ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3001/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3001/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1024/F din 22 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au reținut următoarele:
În baza art. 257 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul M.C.G. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 26 rap. la art. 290 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.C.G. la 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 288 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.C.G. la 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.C.G. la 3 ani închisoare.
În baza art. 25 rap. la art. 260 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.C.G. la 2 ani închisoare.
în baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 28 martie 2011.
În baza art. 26 rap. la art. 257 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M., la 2 ani închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 290 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la două pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 288 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M. la șase pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 291 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M. la opt pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M. la șase pedepse a câte 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 288 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M. la 3 pedepse a câte 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 2 ani, în final 6 ani închisoare 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 20 septembrie 2010.
În baza art. 118 lit. d) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 250 RON și 7.500 euro.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 1.500 euro.
În baza art. 26 rap. la art. 288 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G., la șase pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 290 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G. la două pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 291 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G. la două pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.G. la șase pedepse a câte 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 291 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G. la 2 ani închisoare.
În baza art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G. la 3 am închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 3 ani, în final 7 ani închisoare 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 09 decembrie 2009.
În baza art. 118 lit. d) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 200 euro.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 300 euro.
În baza art. 288 C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M. la patru pedepse a câte 2 ani închisoare.
În baza art. 290 C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M. la patra pedepse a câte 2 ani închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M. la trei pedepse a câte 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 26 rap. la art. 288 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.M. la 6 luni închisoare.
În baza art. 221 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.M. la 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 1 an, în final 5 ani închisoare 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 09 noiembrie 2010.
În baza art. 118 lit. d) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 200 euro.
În baza art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.G.G., la 3 ani închisoare.
În baza art. 291 C pen., a fost condamnat inculpatul V.G.G. la două pedepse a câte 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 86
1
- 86
2
C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare, de 5 ani și atrage atenția condamnatului asupra disp. art. 86
4
C. pen.
În baza art. 86
3
C pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să se supună următoarelor masuri de supraveghere:
- se va prezenta lunar la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) și 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.M. la 3 ani închisoare.
În baza art. 291 C pen., a fost condamnat inculpatul T.M. la două pedepse a câte 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 86
1
- 86
2
C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani și atrage atenția condamnatului asupra disp. art. 86
4
C. pen.
În baza art. 86
3
C pen. pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta lunar la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea, locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) și art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.L.C. la 3 ani închisoare.
În baza art. 25 rap. la art. 288 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.L.C. la 6 luni închisoare.
În baza art. 85 din O.U.G. nr. 195/2002, a fost condamnat inculpatul M.L.C. la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 86
1
- art. 86
2
C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 ani și atrage atenția condamnatului asupra disp. art. 86
4
C. pen.
În baza art. 86
3
C. pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să se supună următoarelor masuri de supraveghere:
- se va prezenta lunar la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) și art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 257 C. pen., a fost condamnat inculpatul R.C., la 2 ani închisoare.
În baza art. 81-82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenția condamnatului asupra disp. art. 83 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) și art. 64 lit. a) teza finală și lit. b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 1 lit. a) rap. la art. 10 lit. b
1
) C. proc. pen., văzând și disp. art. 18
1
C. pen. a fost achitat inculpatul B.G. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen.
În baza art. 91 lit. c) C. pen., i s-a aplicat inculpatului o amendă în cuantum de 1.000 RON.
Au fost obligați inculpații C.G. și D.M., în solidar, sumei reprezentând echivalentul în RON a 6.800 euro, la data plății, către partea civilă B.V.A.
S-a luat act că partea vătămată Statul Român nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 348 C. proc. pen., anulează înscrisurile falsificate, astfel:
- O.P. nr. X/2008 atestând plata taxei de poluare pentru autoutilitara marca V., la Trezoreria Sectorului 3;
- fișa de înmatriculare a autoutilitarei marca V.;
- contractul de vânzare-cumpărare pentru autoutilitara marca V., încheiat între SC G.C. SRL și P.N.P.;
- factura fiscală din 10 februarie 2008, atestând vânzarea autoutilitarei marca V., de către SC M.A. SRL către SC G.C. SRL;
- procura prin care SC G.C. SRL îl împuternicea pe D.G. să înmatriculeze un autoturism marca P.;
- O.P. nr. Y din 08 aprilie 2008, pentru achitarea taxei de poluare pentru autoturismul marca P.;
- contractul de vânzare-cumpărare pentru autoturismul marca P., încheiat între SC G.C. SRL și G.V.;
- foaia de vărsământ din 21 ianuarie 2009, pentru plata taxei de poluare pentru un autoturism marca O., la Trezoreria Sectorului 5;
- fișa de înmatriculare a autoturismului marca O. pe numele lui V.G.;
- foaia de vărsământ din 07 ianuarie 2009, atestând plata taxei de poluare pentru un autoturism marca F. la Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 3;
- foaia de vărsământ din 26 noiembrie 2008 atestând plata taxei de poluare pentru un autoturism marca B. la Trezoreria Sectorului 3;
- certificatul de înmatriculare pentru un autoturism marca B.;
- factura fiscală din 30 iulie 2009, atestând plata de către SC P.E. SRL către SC P. SRL a unui vehicul marca C.;
- fișa de înmatriculare a unui vehicul marca C.;
- chitanța atestând plata taxei de poluare a autoturismului marca S.;
- fișa de înmatriculare pentru autoturismul marca H.;
- contractul de vânzare-cumpărare încheiat între C.G. și N.D. pentru autoturismul marca H.;
- dovezile de efectuare a I.T.P. pentru autoturisme în semestrul II 2009;
- cartea de identitate a autoturismului marca M.;
- certificatul de înmatriculare a autoturismului marca M.;
- factura fiscală din 21 septembrie 2009, atestând plata de către T.N. către SC A.L. IFN a prețului unui vehicul marca I.;
- polița de asigurare RCA, din 17 septembrie 2009, încheiată de B. Asigurări SA.
A fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 2.000 RON cheltuieli judiciare către stat.
În actul de sesizare, în esență, s-a reținut că în perioada 2008 - noiembrie 2008, inculpații P.M., C.G. și D.M., ajutați fiind și de inculpații M.C., R.C., M.L.C., T.M., V.G.G. și B.G., au falsificat înscrisuri doveditoare ale plății taxelor de poluare pentru înmatricularea de vehicule, înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate asupra vehiculelor sau vizele instituțiilor fiscale de luare în evidența contribuabililor a vehiculelor, creând o pagubă bugetului de stat și bugetelor locale de aproximativ 150.000 RON sau ajutând astfel la inducerea în eroare a terților cumpărători de bună-credință a vehiculelor înmatriculate astfel.
S-a mai reținut că inculpații P.M., C.G. și D.M. au falsificat dovezile de efectuare a inspecțiilor tehnice periodice ale autoturismelor pe care le vindeau proprietarilor acestor vehicule cu sume cuprinse între 100-200 euro.
Actul de inculpare se probează cu: denunțurile și declarațiile martorilor; declarațiile inculpaților; declarațiile părții vătămate; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și în mediul ambiental purtate de părți; procesele-verbale privind supravegherile efectuate asupra inculpaților (înregistrări în mediul ambiental și înregistrări de imagini); raportul de constatare tehnico-științifică din 12 aprilie 2010; procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare și planșe fotografice; procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor informatice; procesele-verbale de verificare a inculpaților și de verificare a autoturismelor ce privesc cauza; adresele emise de instituțiile publice cu privire la înmatricularea și înregistrarea autoturismelor; înscrisurile false, probe administrate în cursul urmăririi penale.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații M.G.C., P.M., D.M., T.M., V.G.G., C.G., M.L.C., R.C., B.G., M.G.C. și martorii G.V., P.N.P., B.D.M., G.M., C.C., S.M.M., G.I., S.V., B.L.F., B.E.G., B.S. (fostă V.) M., O.N., O.L., Ș.L., L.L.I., S.I.D., I.S., I.M.C., S.D., B.A., P.I., P.C., D.T.A. și s-a administrat proba cu acte.
Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 22 iunie 2009 denunțătoarea P.E. a sesizat Direcția Generală Anticorupție cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către agent M.C.G., lucrător de poliție în cadrul D.G.P.M.B. - Brigada de Poliție Rutieră Sector 3.
În urma cercetărilor desfășurate în cauză ca urmare a acestei sesizări au fost descoperite mai multe persoane care, în schimbul unor sume de bani, realizau înmatricularea unor autoturisme pentru care se datora taxa de poluare (de primă înmatriculare), fără plata acesteia și a impozitului pentru autoturismul achiziționat, falsificând atât dovezile de plată a taxei, cât și pe cele privind înscrierea bunului în evidențele fiscale și pretinzând de la dobânditorii mașinilor sume echivalente cu jumătate din cuantumul taxei de poluare. În unele cazuri, înmatricularea se făcea inițial pe numele unei persoane juridice ai căror reprezentanți nu cunoșteau acest fapt, iar abia ulterior pe numele deținătorului real, în aceste cazuri și documentele care atestau transmiterea dreptului de proprietate fiind contrafăcute. S-a stabilit, totodată, că inculpatul D.M. a falsificat și dovezile de efectuare a inspecției tehnice periodice și pentru mai multe autoturisme, pe care le-a pus la dispoziția deținătorilor mașinilor contra unor sume de bani.
Înainte de a intra, pe fondul analizei, în raport de fiecare inculpat, fiecare act material și probele ce stau la baza soluțiilor pronunțate, instanța de fond a reținut elemente pentru a evidenția modul de operare și maniera în care inculpații erau organizați pentru a-și aduce la mdeplinire scopul propus.
În cazul celor mai multe dintre faptele reținute în prezenta cauză, inculpații au profitat de cuantumul ridicat al taxei de poluare (de primă înmatriculare), care o făcea dificil de plătit pentru cei mai mulți cumpărători. Inculpatul P.M. s-a făcut cunoscut în rândul persoanelor care desfășurau activități (mai mult sau mai puțin licite) în legătură cu înscrierea autovehiculelor în circulație ca fiind în măsură să faciliteze, prin relațiile sale, înmatricularea acestora cu plata unei taxe de poluare mai mici cu cca. 50% decât cea datorată în mod normal. în funcție de gradul de instruire și nivelul intelectual al fiecărui potențial „client” se lăsa acestuia fie impresia că se va uza de mijloace legale (chiar dacă presupunând un act simulat - înmatricularea mașinii mai întâi ca fiind proprietatea unei persoane juridice beneficiară a unei reduceri de taxe), fie se crea acestuia convingerea că se va uza de influența asupra funcționarilor cu atribuții în materie. În funcție de această distincție, de altfel, s-a reținut în sarcina inculpaților comiterea infracțiunilor de înșelăciune sau trafic de influență și a fost sau nu reținută vinovăția proprietarilor autovehiculelor în discuție.
Inculpatul P.M. a avut o atitudine sinceră recunoscând săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și arătând că documentele necesare înmatriculării erau contrafăcute prin intermediul inculpatului C.G., acesta din urmă dându-le inculpatului D.M. care proceda efectiv la contrafacerea înscrisurilor.
Inculpatul P.M. apela pentru falsificarea înscrisurilor necesare înmatriculării vehiculelor la inculpatul C.G. căruia îi remitea actele de proprietate ale vehiculului primite de la proprietar și suma de bani cerută de acesta. Ca regulă, suma de bani cerută de inculpatul P.M. de la proprietar pentru înmatricularea unui vehicul cu o chitanță falsă doveditoare a plății taxei de poluare reprezenta jumătate din cuantumul taxei legale. Din această sumă, 100-200 euro reveneau inculpatului P.M., restul fiind dat inculpatului C.G. La rândul său, inculpatul C.G. remitea actele de proveniență ale vehiculului primite de la P.M., inculpatului D.M., care proceda efectiv la falsificarea înscrisurilor necesare înmatriculării.
În declarațiile date în calitate de inculpat, D.M. a descris în amănunt modalitatea de falsificare a înscrisurilor, respectiv că proceda la fotografierea sau scanarea înscrisului model (fișa de înmatriculare, factură, contract tip de vânzare-cumpărare), documentul astfel creat era prelucrat cu programe specifice de calculator, ștampilele erau amplasate în locurile destinate, după care documentul era imprimat pe înscrisul tipizat. Inculpatul D.M. a precizat, de asemenea, că a falsificat și fotocopii ale unor facturi fiscale în aceeași modalitate, în sensul că scana fotocopia facturii ce i se prezenta, după care modifica data facturii, numele persoanelor sau prețul de cumpărare.
Cu ocazia efectuării percheziției la atelierul inculpatului D.M., au fost ridicate 3 imprimante, care au fost trimise Institutului de Criminalistică pentru a se analiza dacă înscrisurile falsificate ce au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză au fost imprimate cu acestea. Concluzia specialiștilor a fost că nu se poate stabili acest aspect, fie pentru că imprimantele erau defecte fie pentru că acestea nu prezentau particularități care să poate conduce la o concluzie certă.
Cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul inculpatului P.M. au fost găsite o serie de înscrisuri falsificate, având legătură cu autovehiculele la a căror înmatriculare seva face referire, pe larg, în continuare.
Cu același prilej, au fost găsite mai multe certificate de înmatriculare a vehiculelor având aplicate post-it-uri de culoare galbenă, cu mențiunea olografă „G.”, despre care inculpatul P.M. a afirmat că le-a primit de la inculpatul C.G.
Relevante cu privire la modalitatea concretă de comitere a faptelor, frecvența acestora și caracterul de îndeletnicire curentă pentru o parte dintre inculpați sunt și rezultatele interceptării convorbirilor telefonice purtate între făptuitori, ori între aceștia și alte persoane, precum și ale activităților de supraveghere operativă efectuate în cauză, din care vom exemplifica în continuare:
Astfel, aceștia se întâlnesc în repetate rânduri la adresa din str. F., sector 3, locație unde își desfășoară activitatea de falsificare a documentelor inculpatul D.M. Din investigațiile efectuate a rezultat că această locație reprezintă sediul nedeclarat al SC S.D. SRL al cărei unic asociat este inculpatul D.M.
Astfel, în data de 15 septembrie 2009 inculpatul P.M. a fost înregistrat video când s-a deplasat la adresa menționată și s-a întâlnit cu inculpatul H.R.G. căruia i-a înmânat câteva documente.
În data de 30 septembrie 2009 inculpatul P.M. s-a deplasat la locuința inculpatului C.G., din str. V., și au plecat împreună cu autoturismul celui din urmă, deplasându-se la adresa din str. F. Din procesul-verbal întocmit de lucrătorii Direcției Generale Anticorupție, în baza materialului rezultat din supravegherea inculpatului P.M. reiese că în încăperea respectivă se afla aparatură de calcul veche.
În data de 02 octombrie 2009 inculpatul P.M. s-a deplasat la adresa din str. F., unde a rămas în autoturism aproximativ 25 de minute. După acest interval de timp la adresa respectivă a sosit autoturismul marca O., aparținând SC S.D. SRL și condus de inculpatul D.M. Inculpatul D.M. a intrat în locația cunoscută, fiind urmat la un interval de 2 minute de inculpatul P.M. care avea asupra sa niște hârtii format A4. Inculpatul P.M. a părăsit locația în scurt timp.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză rezultă că inculpatul D.M. deținea în memoria calculatorului sau în materialitatea lor o adevărată arhivă de documente referitoare la autoturisme.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la domiciliul și atelierul inculpatului D.M. nu au fost, totuși, găsite documentele la care se face referire în numeroasele discuții telefonice purtate de inculpat cu diverse persoane în legătură cu diferite autoturisme. Acest aspect se explică prin aceea că inculpatul a schimbat hard disk-ul calculatorului său și a distrus multe din înscrisurile pe care le deținea, cu scurt timp înainte de reținerea și arestarea sa în prezenta cauză.
Astfel, în data de 19 octombrie 2009, a fost pusă în aplicare autorizația Tribunalului București din 06 octombrie 2009 de înregistrare de imagini a inculpatului D.M. O persoană neidentificată până în prezent, „Andi”, l-a avertizat telefonic pe inculpatul D.M. că în fața atelierului său se află două persoane:
Din cuprinsul notei privind supravegherea operativă a inculpaților C.G. și D.M. rezultă că în data 19 octombrie 2009, inculpatul D.M. a intrat în atelierul său din str. F., la ora 09.25, iar în jurul orei 12.40, la aceeași adresă a sosit și inculpatul C.G. La ora 12.45 a fost observat autoturismul marca A., în timp ce se deplasa pe străzile din cartier (condus probabil de „P.”, neidentificat până în prezent), iar la ora 12.50 conducătorul auto a coborât și a intrat în atelierul inculpatului D.M.
La ora 13.15, inculpatul D.M. și persoana neidentificată (probabil „P.”) au ieșit din imobilul cunoscut și s-au urcat în autoturismul inculpatului. Cei doi s-au deplasat pe străzile din cartier, oprind nejustificat și fiind atenți la autoturismele și persoanele care circulau în apropierea lor, iar la ora 13.20 s-au întors la atelier.
Din supravegherea operativă a inculpatului C.G. a rezultat că și acesta și-a luat măsuri de precauție, intrând în mai multe magazine nejustificat și ieșind imediat, uitându-se în mod repetat în urma sa, după care s-a urcat în autoturismul său și s-a deplasat în tandem cu autoturismul marca A., încălcând frecvent regulile de circulație, alternând viteza de deplasare.
În zilele următoare inculpatul D.M. și-a încetat activitatea.
Cu ocazia efectuării percheziției informatice, specialiștii au constatat că una dintre unitățile centrale de calculator ridicate din atelierul inculpatului D.M. nu conține nici un mediu de stocare a datelor informatice, iar cealaltă unitate centrală conținea un hard-disk nou pe care sistemul de operare a fost instalat în data de 22 octombrie 2009.
În cauză au existat indicii că hard disk-ul care lipsea din unitatea centrală la care am făcut referire în paragraful anterior a fost preluat de inculpatul H.R.G. Instanța de judecată a respins propunerea Parchetului de efectuare a unei percheziții domiciliare la domiciliul inculpatului H.R.G.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul C.G. rezultă că și acesta se ocupa de falsificarea de documente privitoare la autoturisme, după cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice.
În cauză au fost audiate in calitate, de martori, numitele B.E.G. și V.M., întrucât din convorbirile telefonice purtate de inculpatul C.G. a rezultat că are o relație de prietenie cu acestea, discutând foarte des despre documente referitoare la autoturisme. Ambele martore își desfășoară activitatea la birouri de întocmit acte auto, situate în apropierea sediului Brigăzii de Poliție Rutieră.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă că în mod frecvent „clienții” inculpatului C.G. lasă actele autoturismelor ce le aparțin sau a căror înmatriculare o solicită la cele două birouri de copiat acte pentru a fi luate de inculpat. Acesta din urmă, la rândul său, lasă actele falsificate pentru a fi ridicate de acele persoane în aceeași locație.
Martora B.E.G. a declarat că l-a văzut pe inculpatul C.G. în repetate rânduri având asupra sa ștampilele unor societăți comerciale și folosindu-le.
Cu ocazia efectuării percheziției, la domiciliul inculpatului C.G. au fost găsite mai multe certificate de înmatriculare a vehiculelor și cărți de identitate ale vehiculelor, în original.
Prima instanță a reținut că și inculpatul C.G. a cunoscut împrejurarea că inculpatul D.M. era supravegheat, astfel, că și-a luat măsuri de siguranță, distrugând sau mutând înscrisurile mcriminatoare din locuința sa.
I. Infracțiunile săvârșite în legătură cu înmatricularea autoutilitarei marca V., aparținând martorilor-denunțători P.E. și P.N.P.
În perioada aprilie-mai 2008, autoutilitara marca V., aparținând martorilor-denunțători P.E. și P.N.P. a fost înmatriculată de două ori în baza unor înscrisuri false. Inculpatul M.C.G. a primit suma de 2.700 euro de la martorii-denunțători P.E. și P.N.P. pentru a le facilita acestora înmatricularea vehiculului cu o taxă de poluare mai mică, pretinzând că are o cunoștință la Serviciul de Înmatriculări. Documentele de proveniență ale autoutilitarei au fost remise de inculpatul M.C.G. inculpatului P.M. care la rândul său le-a dat inculpatului C.G. pentru ca inculpatul D.M. să contrafacă înscrisurile necesare înmatriculării.
La data de 22 mai 2009, denunțătorii au fost înștiințați de S.P.C.R.P.C.I.V. Ilfov că s-a dispus anularea înmatriculării vehiculului în cauză.
Ulterior anulării înmatriculării vehiculului denunțătoarea P.E. a luat legătura cu inculpatul M.C.G. pentru a-i cere lămuriri sub acest aspect, purtând mai multe discuții și convorbiri telefonice, în cadrul cărora inculpatul s-a angajat să-i restituie suma de 2.700 euro și a precizat totodată că s-a ocupat de înmatricularea mai multor autoturisme pentru colegii săi dar și pentru interlopi. Acesta a recunoscut, de asemenea, că la dosarul de înmatriculare a fost depusă o chitanță falsă și că taxa de primă înmatriculare nu a fost plătită. Pentru a o asigura pe denunțătoare că nu va avea probleme cu mașina, inculpatul M.C. i-a data acesteia numărul de telefon al inculpatului P.M., sugerându-i acesteia că el este persoana din cadrul poliției care s-a ocupat de înmatricularea autovehiculului.
La data de 24 iunie 2009, inculpatul M.C. s-a deplasat la domiciliul martofilor-denunțători, conform înțelegerii anterioare, prilej cu care au discutat despre suma de 2.700 euro, angajându-se să o restituie în tranșe lunare de 1.500 RON. Inculpatul a făcut dese referiri la numitul „Marian”, persoana care l-ar fi ajutat să înmatriculeze autoutilitara familiei P., afirmând că acesta a dispărut și că nu mai răspunde la telefon.
Cu același prilej, inculpatul le explică celor doi martori cum a fost înmatriculată autoutilitara (în baza unui contract de vânzare-cumpărare fictiv încheiat între P.N.P. și SC G.C. SRL) și îi sfătuiește pe cei doi denunțători să declare în fața lucrătorilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție că au cumpărat autovehiculul din târgul auto V. de la o persoană - P.M. - care s-a ocupat de prima înmatriculare, indicându-le celor doi martori ce amănunte să ofere anchetatorilor astfel încât identificarea acestei persoane să nu fie posibilă.
Autoutilitara marca V. aparținând celor doi martori a fost înmatriculată cu complicitatea inculpatului P.M., care a remis actele originale ale mașinii inculpaților C.G. și D.M., acesta din urmă procedând la falsificarea înscrisurilor necesare înmatriculării. Astfel, autoutilitara a fost înmatriculată inițial pe numele SC G.C. SRL, deși această societate nu a deținut-o niciodată, pe documentele necesare înmatriculării fiind aplicată o ștampilă falsă a acestei societăți. De asemenea, pe fișa de înmatriculare a acestui vehicul a fost aplicată o ștampilă falsă cu mențiunea „Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4 - Certificat fiscal - 12”, fără însă a fi precizat numărul actului prin care bunul fusese luat în evidență. De precizat că ar fi fost necesară viza organului fiscal din sectorul 3, unde își are sediul pretinsul solicitant, SC G.C. SRL. Menționăm însă că pe fișa de înmatriculare a vehiculului pe numele martorului P.N.P. apare o viză de scoatere din evidență ce aparține Direcției de Impozite și Taxe Locale Sector 3. Pentru această înmatriculare a fost utilizată o dovadă falsă de achitare a taxei de poluare, respectiv ordinul de plată din 09 aprilie 2008, suma de 11.627,26 RON care apare înscrisă pe acesta nefiind înregistrată de Trezoreria sector 3 ca taxă de poluare achitată de contribuabilul SC G.C. SRL.
Ulterior, folosindu-se un înscris plăsmuit de înstrăinare a vehiculului de către SC G.C. SRL către P.N.P., acesta a fost înmatriculat pe numele celui din urmă. Și cu acest prilej a fost aplicată o ștampilă falsă a SC G.C. SRL.
Prin înmatricularea autoutilitarei marca V. în baza acestor înscrisuri false a fost creată o pagubă bugetului de stat de 11.610 RON.
Săvârșirea faptelor rezultă din declarațiile martorilor-denunțători P., rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor C.C., S.V., G.M., declarațiile inculpatului M., declarațiile de recunoaștere ale inculpaților P. și C., convorbirile telefonice interceptate, înscrisurile falsificate folosite pentru înmatriculare.
Prima instanță a reținut că participarea inculpatului P.M. la săvârșirea acestor infracțiuni rezultă din afirmațiile făcute de inculpatul M.G.C. în fața martorilor-denunțători P.E. și P.N.P. și din înregistrările convorbirilor telefonice interceptate în prezenta cauză.
Astfel, la data de 25 iunie 2009, după prima mtâlnire avută cu martorii denunțători, P.N.P. și P.E., inculpatul M.C. îi trimite inculpatului P.M. un mesaj SMS cu textul „Nu mai vreau banii, vreau doar hârtiile de la cealaltă, făcuta sau nefăcuta. răspunde la telefon.”
La data de 20 august 2009, cei doi inculpați au următoarea discuție telefonică:
„M.C.G.: Ce ați făcut?
P.M.: Cred că pe marți, mai sigur. Că mâine mi-a zis să dau telefon să vadă când mă programați la aia, dar oricum mai am o șansă că s-ar putea mâine dacă merge la notar la aia, că vând și niște pământ, m-am băgat în mai multe chestii! Dacă rezolv mâine te sun mâine și ne întâlnim după masă.
M.C.G.: Am impresia că mata îți cam bați joc de mine, să dea dracu'!
P.M.: De ce?
M.C.G.: Păi dacă văd că o tot lălăi de trei luni de zile de mâine, poimâine!
P.M.: Nu am altă posibilitate, tu nu vrei să rezolvăm?
M.C.G.: Eu vreau să rezolvăm, dar le-am dat banii la oamenii ăia din buzunarul meu și la rândul meu am și eu nevoie de bani.
P.M.: Deci eu și cu tine am făcut, dar ceilalți care au luat de ce nu contribuie?
M.C.G.: Sună-i și mata și îi întreabă.
P.M.: Dacă nu sună, că sâmbătă toată ziua stau numai la el acolo de dimineață până seară, să îi arăt obrazul, că venea ca un milog și eu băiat bun: Hai lasă, hai fa, lasă că vezi și tu, ia și tu! Știi cum sunt eu! Că dacă ar fi murit, nu mi-ar fi părut rău dacă nu răspunde, zic a murit s-a întâmplat accident, dar mi-e că stă cu p... în sus și ...!
M.C.G.: Mie nu mi se pare normal ca să stau să le dau numai eu din buzunar, să le plătesc eu?!
P.M.: Da, dar să punem noi doi și ceilalți ce fac, că au mai fost încă doi care au mâncat, nu? Nu e corect așa? Pe bune acum!
M.C.G.: Da, se pare c-am fost ...!
P.M.: Stai că suntem noi acum la ... .
M.C.G. Se pare că am fost numai eu, că numai eu am plătit-o.
P.M.: Da, tu i-ai dat lui, el a venit cu cine a mai venit și-au oprit fiecare și mie mi-au dat cât a vrut ei! Nu e normal așa!
M.C.G.: Sună-i și intreabă-i!
P.M.: Nu vezi că nu sună? Lasă că sâmbătă toată ziua nu am ce face, decât să stau să aștept acolo la el. Las toată treaba și stau și îl aștept, că vreau să fac toata treaba pe cale amiabilă să nu zici că na, fiecare greșim, dar nu înseamnă că unul mănâncă tot și altul suferă.
M.C.G.: Asta spuneam și eu, că eu am rămas de prost în situația asta, că eu stau și dau o căruță de bani din buzunarul meu și văd că pe alții îi doare înfund, îmi spune marți, miercuri, joi!
P.M.: Dacă e treaba așa lămurim amândoi! Nu am cum, că nu depinde de mine, știi cum e cu băncile! Mi-a dat un număr de telefon de la aia și zice: sună-mă mâine să vedem când sunteți programat, știi cum se procedează. Eu azi am fost plecat toată ziua, acum am venit, am fost la Urziceni, că la Lehliu acolo am niște pământ, vreau să îl vând și pe ăla, am vreo trei ha. Acolo tot așa e, că dă telefon la notar și te programează ei când vor ei.
M.C.G.: Da.
P.M.: Deci eu cu tine o să fim în pagubă, dar nu e așa cum vor ei, ei zic că sunt șmecheri, că dacă nu răspund, nu am cum să ..., că luăm alte treburi și gata, indiferent cât pierd, dar știu că ... eu pentru un leu când mă fură unul mă răzbun, indiferent că pierd o mie de ...! înțelegi?
M.C.G.: Mata pentru un leu, eu le-am dat o căruță de bani anul ăsta!
II. Infracțiunile săvârșite în legătură cu înmatricularea autoturismului marca P., aparținând inculpatului G.V.
Din cercetările efectuate a rezultat că inculpații P.M., C.G. și D.M. au procedat într-o modalitate similară și în alte cazuri, ocupându-se de înmatricularea unor autoturisme în baza unor acte false.
Astfel, autoturismul marca P., aparținând inculpatului G.V. a fost înmatriculat, prin intermediul inculpatului P.M. care a primit o sumă de bani de la proprietar, pentru facilitarea acestei înmatriculări. în data de 10 aprilie 2008, inculpatul D.G. a depus la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, dosarul de înmatriculare al autoturismului marca P. ce conținea o procură ce atesta calitatea de împuternicit a inculpatului de către aceeași societate comercială SC G.C. SRL nu a deținut niciodată acest vehicul, nu a fost achitată taxa de poluare pentru acesta, iar viza de luare în evidență a bunului aplicată pe fișa de înmatriculare este falsă. Ca și în cazul vehiculului aparținând martorilor-denunțători P.E. și P.N.P.
, autoturismul marca P. a fost ulterior înmatriculat pe numele adevăratului proprietar, în baza unui înscris plăsmuit ce atesta transferul dreptului de proprietate asupra mașinii de la SC G.C. SRL către G.V. De asemenea, pe fișa de înmatriculare a vehiculului pe numele G.V. a fost aplicată o viză falsă de luare în evidență a bunului pentru calculul și plata impozitului.
Cu ocazia audierii sale în calitate de învinuit, G.V. a declarat că a cumpărat autoturismul marca P., în anul 2005 sau 2006 de la un cetățean francez și a circulat cu numere de înmatriculare franceze până în martie sau aprilie 2008, când a apelat la o cunoștință pentru a înmatricula autoturismul în România. Inculpatul știa despre această persoană că se ocupă frecvent cu înmatricularea de autoturisme, dar nu cunoștea cum făcea acest lucru. Numitul M., identificat ca fiind inculpatul P.M. i-a spus că taxa de primă înmatriculare este 12.000 RON sau aproximativ 3.200 euro, sumă pe care inculpatul G.V. nu-și permitea să o plătească, motiv pentru care inculpatul P.M. s-a oferit să-l ajute cu înmatricularea autoturismului pentru suma de 1.600 euro (jumătate din cuantumul taxei legale). Inculpatul a fost de acord, i-a dat inculpatului P.M. documentele autoturismului în original și suma de 1.600 euro, iar după aproximativ 2-3 luni a primit de la inculpat documentele autoturismului și plăcuțele de înmatriculare. Inculpatul G.V. a observat că autoturismul fusese inițial înmatriculat pe numele unei societăți comerciale și ulterior pe numele său, fără însă ca el însuși să fi semnat un act de vânzare-cumpărare. Când a primit documentele și plăcuțele cu numerele de înmatriculare, inculpatul P.M. i-a adus la cunoștință că autoturismul a fost înmatriculat fără a fi declarat la Direcția de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 6, astfel că nu va fi nevoie să plătească impozit pentru acest vehicul. Inculpatul G.V. a întrebat cum va putea vinde mașina în aceste condiții și inculpatul P.M. i-a promis că se va ocupa și de înmatricularea pe numele noului proprietar.
În aprilie 2009, autoturismul a fost vândut de către G.V. martorului S.M.M. care a declarat că odată cu perfectarea vânzării a fost de acord să-i dea inculpatului G.V. suma de 200 euro pentru ca acesta să se ocupe de înmatricularea autoturismului pe numele martorului. Mai mult, la un scurt interval de timp martorul S.M.M. și inculpatul G.V. s-au întâlnit cu inculpatul P.M. care a scris personal pe certificatul de înmatriculare a autoturismului „înmânat către S.M.M.”, stabilind cu acest prilej ca de înmatricularea mașinii să se ocupe inculpatul P.M., iar după ce martorul va primi documentele originale să îi mai dea lui G.V. suma de 100 euro. Întrucât înmatricularea nu s-a realizat martorul S.M.M. l-a sunat în mod repetat pe inculpatul G.V. care i-a dat în cele din urmă numărul de telefon al inculpatului P.M., inculpatul G.V. i-a adus la cunoștință martorului S.M.M. că autoturismul nu fusese declarat la organul fiscal.
Martorul S.M.M. a declarat că inculpatul nu i-a răspuns la telefon decât o singură dată și i-a spus că îl va suna ulterior, ceea ce nu s-a mai întâmplat.
Într-adevăr, din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul P.M., rezultă că îa data de 13 iulie 2009, acesta a fost contactat de un bărbat de la postul telefonic X (folosit de martorul S.M.M.) cu care a avut următoarea conversație:
S.M.M.: „Alo!
P.M.: Alo!
S.M.M.: Salut!
P.M.: Salut!
S.M.M.: Am sunat și eu pentru ... .
P.M.: Alo!
S.M.M.: Mă auzi?
P.M.: Da.
S.M.M.: Am sunat pentru acte.
P.M. Așa!
S.M.M. Sunt băiatul cu P., care ți-am ... actele de la P.
P.M.: Așa!
S.M.M.: Vreau și eu actele.
P.M.: Pai, cine sunteți?
S.M.M.: Cel care a cumpărat mașina și ți-a dat actele.
P.M.: Cine? Stați puțin!
S.M.M.: Cel care a cumpărat mașina și ți-a dat actele să le înscrii. Să înscrii mașina, să înscrii P.
P.M.: Al cui, domnule, al cui?
S.M.M.: A lui V. A lui G.V. e mașina.
P.M.: G. ...Greșeală, mă, băiete, mă!
S.M.M.: Nu e nici o greșeală, șefu.
În data de 15 iulie 2009 inculpatul P.M. a fost contactat telefonic de inculpatul G.V. și au următoarea discuție:
G.V.: „Bre, nea M.!
P.M.. Ia zi, patroane!
G.V.: Bre, meștere, uite mi-a venit un plic, să duc numerele de înmatriculare, să duc acolo. Ce fac?
P.M.: La care, la care mașină, mă?
G.V.: La aia pe care mi-ai vândut-o.
P.M.: La care ai vândut-o lui ăla?
G.V.: Da.
P.M.: Lasă-l... Stai pe loc momentan, că nu e nici o tragedie.
G.V.: Păi cum nu e? Că nu poate omu' să circule. Hai, să ne întâlnim, să-ți arăt ce mi-a scris aici, ce...
P.M.: Lasă, mă, că știu eu despre ce e vorba.
G.V.: Ne întâlnim mai târziu, la bar, acolo?
P.M.: Da, vorbim mai târziu. Lasă, stai liniștit momentan.
G.V.: Poftim?
P.M.: Stai liniștit momentan, că mă interesez eu, ce și cum. Deci, nu-ți face nici o...
G.V.: Păi nu mai poate să circule omu' cu mașina, bre. Ce fac? Mă dai de belea, o să-mi ceară ăla banii. De unde-i dau, din ...
P.M.: Băi, tu ai vorbit cu ...? Ăla știe că nu mai poate?
G.V.: (se adresează altei persoane) taci!
P.M.: Auzi?
G.V.: Păi ,mă dă de belea ăla, bre nea M., aduce poliția la mine, aici.
P.M.: Păi dacă... Păi, stai măi puțin. Ăștia ți-au venit ție sau lui ăla?
G.V.: Mie mi-a venit și ăla mi-a zis...
P.M.: Ce ți-a zis?
G.V.: Mi-a zis că vrea actele omu' și eu nu pot să i le dau, în primul rând că sunt la matale și dacă ajunge cu ele acolo, îi ia mașina poliția.
P.M.: Nu-i ia bre nici o mașină, stai liniștit!”
Menționăm că în data de 08 iulie 2009 Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București a dispus anularea înmatriculării autoturismului marca P., aparținând inculpatului G.V.
Inculpatul P.M. a declarat că și în acest caz, a predat actele originale ale mașinii și suma de 300 euro inculpatului C.G. în vederea falsificării înscrisurilor necesare înmatriculării, acesta din urmă apelând la ajutorul inculpatului D.M. În cazul de față inculpatul D.M. a falsificat dovada de achitare a taxei de poluare, respectiv ordinul de plată din 08 aprilie 2008, pentru suma de 13.435,38 RON, prin metoda prezentată la punctul I. din rechizitoriu. Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică din 12 aprilie 2010, ștampila cu textul Banca C.R. SA.
Prin înmatricularea autoturismului marca P. în baza acestor înscrisuri false a fost creată o pagubă bugetului de stat de 13.415 RON, reprezentând cuantumul taxei de poluare și o pagubă bugetului local de 430 RON, reprezentând contravaloarea impozitului pentru vehiculul respectiv.
III. Infracțiunile săvârșite în legătură cu înmatricularea autoturismului marca O., aparținând inculpatului V.G.G.
La data de 02 februarie 2009, inculpatul V.G.G. a solicitat și obținut înmatricularea autoturismului său, marca O., folosind la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor o dovadă de achitare a taxei de poluare falsă și fără a-l declara la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5 pentru calcularea și plata impozitului.
În urma verificărilor efectuate de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor s-a constatat că foaia de vărsământ din 21 ianuarie 2009, care făcea dovada achitării taxei de poluare de către inculpatul V.G.G. pentru autoturismul marca O., este falsă, neexistând în baza de date a Trezoreriei Sectorului 5. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a dispus anularea înmatriculării și a sesizat Secția 6 Poliție pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 C. pen., la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 București, constituindu-se dosarul penal cu nr. 1814/P/2010. Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 București a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pe rolul căruia dosarul a fost înregistrat cu nr. 1344/P/2010 și conexat la prezenta cauză în data de 12 aprilie 2010.
Cu ocazia audierii sale în calitate de învinuit, V.G.G. a declarat că a cumpărat autoturismul respectiv în decembrie 2008, din Olanda, unde s-a deplasat personal și a circulat aproximativ 2 luni cu numere de înmatriculare provizorii. Cu prilejul obținerii certificatului de autenticitate al autoturismului, la sediul Registrului Auto Român, o persoană necunoscută i-a dat numărul de telefon al inculpatului P.M., spunându-i că acesta se ocupă cu înmatricularea autoturismelor. În zilele următoare inculpatul V.G.G. l-a contactat telefonic și s-a întâlnit cu inculpatul P.M., căruia i-a înmânat actele de proveniență ale autoturismului, cartea de identitate a mașinii, certificatul de autenticitate, rugându-l totodată pe inculpat să afle care este valoarea taxei de poluare și să îl anunțe. După câteva zile, cei doi s-au întâlnit din nou, inculpatul P.M. cerându-i inculpatului V.G.G. o copie a cărții sale de identitate și spunându-i că va plăti el toate taxele necesare înmatriculării. După aproximativ două săptămâni, inculpatul P.M. i-a dat inculpatului certificatul de înmatriculare, cartea de identitate a vehiculului și plăcuțele cu numerele de înmatriculare, iar inculpatul i-a dat suma de 1.300 euro, din care 1.100 euro reprezentau valoarea reală a taxei de poluare. Inculpatul a afirmat că nu știe ce reprezenta restul de 200 euro și că nu a știut că pentru înmatricularea autoturismului său a fost folosită o chitanță falsă.
Menționăm că pentru înmatriculare autoturismului taxa de poluare ce trebuia achitată la data înmatriculării, 02 februarie 2009, este în cuantum de 14.841 RON, echivalentul a 3.971,92 euro.
Inculpatul V.G.G. a declarat, de asemenea, că, în momentul în care inculpatul P.M. i-a dat actele mașinii și plăcuțele de înmatriculare, i-a spus să meargă la organul fiscal și să declare bunul pentru plata impozitului.
Declarația inculpatului V.G.G. este nesinceră, acesta cunoscând faptul că pentru înmatricularea autoturismului său a fost folosită o dovadă falsă de achitare a taxei de poluare și o viză falsă a organului fiscal de luare în evidență. De altfel, până la data aducerii la cunoștință a învinuirii, autoturismul respectiv nu a fost declarat la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5. De asemenea, înmatricularea autoturismului nu putea fi făcută fără viza instituției fiscale de luare în evidență, aspect cunoscut de inculpatul P.M., astfel că acesta nu îi putea spune inculpatului să declare autoturismul la organul fiscal, după înmatricularea acestuia.
De asemenea, nu poate fi reținută afirmația sa, conform căreia inculpatul P.M. (pe care îl cunoscuse cu foarte puțin timp în urmă) s-a oferit să achite cu mijloace proprii taxa de poluare. După cum am arătat mai sus, inculpatul P.M. solicita „clienților” odată cu actele vehiculului, jumătate din valoarea reală a taxei de poluare, sumă pe care, în cea mai mare parte o remitea inculpatului C.G., pentru ca acesta să întocmească dosarul de înmatriculare.
De altfel, după înmatricularea autoturismului propriu în această modalitate, inculpatul V.G.G. a mai apelat la inculpatul P.M. și pentru înmatricularea altor vehicule, respectiv un autoturism marca O. aparținând nașului său, B.F. și un autoturism marca O. achiziționat de învinuit pentru cumnatul său, G.I.
În ziua de 07 iulie 2009, la ora 12:31:07, când V.G.G. îl contactează pe P.M., cu care poartă următoarea discuție telefonică:
V.G.G.: „Alo!
P.M.: Alo!
V.G.G.: Trăiască, domn' M.!
P.M.: Hai, noroc!
V.G.G.: V. vă deranjează.
P.M.: Aoleu, V.! Ce faci, măi, n-auzi?
V.G.G.: Uite, am și eu...
P.M.: Mobiliera ta. Dar nu știu de ce nu-mi apare mie numărul tău. Ți-ai schimbat numărul?
V.G.G.: Nu, nu. Nea' M., am și eu o întrebare.
P.M.: Zi, tata.
V.G.G.: Vrea un văr de-al meu să-și ia un O., dar a zis ăla că dacă e... Deci mașina e din luna a zecea '96. Cică la noi în carte o sa-i facă din '97. E adevărat?
P.M.: În ce lună?
V.G.G.: 10. Deci luna a 10-a, '96, este O.
P.M.: Auzi? S-ar putea, da, s-ar putea, nu e lege.
V.G.G.: Bun. Și atunci taxa aia...
P.M.: Dă drumul... O facem să fie bine pentru toata lumea.
V.G.G.: Da, dar pe cât intră? Intră pe '97? Că dacă e pe '97 e 130, dacă e pe '96, e vreo 900. Asta e.
P.M.: Hai, măi, ca ne înțelegem noi, nu contează. Ce? Ești nebun? V., te-a înnebunit Dumnezeu?
V.G.G.: Bine.
P.M.: Ce? E o problemă?
V.G.G.: Atunci dacă e, vorbesc cu mata cu totul, cu toată treaba și RAR și alea și alea.
P.M.: Păi, sigur, tot, tot, da.
V.G.G.: Da. Deci e posibil...
P.M.: Ăsta e numărul tău, nu?
V.G.G.: Da. Ăsta e numărul meu. Deci e posibil sa iasă pe '97, nu, la noi?
P.M.: Da, domne, da, e posibil. E posibil da, e posibil nu.
V.G.G.: E posibil da. Și asta la Financiar pe ce se plătește? După cartea din România sau după brieful din...
P.M.: Da, după cartea României.
V.G.G.: Deci după cartea României, nu după brief.
P.M.: Cartea românească, da. Păi, dacă n-ai cartea, copie după carte nu faci nimic. Cartea românească trebuie, obligat.
V.G.G.: A, deci după cartea românească se plătește taxa aia. nu?
P.M.: Păi, sigur, da, tati.
V.G.G.: Nu după...
P.M.: Nu, nu.
V.G.G.: După brief-ul lor.
P.M.: Nu, n-ai treabă.
V.G.G.: Că la el un brief...
P.M.: Că aia mai mint, știi ... domne, ia, că e euro cinci, euro patru, euro trei. P...! De unde? Ca să-și vândă și ei. Ce stabilești aici, aici la RAR aia e lege.
V.G.G.: îhî!
P.M.: Aia e lege. Înțelegi?
V.G.G.: Am înțeles.
P.M.: Restul, vrăjeli. Că și aia sunt șmecheri: Da, domne... Că a venit M.: Domne, am luat-o și mi-a zis că e euro patru. Când m-am dus cu ea, de abia a ieșit euro trei. Păi, domne, aia așa mi-au spus. - Păi, măi, omule, aia au interes să-ți spună că nu?
V.G.G.: Așa mi-a spus și ăsta, mi-a zis că pe brief, când a intrat pe brief-ul ei, e pe zece nouăzeci și șase, dar a zis că s-ar putea la RAR să ia pe '97.
P.M.: Nu, nu se potrivește, tată. Ce scriu ăștia la RAR la noi aici, aia e literă de lege.
V.G.G.: înțelegi? ca a zis ca depinde de seria aia mare, depinde cat e.
P.M.: Da, da.
V.G.G.: Bine, nea' M.
P.M.: Bine. Și mă suni și o rezolvăm.
V.G.G.: Da.
P.M.: Bine. Pa, pa!
V.G.G.: Pa!”
În ziua de 07 august 2009, la ora 15:28:06, când P.M. ia legătura cu V.G.G., cu care poartă următoarea discuție telefonică:
P.M.: „Ce ai făcut?
V.G.G.: Nu am făcut nimic.
P