicat. Partea vătămată a mai indicat faptul că a părăsit România singură, în luna septembrie 2009, când nu mai era minoră, fără ca inculpatul C. să o transporte în Elveția. În sfârșit, partea vătămată a recunoscut că se prostituează în Elveția și că din banii câștigați îi trimite o parte inculpatului C..

În acest context, în opinia instanței, în ceea ce privește partea vătămată R.A., nu s-a putut reține în sarcina inculpatului infracțiunea de trafic de minori. Organele de urmărire penală nu au avut cunoștință de momentul la care partea vătămată a părăsit România, declarațiile acesteia potrivit cărora era majoră la acel moment neputând fi combătute prin alte probe. De asemenea, partea vătămată a menționat că a fost doar hotărârea de a se prostitua îi aparține, nefiind constrânsă să facă acest lucru de către inculpatul Ch..

Este adevărat faptul că inculpatul Ch., la fel ca și în cazul părților vătămate G. sau Gh., a tras foloase de pe urma practicării prostituției în străinătate de către R.A.. În acest sens pot fi observate sumele de bani care i-au fost trimise acestuia de către cele trei părți vătămate prin sistemul W.U., dovezile de ridicare a acestor sume de bani fiind depuse la dosarul cauzei. Însă tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, după cum s-a arătat deja, nu constituie infracțiunea de trafic de minori sau persoane, ci, eventual, infracțiunea de proxenetism.

Inculpatul C.C. a fost trimis în judecata, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, și prin raportare la situația părții vătămate R.D., căreia i-a fost atribuită și identitatea protejată de A.R.. Aceasta a precizat că în cursul anului 2009 inculpatul Ch. i-a propus să practice prostituția pentru el în Germania, deși știa că este minoră. Partea vătămată a refuzat, situație în care inculpatul i-a propus să se prostitueze în diferite cluburi din Timișoara. Partea vătămată a acceptat, urmând să primească câte 75 de euro pentru fiecare client. Partea vătămată a precizat că era minora la acel moment și că s-a prostituat timp de o luna și jumătate în folosul inculpatului C.C..

Instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 75 C. proc. pen., declarațiile părții vătămate făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Or susținerile părții vătămate R.D. nu au putut fi coroborate cu nicio alta proba, neexistând nicio altă persoană care să confirme afirmațiile acesteia. Ca atare, în opinia instanței, simplele declarații ale părții vătămate nu sunt suficiente pentru a conduce la răsturnarea prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpatul Ch..

Raportându-se la probele indicate mai sus, instanța a reținut în sarcina inculpatului C.C. infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. În acest sens, inculpatul Ch. a înlesnit practicarea prostituției de către numitele S.I., M.V., I.L., P.L. și M.F., în localul pe care îl deținea și în care acestea au fost angajate.

De asemenea, inculpatul C.C. a îndemnat la practicarea prostituției părțile vătămate G.V., G.I., precum și investigatorul sub acoperire A.S. și martorul T.B..

Inculpatul Ch., prin intermediul rețelelor de socializare sau a cunoscuților, a racolat părțile vătămate S.I., M.V., I.L., P.L. și M.F. pentru practicarea prostituției.

Nu în ultimul rând, inculpatul Ch. a obținut foloase financiare de pe urma practicării prostituției de către părțile vătămate mai sus indicate.

După cum rezultă din rechizitoriul Ministerului Public, astfel cum a fost precizat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen.

După cum s-a arătat deja nu există niciun fel de probe din care să rezulte că inculpatul C. a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numita R.A. în perioada în care aceasta era minoră, în vreme ce declarațiile părții vătămate R.D. nu au putut fi coroborate cu alte probe, motiv pentru care în sarcina inculpatului C. nu a putut fi reținută agravanța prevăzută de alin. (3) al art. 329 C. pen.

Ca atare, în temeiul art. 334 C. proc. pen. instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen. În infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cererea de schimbare a încadrării juridice fiind formulată chiar de către apărătorul inculpatului.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, prin desfășurarea activității ilicite el urmând un scop precis, respectiv obținerea unor foloase materiale.

În condițiile în care activitatea de proxenetism desfășurată de inculpatul C. s-a realizat în mod repetat, de-a lungul mai multor ani, instanța a reținut în sarcina acestuia și forma continuată a infracțiunii, formă prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen., fiecare dintre actele materiale săvârșite de către inculpat realizând conținutul infracțiunii de proxenetism.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. instanța a dispus achitarea inculpatului C.C. sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, neexistând suficiente date din care să rezulte că părțile vătămate au fost constrânse la practicarea prostituției.

De asemenea, instanța a dispus achitarea inculpatului și sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, partea vătămată R.A. indicând faptul că a plecat din țară după ce a devenit majoră, hotărârea de a se prostitua aparținându-i, în vreme ce declarațiile părții vătămate R.D. nu au putut fi coroborate cu alte mijloace de probă.

Inculpata S.I. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., organele de urmărire penală reținând în sarcina acesteia că l-a sprijinit pe inculpatul C.C. În activitatea sa de înlesnire a practicării prostituției, activitate evidențiată mai sus.

Inculpata a negat implicarea sa în desfășurarea vreunei activități infracționale. Ea a precizat că niciodată nu a supravegheat activitatea de prostituție desfășurată în localul inculpatului C., ea nefăcând altceva decât să servească o cafea în acest local și să stea de povești cu inculpatul C..

De asemenea, inculpata S. a mai arătat că ea nu a cunoscut ce se petrecea în barul respectiv, neavând nicio contribuție la serviciile prestate în acea locație.

Susținerile inculpatei au fost însă contrazise în totalitate de celelalte persoane audiate în cauză.

Partea vătămată M.V. a indicat faptul că de salonul de masaj aparținând inculpatului C., în momentul în care s-a angajat ea, se ocupa o femeie pe nume M., care îl informa în permanență pe inculpatul C. despre lucrurile care se petreceau în bar, despre numărul clienților, despre sumele încasate.

Partea vătămată M.V. a recunoscut această femeie în persoana inculpatei S.I..

Aceleași aspecte au fost relatate și de partea vătămată I.L., care a menționat că după ce a găsit oferta de an

§ Cauze similare