ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1983/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1983/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din
ședința publică de la 25 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel
București
, secția a V-a
comercială, în Dosarul nr. 789/C/2010 a fost suspendată contestația la
executare formulată de contestatoarea SC I.E.G. SRL în contradictoriu cu
intimata
Agenția
Domeniilor Statului, în temeiul dispozițiilor art.242 pct. 2 C. proc. civ.
Pentru
a se pronunța astfel instanța față de împrejurarea că părțile nu au solicitat
judecarea cauzei în lipsă a reținut incidența prevederilor art.
242 alin. (1) pct. 2
C. proc. civ.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs
contestatoarea
SC I.E.G. SRL invocând motivul de
nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul căruia a
solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre
rejudecare la aceeași instanță.
În dezvoltarea în
fapt a recursului, recurenta a susținut următoarele:
- Instanța a
interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 242 C. proc. civ. întrucât dacă
s-ar fi solicitat judecarea în lipsă, cererea formulată de
contestatoare de
acordare a unui alt termen de judecată pentru lipsă de apărare nu mai avea
temei legal
.
- Fiind procedura
îndeplinită și primul termen de judecată instanța de fond trebuia să admită
cererea contestatoarei și nu să dispună suspendarea cauzei.
Recursul este fondat.
Analizând recursul
prin prisma motivelor invocate raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. Înalta Curte apreciază că acesta este fondat pentru următoarele
considerente:
În conformitate cu
dispozițiile art.
242
pct. 2 C. proc. civ. neprezentarea părților legal citate la judecata pricinii
se consideră ca o voință prezumată a lor în sensul că doresc ca judecata
pricinii să fie suspendată.
În speță, la data de
22 februarie 2010 contestatoarea a solicitat prin cerere scrisă amânarea cauzei
în vederea angajării unui apărător.
Cu toate că
recurenta-contestatoare a solicitat termen pentru apărare, instanța a luat
măsura suspendării cursului judecății în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C.
proc. civ. fără a se pronunța asupra cererii în condițiile art. 156 C. proc.
civ.
Instanța în mod
neprocedural a oprit cursul judecății în condițiile în care voința
contestatoarei era în sensul continuării judecății, dedusă din împrejurarea
depunerii cererii de acordare a unui alt termen de judecată pentru angajare
apărător.
Nefiind întrunite
cerințele stabilite de dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, afectată de motivul de nelegalitate
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pentru aceste
considerente, Înalta Curte în temeiul prevederilor art. 312 C. proc. civ. va
admite recursul
contestatoarei, va modifica încheierea în sensul înlăturării măsurii suspendării
dispusă conform art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. și va trimite cauza
pentru continuarea judecății aceleiași instanțe
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de
contestatoarea
SC
I.E.G. SRL Pitești împotriva încheierii din 25 februarie 2010 a Curții de Apel
București
, secția a V-a
comercială, pe care o modifică în sensul că înlătură măsura suspendării dispusă
conform art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. și trimite cauza pentru
continuarea judecății aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 mai 2010.