ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4115/2010

Ședința publică de la 25 noiembrie 2010 Asupra perimării recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâtele SC B.H.I. SRL Zalău și AC P.A.S. Târgu Mureș pentru ca prin hotărârea pe care urma să o pronunțe instanța, să constate nulitatea absolută a contractului de cesiune încheiat între AC P.A.S. Târgu Mureș și SC B.H.I. SRL Zalău, să dispună în contradictoriu cu AC P.A.S. Târgu Mureș rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare de acțiunii din 30 iunie 1999 și să o oblige pe această pârâtă la plata de daune interese, reprezentând valoarea investițiilor nerealizare în sumă de 15.918,5 dolari SUA plătibili în lei la cursul de la data efectuării plății, precum și plata contravalorii celor 59.808 acțiuni, respectiv suma de 149.520 lei și contravaloarea dividendelor încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni.

Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins acțiunea ca neîntemeiată, așa cum rezultă din sentința comercială nr. 9036 din 11 septembrie 2008. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin Decizia 141 din 16 martie 2009. Împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs pe care l-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin încheierea de la data de 3 decembrie 2009 instanța de recurs a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei certificatul emis de Judecătoria Tg.Mureș privind existența sau inexistența AC P.A.S. Târgu Mureș.

La data de 11 martie 2010, Curtea a invocat incidența în cauză a dispozițiilor art. 155 1 C. proc. civ. față de împrejurarea că recurenta reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor instanței reținute prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2009, împiedicând astfel desfășurarea normală a procesului, motiv pentru care a suspendat judecata recursului. Prin referatul aflat la fila 33 din dosar, grefa instanței a învederat că au trecut mai mult de șase luni de la data suspendării judecării cauzei. Conform art. 248 (1) C. proc. civ. „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu”. Alin. (3) al acestui articol prevede că în materie comercială termenul de perimare este de șase luni. În aceste împrejurări, Curtea constată că de la data suspendării judecării recursului au trecut mai mult de șase luni, că actele de procedură nu urmau să fie îndeplinite din oficiu și că nu sunt îndeplinite dispozițiile alin. (2) ale art. 248 privind exonerarea de răspundere a părții pentru suspendarea judecării cauzei. Ca urmare, fiind îndeplinite dispozițiile art. 248 ali. (1) teza I recursul se va constata perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva Deciziei comerciale nr. 141 din 16 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.