ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2177/2014

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 190 din 8 august 2013 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului G.I., din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, 209 alin. (1) lit. g) C. pen. În infracțiunea de furt de folosință calificat, prevăzută de art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) lit. C. pen.

S-a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B.L. din infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de complicitate la omor, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.

S-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B.L. din infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. În infracțiunea de nedenunțare a unei infracțiuni, prevăzută de art. 262 alin. (1) C. pen.

I. În baza art. 174 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.I., pentru săvârșirea infracțiunii de omor, la pedeapsa de: 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani.

În baza art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt de folosință calificat, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, la pedeapsa de: 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul G.I. urmând să execute pedeapsa de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la 3 septembrie 2012 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestului preventiv al inculpatului.

II. În baza art. 262 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.L., (actual B.L.), pentru săvârșirea infracțiunii de nedenunțare a unei infracțiuni, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la 17 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestului preventiv al inculpatului.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul G.I. la plata, către partea civilă D.S.M. a sumei de 5.000 lei, cu titlu de daune materiale, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de omor. S-a constatat că nu au fost solicitate daune morale.

În baza art. 346 C. proc. pen. s-a constatat că partea vătămată D.I. nu a formulat pretenții civile în cauză, privind sustragerea bicicletei.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpații G.I. și B.L. (actual B.L.) de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Satu Mare a sumei de 300 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, D.C., conform delegației nr. x/2012.

În baza art. 190 C. proc. pen. s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, a sumei de 308 lei, reprezentând costul examinării medico-legale din data de 24 iulie 2013, plata urmând să se facă în contul IML Cluj-Napoca, deschis la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 5.400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, câte 2.700 lei fiecare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul G.I., în vârstă de 49 de ani, originar din localitatea Roata de Jos, județul Giurgiu, unde locuiește împreună cu soția și mama sa, este căsătorit din anul 1986, având doi băieți majori. De aproximativ 5 ani de zile acesta lucra la SC R.P. SRL Pitești ca muncitor în domeniul construcțiilor, iar această societate contracta lucrări în diverse localități din țară, așa încât începând cu data de 30 august 2012 inculpatul a fost trimis ca delegat, împreună cu alți doi colegi, în localitatea Medieșu Aurit, județul Satu Mare, unde societatea la care era angajat a contractat o lucrare la o fermă de pui, locuind astfel într-o baracă special amenajată.

La acest loc de muncă l-a cunoscut pe inculpatul B.L., în vârstă de 21 de ani, care lucra împreună cu fratele său B.F. (în vârstă de 16 ani), ca și zilier.

Inculpatul B.L. nu avea acte de identitate, nefiind înregistrată nașterea acestuia. Acesta provine dintr-o familie legal constituită și locuia împreună cu părinții săi, B.R. și B.I. și cei patru frați, într-o casă din localitatea Medieșu Aurit, situată în cartierul de romi din această localitate.

În după-amiaza zilei de 1 septembrie 2012, după finalizarea programului de lucru - orele 18,00, inculpatul G.I. s-a hotărât să se deplaseze în central localității Medieșu Aurit unde avea loc sărbătoarea zilelor comunei. În acest sens, s-a deplasat cu inculpatul B.L. În comună (ferma la care lucrau împreună, aflându-se la o distanță de aproximativ 4 km de central comunei). Mai întâi, cei doi s-au deplasat la locuința inculpatului B.L. unde acesta s-a schimbat din hainele de lucra. În acest timp inculpatul G. bea un pahar cu apă de la fântâna casei, după care au poposit la un bar din apropierea locuinței acestuia (barul I.), unde au consumat câte o bere și, în plus, inculpatul G. și o palincă.

Inculpații s-au despărțit după ce inculpatul B.L. a plecat acasă împreună cu mama sa și l-a lăsat pe inculpatul G. la același bar.

După lăsarea serii, inculpatul B. a revenit la același bar de unde, împreună cu inculpatul G., care se afla deja sub influența băuturilor alcoolice, s-au deplasat înspre central comunei, unde era amplasată și scena de spectacole, iar la barul "M." au continuat să consume împreună bere.

La acest bar inculpatul G. o cunoștea pe victima D.M.M., o femeie în vârstă de 47 de ani, localnică, cu care a intrat în discuții și chiar i-a plătit o bere. După o perioadă de timp petrecută împreună la acest bar, în care inculpatul G. și victima au consumat bere împreună, inculpatul G. i-a propus să vină cu el, cu intenția de a întreține relații sexuale. De precizat este faptul că inculpatul B. a mai consumat o bere, în timp ce inculpatul G. a consumat atât bere cât și palincă.

Deși victima nu a acceptat de la început oferta inculpatului G. (privind întreținerea de relații sexuale), înspre miezul nopții aceasta a acceptat să îl însoțească pe acesta spre ruinele castelului din localitate, aflat în vecinătatea locului unde a fost amplasată scena de spectacole.

Anterior deplasării spre ruinele castelului, inculpatul G.I., însoțit de victima D.M.M. dar și de inculpatul B.L., s-au plimbat împreună pe lângă tarabele amplasate în zona în care avea loc spectacolul, iar de la una dintre aceste tarabe, inculpatul G. i-a cumpărat victimei mai întâi un colier (lănțișor) în valoare de 5 lei și apoi o pereche de cercei în valoare de 10 lei.

Cei trei au ajuns la ruinele castelului, în jurul miezului nopții, iar în subsolul castelului, pe un intrând neprevăzut cu ușă, a coborât doar inculpatul G.I. și victima D.M.M., în timp ce inculpatul B.L. a rămas sus, lângă zidurile cetății. După un interval scurt de timp, cel mult 5 - 10 minute, inculpatul B.L. a coborât și el în subsolul castelului auzindu-i pe cei doi cum se certau. Ajuns lângă aceștia, inculpatul B.L. a văzut-o pe victima D.M. care era pe jumătate dezbrăcată și a auzit cum aceasta îi cere bani inculpatului G. mai înainte de orice altceva (cu referire la întreținerea de relații sexuale), iar inculpatul G. i-a răspuns că "plata se face întotdeauna după muncă", după care l-a văzut pe inculpatul G. că a luat de jos o bucată de cărămidă cu care i-a aplicat mai multe lovituri victimei în zona capului. Inculpatul B.L. a încercat să o scoată pe victimă din zona de acțiune a inculpatului G. dar nu a reușit, astfel că, speriat de cele văzute a fugit acasă și fără a vorbi cu cineva despre cele întâmplate s-a culcat.

Inculpatul G.I., rămas singur cu victima, a abandonat-o în subsolul castelului, iar după ce și-a recuperat telefonul mobil, pe care-l purta în buzunarul de la pieptul cămășii și care s-a dezmembrat în momentul în care i-a căzut din buzunar, s-a îndreptat spre centrul comunei, unde a mai consumat o cafea, după care a adormit. În jurul orelor 02, 30 - 3,00 inculpatul G.I. s-a deplasat la locuința inculpatului B. unde din stradă a început să strige după acesta, cu intenția de a-i cere o bicicletă cu care să se deplaseze către casă (la baraca în care locuia împreună cu cei doi colegi ai săi).

Inculpatul B.L. l-a auzit dar nu se ridică din pat, la fel a procedat și tatăl acestuia, numitul B.R..

În continuare, inculpatul G.I. a văzut o bicicletă care era rezemată de peretele casei învecinate și fără a cere acordul vreunei persoane a intrat în curtea acestui imobil pe portița care nu era asigurată și a luat această bicicletă cu intenția de a se deplasa spre casă. Din cauza stării de ebrietate în care se afla și pentru că nu cunoștea locurile, aflându-se pentru prima dată în comuna Medieșu Aurit, inculpatul G. a pornit cu bicicleta în direcția opusă locului unde se afla ferma, iar abia după ce și-a dat seama de acest fapt, s-a întors din drum și s-a deplasat cu bicicleta la fermă, unde a ajuns abia în jurul orelor 05,30 - 06,00 dimineața.

Colegul său de muncă, B.V., care era și șeful de echipă a observat că inculpatul G. era mahmur și lipsit de poftă de a povesti cum s-a distrat și unde a dormit. Inculpatul G. cuprins de remușcări, mai înainte de a începe lucrai a afirmat "cine a făcut ca mine, ca mine să pățească", fiind auzit de către martorul B.V., dar nu a oferit explicații în legătură cu aceste afirmații.

În aceeași dimineață, la locul de muncă s-a prezentat și inculpatul B.L. și fratele său, B.F., dar aceștia nu au povestit nimic cu inculpatul G. sau cu celelalte persoane despre cele întâmplate în noaptea anterioară. Numitul B.F. a recunoscut bicicleta vecinului său, D.I. cu privire la care inculpatul G. a afirmat că a luat-o în noaptea anterioară pentru a se deplasa la fermă, dar i-a cerut lui F. să o ducă proprietarului, lucru care s-a și întâmplat, respectiv după terminarea programului de lucru, în jurul orelor 12,00 numitul B.F. s-a întors la domiciliu, împreună cu fratele său, inculpatul B.L., aducând și bicicleta pe care o lasă în curtea casei numitului D.I..

Între timp, organele de poliție au fost sesizate, în aceeași zi, 2 septembrie 2012, în jurul orelor 11,00, de către un grup de turiști prezenți la zilele comunei și care au vizitat și ruinele castelului despre descoperirea cadavrului, în subsolul clădirii.

În aceeași zi, după descoperirea bateriei de la telefonul mobil al inculpatului G., la locul comiterii faptei, cu ocazia cercetării la fața locului și audierea mai multor persoane, acesta a fost reținut și apoi arestat preventiv, după ce față de acesta a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor.

Și inculpatul B.L. a fost ridicat pentru audieri în cursul aceleiași zile de 2 septembrie 2013, dar acesta nu a fost învinuit de săvârșirea vreunei fapte, așa încât în dimineața zilei de 3 septembrie 2012, inculpatul B.L. s-a întors la domiciliu, în jurul orelor 08,30 - 09,00. Cu această ocazie, inculpatul B. fiind întâmpinat de părinți în stradă, dar și de către vecinii din comunitatea de rromi din care făcea parte, a negat săvârșirea vreunei agresiuni față de victimă, după care s-a retras în casă împreună cu persoanele mai apropiate.

În cursul aceleiași zile de 3 septembrie 2013, numitul D.M., liderul comunității de rromi din localitatea Medieșu Aurit, s-a prezentat de bună voie la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare iar în cadrul unei audiențe acordate de către conducerea acestei unități, a afirmat că ar fi aflat de la persoane ce au fost prezente în preajma inculpatului B.L. cu ocazia întoarcerii sale acasă din cursul aceleiași dimineți, că acesta ar fi afirmat că nu el este autorul faptei care a dus la decesul victimei D.M.M., dar că el "ar fi vândut-o" pe aceasta, anterior, cu suma de 150 lei.

Instanța de fond a reținut că această susținere nu a fost confirmată de probele administrate ulterior în faza de urmărire penală, respectiv nici una dintre persoanele indicate de martorul D.M. și care au fost audiate de către organele de poliție nu au întărit acest lucru și cu toate acestea, martorul D.M. și-a menținut și în fata instanței aceste declarații.

Ulterior, la data de 17 octombrie 2012, și față de inculpatul B.L. a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, după ce organele de urmărire penală au stabilit că petele de culoare brun roșcată aflate pe pantalonii scurți cu care fusese îmbrăcat acesta în noaptea zilei de 1 - 2 septembrie 2012, reprezintă sânge uman, iar față de acesta a fost luată măsura arestării preventive, în cursul urmăririi penale.

Prin actele medico-legale aflate la dosar s-a stabilit că moartea numitei D.M.M. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningeale și dilacerărilor cerebrale, consecutiv fracturii cominutive multieschiloase de boltă și bază craniană. Aceste leziuni situate la nivelul capului au fost produse prin loviri active, repetate cu corpuri dure, contondente cu suprafață neregulată.

Ambii inculpați au negat săvârșirea faptei care a dus la decesul victimei, aruncând vinovăția unul asupra celuilalt.

Referitor la încadrarea juridică și analiza mijloacelor de probă instanța de prim grad a reținut că fapta inculpatului G.I. care în noaptea de 1 - 2 septembrie 2012, s-a deplasat împreună cu victima D.M.M. în subsolul ruinelor castelului din loc. Medieșu Aurit, jud. Satu Mare, cu intenția de a întreține relații sexuale iar după refuzul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri cu o bucată de cărămidă în zona capului, cauzându-i leziuni care au dus la decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen.

A mai reținut că fapta aceluiași inculpat, care în noaptea de 1 - 2 septembrie 2012, în jurul orelor 03,00 a pătruns fără drept în curtea imobilului aparținând părții vătămate D.I., situat în localitatea Medieșu Aurit, pe o portiță care nu era închisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, în formă agravată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

Totodată, a reținut că fapta aceluiași inculpat, care în aceeași noapte de 1 - 2 septembrie 2012, după ce a pătruns fără drept în curtea imobilului aparținând părții vătămate D.I., a luat o bicicletă aparținând părții vătămate, care se afla rezemată de peretele casei, fără a cere acordul vreunei persoane, cu intenția de a se deplasa la baraca în care locuia lângă o fermă de pui situată la marginea localității Medieșu Aurit, lucru care s-a și întâmplat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt de folosință calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen.

S-a reținut că faptele inculpatului G.I. mai sus descrise, atât în fapt cât și în drept, au fost comise în următoarele împrejurări relevante:

Inculpatul G., în vârstă de 49 de ani, căsătorit, era obișnuit să fie departe de soție și de casă, care se aflau într-o localitate din județul Giurgiu, deoarece în ultimii 5 ani a lucrat în mai multe zone din țară unde societatea la care era angajat contracta lucrări în domeniul construcțiilor;

Se deplasa la domiciliu aproximativ de două ori pe lună (o dată la două săptămâni);

Obișnuia să consume băuturi alcoolice zilnic, respectiv una-două beri pe zi în sezonul cald și palincă în sezonul rece;

Pe fondul consumului de alcool și al geloziei, obișnuia să-și lovească soția, care în trecut a părăsit de mai multe ori domiciliul conjugal pentru acest motiv, dar s-a reîntors de tot atâtea ori la insistențele inculpatului;

După ce a ajuns în județul Satu Mare (localitatea Medieșu Aurit) la data de 30 august 2012 - joi, cu prima ocazie, respectiv sâmbăta și-a propus să se distreze, profitând în acest sens și de sărbătorirea zilelor comunei;

Distracția sa presupunea alcool și femei iar dorința sa era atât de mare încât după finalizarea programului de lucru, în jurul orelor 18,00 nu a mai așteptat prepararea și servirea mesei, împreună cu colegii de muncă la baraca la care erau cazați, deși anterior aceștia au pus bani împreună pentru achiziționarea alimentelor, așa cum o făceau în mod obișnuit;

Pentru a-și atinge mai ușor scopul, inculpatul G. "se lipește" de inculpatul B.L., un tânăr în vârstă de 21 de ani, localnic provenind din comunitatea de rromi din Medieșu Aurit, pe care-l cunoscuse cu o zi înainte la locul de muncă unde acesta lucra ca și zilier;

Apropierea dintre cei doi era una nefirească cât timp inculpatul G. era mult mai vârstă (inculpatul B. fiind mai tânăr decât băieții inculpatului G.; inculpatul B. i se adresa cu apelativul "unchieș"), inculpatul G. dispunea de banii necesari distracției iar inculpatul B. nu și, în plus acesta era de etnie rromă. Totuși această apropiere era benefică inculpatului G. pentru atingerea scopului său imediat, respectiv acela al distracției (femei și băutură);

"Relația" dintre cei doi dă roade imediate, în sensul că inculpatul G. este introdus direct în centrul comunității din care făcea parte inculpatul B., pe care îl însoțește la domiciliu, unde stă de vorbă cu tatăl acestuia după care consumă băuturi alcoolice la barul din imediata vecinătate a casei, unde de altfel plătește băutură și mai tânărului său prieten;

După ce consumă mai multe beri și palincă, inculpatul G. începe să "agațe" inculpatul B. și prietenii acestuia, în sensul de a-i face rost de o femeie;

Aflându-se împreună cu inculpatul B. și prietenii acestuia, inculpatului G. i-a fost mai ușor să o cunoască și să intre în legătură cu victima D.M.M., localnică, o femeie de vârstă apropiată acestuia și care provenea din cadrul aceleiași comunități de rromi, cu care a început să se distreze, respectiv îi plătea băutură, povesteau și se plimbau împreună;

În interval de câteva ore, inculpatul G. ajunge să îi ceară victimei să o însoțească, în sensul de a întreține relații sexuale (aspect recunoscut de către inculpatul G. prin prima declarație olografa din data de 2 septembrie 2012, dosar urmărire penală), avându-l permanent în preajmă și pe inculpatul B. care astfel îi asigura un fel de protecție față de o eventuală agresiune din partea localnicilor;

Victima D.M.M., care obișnuia să mai petreacă cu bărbați din localitate sau din localitățile învecinate (conform susținerilor mamei inculpatului B.), fiind văduvă, se complace în această postură și urmărește să obțină mici avantaje financiare, sens în care îi cere inculpatului G. să-i facă diferite cadouri;

Așa se face că, înspre miezul nopții, după ce inculpatul G. îi cumpără victimei mai întâi un colier (lănțișor) și apoi o pereche de cercei, victima are pretenții la mai mult (un lănțișor mai frumos și mai scump), lăsându-l să creadă că nu va rămâne nerăsplătit pentru aceste cheltuieli, aspecte ce rezultă din depozițiile martorei M.V., vânzătoarea de la tarabă;

Inculpatul G. dă primele semne de frustrare (costurile distracției fiind din ce în ce mai mari), afirmând în acest context că această femeie are pretenții mai mari decât soția sa, aspecte surprinse atât de către inculpatul B. cât și de martora M.V., dar nu exclude totuși această posibilitate, dar doar după consumarea actului sexual;

Inculpatul G. nu renunță la intenția sa de a întreține relații sexuale cu victima și continuă să plătească acesteia băuturi alcoolice - bere, până după miezul nopții deși deja se aflau ambii în stare avansată de ebrietate;

În acest moment, respectiv după miezul nopții, cei trei, care au devenit nedespărțiți, au fost observați de martora M.C.M., în momentul în care a închis magazinul tip "carmangerie" și a încercat să se deplaseze acasă cu autoturismul iar cei trei, dintre care bărbatul mai în vârstă și femeia se aflau într-o stare avansată de ebrietate, se aflau rezemați de mașina sa și povesteau;

În continuare, inculpatul B.L. îi conduce pe cei doi înspre ruinele castelului din localitate, care reprezenta o zonă mai retrasă, propice consumării unui act sexual, departe de ochii lumii, trăgând practic de cei doi care de abia se mai țineau pe picioare, din cauza stării de ebrietate;

Ajunși la castel, inculpatul G.I. împreună cu victima D.M. coboară în subsol, în timp ce inculpatul B. așteaptă sus lângă zidurile acestuia, oferind astfel liniște inculpatului G., "prietenul" său, pentru consumarea actului sexual;

În subsolul castelului, după ce victima D.M. îi pretinde inculpatului G., plata acestui favor, între cei doi are loc o "luptă", în timp ce aceștia se aflau încă în picioare (în ortostatism), în cadrul căreia victima suferă o fractură a bazei falangei unui deget de la mâna stângă dar și alte leziuni (zgârieturi), timp în care ambii vociferează;

În acest moment în subsolul castelului coboară și inculpatul B.L. care o surprinde pe victimă pe jumătate dezbrăcată, respectiv cu bluza ridicată până la baza sânilor, având toracele și abdomenul dezgolite și cu pantalonii descheiați la nivelul fermoarului și trași până la baza coapselor, zona pubiană fiind vizibilă;

Inculpatul B.L. aude cum victima D.M. îi cere inculpatului să o plătească, iar inculpatul G. îi răspunde că plata se face întotdeauna doar după muncă, după care îl vede pe inculpatul G. care i-a de jos o bucată de cărămidă cu care îi aplică mai multe lovituri victimei în zona capului, cauzându-i plăgi, echimoze și hematoame multiple la nivelul capului, frontal, în zona ochilor, a nasului, a buzelor;

În acest moment se naște, în mod spontan intenția inculpatului B. de a-i suprima viața victimei, lovind-o în acest sens cu sălbăticie de mai multe ori cu o cărămidă în cap; cărămida îmbibată de sângele victimei și care prezenta fire de natură piloasă de culoare neagră (fire de păr ale victimei), ce a fost ridicată cu ocazia cercetării la fața locului și care reprezintă astfel "arma crimei", a fost expertizată în cursul cercetării judecătorești;

Deși victima era o persoană viguroasă, puternică (conform descrierilor făcute de martorii audiați în cauză), aceasta se afla într-o stare avansată de ebrietate, la momentul necropsiei stabilindu-se că aceasta avea o alcoolemie de 1,40 grame ‰;

Victima cade pe spate iar inculpatul B. încearcă să intervină în ajutorul acesteia dar fără succes iar cu această ocazie își pierde unul dintre nasturii de la buzunarul din spate al pantalonilor scurți cu care era îmbrăcat;

În continuare, inculpatul B. fuge de la fața locului, speriat de cele întâmplate și fără a se întâlni cu cineva se duce acasă, unde ajunge în jurul orelor 01,00 și se pune să doarmă;

Inculpatul G.I., nu mai întreține relații sexuale cu victima, pe care o abandonează plină de sânge, în subsolul castelului;

Părăsește și el subsolul castelului nu înainte de a-și recupera telefonul mobil căzut din buzunarul de la piept al cămășii și care în cădere s-a dezmembrat; din cauza întunericului nu își găsește bateria telefonului care rămâne la fața locului și unde este găsită cu ocazia cercetărilor; adoarme pe o bancă din centrul comunei.

După aproximativ 2 ore, inculpatul G. se deplasează la locuința inculpatului B. cu intenția de a-i cere o bicicletă cu care să se deplaseze la baracă; întrucât nu îi răspunde nimeni la strigătele sale din stradă, inculpatul G. pătrunde în curtea unei case aflată în imediata vecinătate a inculpatului B. de unde, fără a solicita acordul vreunei persoane, i-a o bicicletă care era rezemată de peretele casei cu care se deplasează înspre baracă, unde ajunge târziu, în jurul orelor 06,00, rătăcindu-se în drum spre casă.

În aceeași dimineață, în timp ce inculpatul G. își revenea din beție, acesta este cuprins de remușcări, care îl fac să afirme cu voce tare "cine face ca mine, ca mine să pățească", fiind auzit de martorul B.V., coleg de muncă și șeful de echipă al inculpatului. Același coleg, i-a cunoștință de faptul că inculpatul G. și-a pierdut bateria de la telefonul mobil după ce, acesta din urmă îi cere celuilalt coleg de muncă, să-i vândă o baterie asemănătoare pe care o deținea în plus;

După reținerea de către organele de poliție, prin prima declarație dată în fața acestora (declarația olografă din data de 2 septembrie 2012 aflată la dosarul de urmărire penală), inculpatul G. recunoaște starea de fapt mai sus descrisă, până la momentul în care s-au deplasat cu toții în zona castelului pentru a întreține relații sexuale cu victima, inclusiv propunerea sa către victimă de a avea relații sexuale; de aici inculpatul G. face declarații neadevărate prin care susține că nu a coborât în subsolul castelului (unde au coborât doar victima și inculpatul B.) și nu cunoaște ce s-a întâmplat acolo, dar nu oferă explicații plauzibile cu privire la prezența urmelor multiple provenite de la papucii pe care îi purta în acea seară în preajma cadavrului precum și cu privire la prezența bateriei de la telefonul mobil în aceeași zonă; de asemenea nu își justifică atitudinea avută la momentul revenirii la baracă, alături de colegi, din dimineața zilei următoare;

Organul de urmărire penală își însușește în parte susținerile neadevărate ale inculpatului G., în sensul că reține în actul de sesizare al instanței, că cele trei persoane s-au deplasat la ruinele castelului, după ce s-au înțeles ca ambii inculpați să întrețină relații sexuale cu victima.

Această versiune susținută de inculpatul G., completată cu susținerea că nu a coborât în subsolul castelului și astfel nu cunoaște ce s-a întâmplat acolo, menită să-l absolve de orice responsabilitate, nu își găsește acoperire prin probele ce rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză; astfel prezența inculpatului G. la locul comiterii faptei este indubitabilă, fiind dovedită de multiplele urme ale pantofilor (papucilor) pe care îi purta și de prezența bateriei de la telefonul propriu;

De asemenea, inculpatul B. nu avea nicio motivație pentru comiterea acestei fapte, în timp ce inculpatul G. avea această motivație; astfel, este puțin probabil ca inculpatul B., un tânăr de numai 21 de ani să aleagă să întrețină relații sexuale cu o femeie mai în vârstă decât mama sa, și care făcea parte din aceeași comunitate de rromi din care provenea și el (care îi era și o rudă mai îndepărtată) și, în plus și împreună cu un străin, respectiv o persoană pe care o cunoscuse cu o zi mai înainte și care era mult mai în vârstă decât el și căruia i se adresa cu formula "unchieș", (inculpatul G. fiind mai în vârstă decât tatăl inculpatului B.); în schimb, inculpatul G., așa cum s-a arătat mai sus, avea intenția de a se distra, intenție pe care a urmărit-o până la sfârșit, doar că aceasta a avut un final tragic, final pe care inițial nu l-a urmărit; intenția de a suprima viața victimei s-a născut în mintea inculpatului G., spontan, doar în ultimul moment, după ce a irosit energie și bani pe parcursul întregii după amiezi și, în momentul în care a realizat că întregul efort ar putea fi zadarnic.

De altfel, este posibil ca din cauza stării de ebrietate avansată în care se afla inculpatul G., acesta să nu își amintească ultimul efort al acestuia, respectiv agresiunea violentă și repetată asupra victimei, ce a fost observată în mod direct de către inculpatul B.. Așa s-ar explica și încercările repetate ale inculpatului G., surprinse cu ocazia interceptărilor autorizate efectuate în mediul ambiental, respectiv în celula în care erau cazați ambii inculpați, din Arestul IPJ Satu Mare, după momentul în care a fost reținut preventiv și apoi arestat și inculpatul B.L. (la aproximativ o lună și jumătate după data comiterii faptei și data arestării preventive a inculpatului G.); Din cuprinsul acestor interceptări, ale căror redări se află la dosarul de urmărire penală, rezultă cum inculpatul G.I., încearcă din răsputeri să îl determine pe inculpatul B. să spună ce s-a întâmplat în acea noapte, ajungând în acest sens chiar să îl amenințe dacă nu spune adevărul, în sensul de a spune adevărul dorit de el, respectiv că inculpatul G. nu are nici o implicare în moartea victimei. Inculpatul B.L. nu cedează însă acestor provocări.

În acest sens, instanța a reținut că este nefondată apărarea inculpatului G.I., prin care a solicitat achitarea sa, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pe motiv că nu el ar fi comis infracțiunea de omor.

A apreciat ca nefondată și apărarea aceluiași inculpat prin care s-a solicitat achitarea sa de sub acuzația comiterii infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, pe motiv că acestor infracțiuni le-ar lipsi elementele constitutive, cât timp inculpatul a luat bicicleta doar cu intenția de a se deplasa la baraca în care locuia în mod provizoriu. În acest sens, instanța a reținut că din probele administrate în cauză rezultă atât activitatea inculpatului G. de pătrundere în curtea imobilului părții vătămate D.I. cât și luarea bicicletei acestuia și deplasarea cu aceasta pe o distanță de aproximativ 4 km, fără acordul proprietarului bicicletei. Aceste activități au fost, de altfel, recunoscute și de către inculpatul G.. În acest sens, instanța a mai reținut că nu are relevanță împrejurarea că portița de la curtea casei părții vătămate nu era închisă, cât timp lipsa acordului proprietarului se prezumă în astfel de cazuri, iar inculpatul nu a făcut dovada contrarie. De asemenea, s-a considerat că nu are relevanță împrejurarea că bicicleta sustrasă a fost restituită, în modalitatea descrisă mai sus.

Cu toate acestea, instanța a găsit pertinentă critica privind încadrarea juridică dată acestei fapte, pe motiv că luarea bicicletei s-a făcut cu scopul folosinței acesteia și nu cu scopul însușirii pe nedrept, motiv pentru care s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei, în sensul solicitat în apărarea inculpatului G.I., respectiv din infracțiunea de furt calificat, prevăzut de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen. În infracțiunea de furt de folosință calificat, prevăzut de art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen.

S-a menționat că în sarcina inculpatului B.L. nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunii de omor, sub niciuna dintre formele participației, respectiv autor sau complice.

Infracțiunea de omor, săvârșită în calitate de autor, presupune sub aspectul elementului material, exercitarea de violențe care să aibă ca rezultat suprimarea vieții victimei, în timp ce participarea, în calitate de complice la comiterea infracțiunii de omor presupune existența unei legături subiective între autor și complice în legătură cu săvârșirea acestei infracțiuni alături de o contribuție efectivă a complicelui la săvârșirea faptei, materializată în activități de "înlesnire" sau "ajutare" a autorului.

S-a mai reținut că în cauză, nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul B.L. ar fi desfășurat activități care să fi avut ca și rezultat moartea victimei D.M.M.. Prezența la fața locului a unui nasture de la pantalonii purtați de inculpatul B.L. În noaptea de 1 - 2 septembrie 2012, când a avut loc uciderea victimei, dovedește fără putință de tăgadă prezența acestuia la locul comiterii faptei. Un alt argument reținut în actul de sesizare al instanței, prin care s-a reținut vinovăția acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, respectiv prezența petelor de sânge uman pe aceeași pereche de pantaloni purtată de acesta nu mai poate fi reținut, cât timp prin expertiza medico legală efectuată în cursul cercetării judecătorești, de către INML Mina Minovici, București, s-a stabilit că perechea de pantaloni analizată nu prezintă urme de sânge (dosar instanță).

De asemenea, s-a arătat că nu poate fi reținută existența unei înțelegeri, anterioare sau concomitente, între inculpatul G.I. și B.L. privind suprimarea vieții victimei și nu este dovedită vreo activitate a inculpatului B. privind acordarea unui ajutor sau înlesnire a săvârșirii faptei de către autor.

S-a reținut că intenția inculpatului G.I. de ucidere a victimei D.M.M. a fost una spontană, iar inculpatul B.L. i-a însoțit pe aceștia la ruinele castelului, cu intenția de asigura "liniștea" inculpatului G. pentru întreținerea de relații sexuale cu victima. De altfel, în cazul inculpatului B., lipsește și motivația în ce privește săvârșirea infracțiunii de omor asupra victimei D.M.M..

În contextul arătat, s-a reținut că fapta inculpatului B.L. de a nu anunța organele de poliție după ce a luat cunoștință de fapta inculpatului G.I. din noaptea de 1 - 2 septembrie 2012, care a avut ca urmare moartea victimei D.M.M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nedenunțarea unei infracțiuni, faptă prevăzută și pedepsită de art. 262 alin. (1) C. pen., sens în care a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina acestuia, conform dispozițiilor art. 334 C. proc. pen..

În acest sens, s-a reținut că este nefondată apărarea inculpatului B.L., formulată prin apărătorul ales, prin care se solicită achitarea sa de sub acuzația săvârșirii acestei infracțiuni, pe motiv că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, cât timp inculpatul B. ar fi dat toate relațiile cunoscute în legătură cu această faptă, organelor de poliție, încă din data de 2 septembrie 2012, respectiv în ziua imediat următoare comiterii faptei.

Astfel, s-a reținut că inculpatul B.L. după ce a fost martor ocular la agresiunea fizică asupra victimei D.M.M., exercitată de către inculpatul G.I., în noaptea zilei de 1 - 2 septembrie 2012, a părăsit locul faptei speriat, după care s-a deplasat acasă și s-a culcat. Procedând astfel, inculpatul a omis să denunțe fapta inculpatului G.I. organelor abilitate, deși avea această obligație. În continuare, a doua zi dimineață, inculpatul B. s-a prezentat la locul de muncă unde s-a întâlnit cu autorul agresiunii, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De asemenea, după finalizarea programului de lucru, inculpatul B. s-a deplasat la domiciliu, s-a spălat și s-a schimbat după care s-a deplasat în centrul comunei unde continua serbarea zilelor comunei, fără a anunța nici în acest moment organele de poliție, despre cele întâmplate cu o seară înainte.

Referitor la individualizarea sancțiunilor aplicate și alte măsuri s-au reținut următoarele:

Inculpații G.I. și B.L. au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor cu vinovăție, drept pentru care s-a dispus condamnarea acestora.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate acestora au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., și anume dispozițiile părții generale a C. pen. referitoare la pluralitatea de infracțiuni, limitele de pedeapsă fixate de textele legale de incriminare a infracțiunilor săvârșite, respectiv ale art. 174, art. 192 alin. (2), art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) și ale art. 262 alin. (1) C. pen., de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana inculpaților, dar și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală a inculpaților.

În ce privește limitele de pedeapsă prevăzute în cuprinsul legilor de incriminare a faptelor reținute în sarcina inculpaților, instanța a reținut următoarele: potrivit dispozițiilor art. 174 alin. (1) C. pen., infracțiunea de omor se sancționează cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi; potrivit dispozițiilor art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) C. pen., infracțiunea de furt de folosință calificat se sancționează cu închisoare de la 3 la 15 ani; potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. pen., infracțiunea de violare de domiciliu, în formă agravată se sancționează cu închisoare de la 3 la 15 ani; potrivit dispozițiilor art. 262 alin. (1) C. pen., infracțiunea de nedenunțare a unor infracțiuni se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

În ce privește gradul de pericol social al faptelor comise de către inculpați, s-a reținut că acesta este unul deosebit de ridicat în raport de natura acestor infracțiuni (infracțiuni contra vieții, contra patrimoniului, respectiv infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției) și rezultă din modalitatea concretă de comitere a infracțiunilor și mai ales urmarea produsă, respectiv moartea victimei D.M.M. și împiedicarea înfăptuirii în mod corect a justiției.

În ce privește persoana inculpaților, instanța a reținut că inculpatul G.I., deși nu este recidivist, a mai fost condamnat în trecut pentru fapte antisociale, respectiv la două pedepse cu amenda penală pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice (prin Sentința penală nr. 145/2000 a Judecătoriei Bolintin Vale) și lovire sau alte violențe (prin Sentința penală nr. 241/2006 a Judecătoriei Bolintin Vale) și la o pedeapsă cu închisoare pentru săvârșirea unei alte infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice (prin Sentința penală nr. 462/1998 a Judecătoriei Bolintin Vale), în timp ce inculpatul B.L. este la primul contact cu legea penală.

În ce privește persoana inculpatului B.L., instanța a mai reținut că printr-o hotărâre civilă (Sentința civilă nr. 4485 din 27 iunie 2013 pronunțată de către Judecătoria Satu Mare în Dosar cu număr 7199/296/2012) s-a procedat la înregistrarea tardivă a nașterii acestuia, stabilindu-se totodată ca acesta să poarte numele de familie "B.", respectiv numele mamei B.I., avut anterior căsătoriei cu tatăl inculpatului B.R.. S-a constatat, de asemenea, că până la momentul pronunțării prezentei hotărâri nu a fost eliberat actul de naștere al inculpatului, conform celor dispuse prin hotărârea arătată.

Pe cale de consecință, s-a dispus condamnarea inculpatului B.L., sub numele purtat de acesta la momentul săvârșirii faptei, al arestării preventive și al trimiterii în judecată, deși, în prezent acesta are numele de B.L., conform hotărârii judecătorești mai sus arătate, fiind vorba despre una și aceeași persoană.

În favoarea inculpaților nu au fost reținute circumstanțe atenuante, cât timp inculpatul G.I. a manifestat un comportament antisocial așa cum s-a arătat mai sus, suferind condamnări pentru infracțiuni comise în trecut, iar pe de altă parte, în ce privește fapta dedusă judecății, nu și-a asumat consecințele activității sale infracționale și nu a recunoscut săvârșirea faptelor, încercând să inducă în eroare organele judiciare. Inculpatul B.L. a avut o atitudine oscilantă în ce privește fapta de care este acuzat, prezentând o stare de fapt doar parțial corespunzătoare adevărului, în faza de urmărire penală, după care în cursul cercetării judecătorești a relatat o altă stare de fapt, care se coroborează și cu celelalte probe administrate în cauză.

Fără a reține alte împrejurări care să atenueze sau să agraveze răspunderea penală a inculpaților, instanța a aplicat inculpatului G.I. pedeapsa închisorii de 16 ani și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani, în ce privește săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen., pedeapsa de 3 ani închisoare, în ce privește săvârșirea infracțiunii de furt de folosință calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (4), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen. și o altă pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

Infracțiunile fiind comise în condițiile concursului real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., s-a procedat la contopirea pedepselor aplicate inculpatului G.I., în final acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani.

Inculpatul B.L. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de nedenunțarea unor infracțiuni, faptă prevăzută și pedepsită de art. 262 alin. (1) C. pen.

Conform dispozițiilor art. 88 C. pen., din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului G.I. a fost scăzută durata executată în stare de reținere și de arest preventiv, respectiv de la 3 septembrie 2012 la zi, în timp ce în cazul inculpatului B.L. a fost scăzută durata executată în stare de reținere și de arestare preventivă, de la 17 octombrie 2012 la zi.

În ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepselor aplicate inculpaților, instanța a apreciat că în raport de pericolul social concret al faptelor comise, singura modalitate în care va putea fi atins scopul preventiv și punitiv al pedepselor aplicate, prevăzut de art. 52 C. pen. este, în cazul ambilor inculpați G.I. și B.L., executarea în regim privativ de libertate, motiv pentru care s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., privind pedeapsa accesorie ce însoțește pedeapsa principală privativă de libertate.

În legătură cu latura civilă a cauzei, instanța a reținut că în termenul prevăzut de art. 15 C. proc. pen., respectiv în cursul urmăririi penale, persoana vătămată D.S.M., în calitate de fiu al defunctei D.M.M., s-a constituit parte civilă în cauză, prin declarația aflată la dosarul de urmărire penală.

Prin această declarație, partea vătămată a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de înmormântarea mamei sale.

Potrivit dispozițiilor art. 14 C. proc. pen., acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului; acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 998 C. civ., orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara.

Aceste din urmă dispoziții legale reglementează principiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, din cuprinsul cărora se desprind și condițiile necesare pentru angajarea acesteia și anume: existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

În cauză, în raport de stabilirea vinovăției inculpatului G.I. În ce privește săvârșirea infracțiunii de omor, ce a avut ca urmare decesul victimei D.M.M., mama părții vătămate D.S.M., instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru fapta proprie, motiv pentru care s-a dispus obligarea acestuia la plata de despăgubiri către partea civilă.

În ce privește întinderea acestor despăgubiri, instanța a avut în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului ce presupune înlăturarea integrală a tuturor consecințelor dăunătoare ale faptei ilicite și culpabile.

Prin urmare, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 5.000 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântarea victimei, cheltuieli al căror cuantum nu a fost contestat de către inculpați.

Totodată, s-a constatat că nu au fost formulate pretenții, reprezentând daune morale, de către aparținătorii victimei D.M.M..

În ce privește săvârșirea infracțiunii de furt de folosință calificat, instanța a constatat că partea vătămată Dano Io an nu a formulat pretenții civile față de autorul acestei infracțiuni, cât timp i-a fost restituită bicicleta, fără a prezenta defecțiuni (dosar urmărire penală).

Împotriva hotărârii penale mai sus arătate s-au formulat următoarele apeluri:

Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii atacate și condamnarea inculpatului B.L. pentru comiterea infracțiunii de omor, precizându-se totodată că solicită menținerea dispozițiilor de condamnare a inculpatului G.I. și majorarea pedepsei aplicate acestuia.

În motivarea apelului formulat s-a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică raportat la schimbarea încadrării juridice dispusă față de inculpatul B.L. din infracțiunea de omor în infracțiunea de nedenunțare a unei infracțiuni întrucât din probele administrate în cursul procesului penal s-a stabilit că și acesta a participat a comiterea faptei și a exercitat acte de violență asupra victimei, moment în care de pe pantalonii acestuia a căzut un nasture găsit la fața locului; s-a arătat că nici unul dintre inculpați nu-și recunosc faptele, dar raportat la comportamentul acestora pe parcursul procesului penal și mai cu seamă la constatările medico-legale se dovedește ipoteza că ambii inculpați au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Inculpatul B.L. a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii apelate în sensul reducerii pedepsei ce i-a fost aplicată, arătând în motivare că se impune reducerea pedepsei raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, inclusiv la vârsta acestuia.

Inculpatul G.I. a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea sentinței apelate în sensul achitării inculpatului în baza art. II pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât el nu a comis fapta pentru care este cercetat, iar la dosarul cauzei nu există probe care să dovedească această împrejurare.

Prin Decizia penală nr. 148/A din 11 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-au respins ca nefondate apelurile penale formulate de inculpații G.I. și B. (fost B.) L.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, a desființat sentința și rejudecând s-a înlăturat dispoziția privind condamnarea inculpatului B. (fost B.) L. la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 262 alin. (1) C. pen.

S-a înlăturat dispoziția privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B.L. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. În infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 262 alin. (1) C. pen. și pe cea privind respingerea cererii privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului B.L. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. În infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B.L. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. În infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la data de 17 octombrie 2012 până la data de 29 octombrie 2013.

S-a dispus ca inculpatul G.I. să fie obligat în solidar cu inculpatul B.L. la plata despăgubirilor civile acordate părții civile D.S.M..

S-a constatat că prin Decizia penală nr. 3324 din 29 octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost revocată măsura arestării preventive a inculpatului B.L., dispunându-se punerea de îndată în libertate a acestuia.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Au fost obligați inculpații apelanți să plătească în favoarea Baroului de Avocați Bihor a sumei de câte 300 lei fiecare, onorariu pentru avocați din oficiu L.A. și G.S., care s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției (Delegațiile nr. 3909 și nr. 3908 din 9 septembrie 2013).

În baza art. 160

b

C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G.I. și s-a dispus din pedeapsă arestul preventiv până la zi.

Pentru a decide astfel s-au reținut, în esență, următoarele:

Inculpații G.I. și B. (B.) L. au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare pentru comiterea a câte unei infracțiuni de omor, prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen., în sarcina inculpatului G.I. reținându-se și săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen. și violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

Prin Sentința penală nr. 190 din 8 august 2013 a Tribunalului Satu Mare s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B. (B.) L. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. În infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 262 alin. (1) C. pen., precum și încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului G.I. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 208 - 209 alin. (1) lit. g) C. pen. În infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (4) -