ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4115/2010

Ședința publică

de la 25 noiembrie 2010

Asupra perimării

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A.V.A.S. București a chemat în judecată pe

pârâtele SC B.H.I. SRL Zalău și AC P.A.S. Târgu Mureș pentru ca prin hotărârea

pe care urma să o pronunțe instanța, să constate nulitatea absolută a

contractului de cesiune încheiat între AC P.A.S. Târgu Mureș și SC B.H.I. SRL

Zalău, să dispună în contradictoriu cu AC P.A.S. Târgu Mureș rezoluțiunea

contractului de vânzare-cumpărare de acțiunii din 30 iunie 1999 și să o oblige

pe această pârâtă la plata de daune interese, reprezentând valoarea

investițiilor nerealizare în sumă de 15.918,5 dolari SUA plătibili în lei la

cursul de la data efectuării plății, precum și plata contravalorii celor 59.808

acțiuni, respectiv suma de 149.520 lei și contravaloarea dividendelor încasate

de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului de vânzare-cumpărare

acțiuni.

Tribunalul București,

secția a VI-a comercială, a respins acțiunea ca neîntemeiată, așa cum rezultă

din sentința comercială nr. 9036 din 11 septembrie 2008.

Apelul declarat de

reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de Curtea de

Apel București, secția a V-a comercială, prin Decizia 141 din 16 martie 2009.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs pe care l-a întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin încheierea de la

data de 3 decembrie 2009 instanța de recurs a dispus citarea reclamantei cu

mențiunea de a depune la dosarul cauzei certificatul emis de Judecătoria

Tg.Mureș privind existența sau inexistența AC P.A.S. Târgu Mureș.

La data de 11 martie

2010, Curtea a invocat incidența în cauză a dispozițiilor art. 155

1

C.

proc. civ. față de împrejurarea că recurenta reclamantă nu s-a conformat

dispozițiilor instanței reținute prin încheierea de ședință din 3 decembrie

2009, împiedicând astfel desfășurarea normală a procesului, motiv pentru care a

suspendat judecata recursului.

Prin referatul aflat

la fila 33 din dosar, grefa instanței a învederat că au trecut mai mult de șase

luni de la data suspendării judecării cauzei.

Conform art. 248 (1) C.

proc. civ. „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs,

revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept,

chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp

de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie

îndeplinit din oficiu”.

Alin. (3) al acestui

articol prevede că în materie comercială termenul de perimare este de șase

luni.

În aceste

împrejurări, Curtea constată că de la data suspendării judecării recursului au

trecut mai mult de șase luni, că actele de procedură nu urmau să fie

îndeplinite din oficiu și că nu sunt îndeplinite dispozițiile alin. (2) ale art.

248 privind exonerarea de răspundere a părții pentru suspendarea judecării

cauzei.

Ca urmare, fiind

îndeplinite dispozițiile art. 248 ali. (1) teza I recursul se va constata

perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva Deciziei comerciale

nr. 141 din 16 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 noiembrie 2010.