ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.03.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1457/2022

HOTĂRÂRE
10.03.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1457/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 10 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/30.05.2019 și cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 14 din 19 februarie 2020, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După prezentarea situației de fapt, în motivarea recursului se arată că începând cu data de 10.06.2017, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2017, legiuitorul a considerat că funcția de viceprimar nu mai este incompatibilă cu calitatea de membru în consiliul de administrație al unităților de învățământ.

Analizând toate înscrisurile despre care se face vorbire în Raportul de evaluare contestat precum și toate înscrisurile puse la dispoziție inspectorului de integritate din cadrul ANI care a întocmit Raportul de evaluare, se poate constata lipsa unei dispoziții emise de către Primarul com. Cavadinești în referire la desemnarea sa în calitate de reprezentant al acestuia în cadrul Consiliului de Administrație al Scolii Gimnaziale nr. 1 Cavadinești, pentru perioada 2012-2016.

Prin urmare, instanța a reținut greșit starea de incompatibilitate în discuție în Raportul de evaluare, fără a observa că nu au fost îndeplinite cerințele legale în acest sens. Lipsa actului administrativ emis pe numele recurentei-reclamante cu referire la calitatea sa de reprezentant al primarului în cadrul consiliului de administrație al școlii, neputând antrena vreo incompatibilitate a funcției de viceprimar pe care a avut-o în perioada reținută în Raportul de evaluare.

În susținerea recursului sunt invocate și redate texte de lege incidente pricinii.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Raportul de evaluare nr. x/30.05.2019 întocmit de pârâta A.N.I. s-a reținut în sarcina reclamantei situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, prin exercitarea simultană a funcției de viceprimar și membru în Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Cavadinești, în perioada 10.09.2012-25.05.2017.

Conform art. 87 din Legea nr. 161/2003:

(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:

d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice

Potrivit art. 96 din Legea nr. 1/2011 - forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 94/2014:

(1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. în exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale.

(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților, directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.

Înalta Curte constată că deși atribuțiile și prerogativele viceprimarului sunt unele legale, chiar imperative, în ceea ce privește organizarea și supravegherea procesului complex de învățământ din unitatea administrativ teritorială pe care o conduce, nu trebuie înlăturată de la aplicare prevederea expresă a Legii nr. 161/2003, referitoare la respectarea regimului incompatibilităților și a conflictelor de interese.

Înainte de modificarea legislativă a Legii nr. 1/2011 cu privire la acest aspect, incompatibilitatea calității de viceprimar cu calitatea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, era nu doar prevăzută expres, ci avea și deplină aplicabilitate.

Atribuțiile exprese cu privire la acest domeniu nu puteau fi exercitate pe deplin cu privire la calitatea de membru al consiliului de administrație al școlilor în perioada anterioară modificării legislative a Legii nr. 1/2011.

Deci, modificarea legislativă survenită și posibilitatea legală a viceprimarului de a face parte din consiliul de administrație al școlilor nu opera la momentul evaluării conform art. 87 din Legea nr. 161/2003.

Incompatibilitatea presupune interdicția de a cumula două sau mai multe funcții și/sau calități care, prin exercitarea lor simultană, ar putea altera obiectivitatea cu care oficialul public are obligația să își exercite atribuțiile funcției publice.

Înalta Curte constată că în perioada de referință, intenția legiuitorului a fost clară, funcția de viceprimar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, ceea ce înseamnă că în consiliul de administrație al școlii trebuia să fie membru un reprezentant al primarului și nu primarul însuși.

Legiuitorul nu distinge cu privire la modul în care o persoană exercită sau nu funcția sau calitatea care îi atrage starea de incompatibilitate, și nici dacă funcția care generează incompatibilitatea este sau nu remunerată sau dacă produce sau nu alte avantaje materiale prin exercitarea ei.

Prin urmare, starea de incompatibilitate este generată prin simpla deținere simultană a două funcții incompatibile potrivit legii, fără a fi nevoie de îndeplinirea altor condiții.

Supravegherea bunului mers al activității școlii din calitatea de viceprimar nu era în acel moment, o atribuție legală, reprezentând chiar un incident de integritate, ceea ce presupune încălcarea statutului funcției de autoritate deținute.

Astfel fiind, sub aspectul reținerii stării de incompatibilitate generată de deținerea simultană a calității de viceprimar și aceea de membru în consiliul de administrație al unităților de învățământ din sistemul public, Înalta Curte constată că raportul de evaluare este legal și temeinic, instanța de fond pronunțându-se prin aplicarea unui raționament juridic corect, raportat la interpretarea și aplicarea textelor legale incidente.

Simpla deținere a celor două calități este suficientă pentru a genera un incident de integritate de categoria incompatibilităților recurentei-reclamante.

În cauză, recurenta-reclamantă recunoaște calitatea de membru în Consiliul de administrație al Școlii gimnaziale nr. 1 Cavadinești, județul Galați, însă susține incidența normei legale așa cum este în vigoare în prezent, deși perioada supusă evaluării este preexistentă intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014.

Înalta Curte constată că în mod corect a apreciat instanța de fond că susținerea potrivit căreia în lipsa unei dispoziții emise de Primarul comunei Cavadinești, cu privire la desemnarea acesteia ca reprezentant al primarului în consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Cavadinești, nu poate fi primită, cât timp din procesele-verbale ale Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Cavadinești rezultă că aceasta a participat în calitate de reprezentant al Primarului, precum și deciziile emise de Școala Gimnazială nr. 1 Cavadinești.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de recurenta -reclamantă A. împotriva sentinței nr. 14/2020 din 19 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 martie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-04-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2627/2021
Ședința publică din data de 22 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
ÎCCJ 2022-04-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2310/2022
tă de A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate. I.3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 112/F-CONT din 21 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de c
ÎCCJ 2022-04-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2185/2022
itate, recurenta are la îndemână alte remedii procesuale. Prin urmare, pentru considerentele arătate și având în vedere obiectul cauzei, precum și înscrisurile depuse la dosar, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.
ÎCCJ 2021-09-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3988/2021
Ședința publică din data de 16 septembrie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la data de 10 decembrie 2018 pe rolu
ÎCCJ 2020-06-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2482/2020
art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursul
Sursă