ÎCCJ, Decizia nr. 50/2020

Asupra recursurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 28 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, s-a admis cererea formulată de contestatorii A. și B. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut că pentru sesizarea instanței de control constituțional trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

a) excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

b) excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

c) excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d) excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În analiza condițiilor enumerate anterior, instanța supremă a constatat că excepția a fost invocată de către contestatori, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți și are în vedere neconstituționalitatea unor dispoziții legale care vizează cauza, fără ca textele criticate să fie declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții.

Mai mult decât atât, s-a făcut referire la dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, conform cărora "Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești".

Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a apreciat că excepția este neîntemeiată, menționând că instanța de control constituțional a reținut că instanțele judecătorești, astfel cum sunt reglementate prin Constituție și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, își realizează funcția de înfăptuire a justiției prin intermediul judecătorilor organizați în completuri de judecată.

Prin urmare, pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se stabilește prin lege, iar în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică.

Nu în ultimul rând, instanța supremă a reținut în cuprinsul hotărârii recurate că modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii, iar desemnarea membrilor completurilor de judecată la propunerea președintelui de secție și cu aprobarea Colegiului de conducere nu este de natură să afecteze cerința independenței și imparțialității obiective a completurilor.

Împotriva acestei decizii A. și B. au formulat, la data de 30 martie 2020, recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 25 mai 2020, dată la care au avut loc și dezbaterile.

La termenul de judecată din data de 25 mai 2020, apărătorul ales al recurenților A. și B. a solicitat instanței să ia act de retragerea recursurilor formulate de aceștia împotriva încheierii din 28 februarie 2020, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2020.

Având în vedere manifestarea de voință exprimată de recurenții A. și B., prin apărător ales, în sensul că înțeleg să-și retragă calea de atac formulată, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători va lua act de retragerea recursurilor declarate de aceștia împotriva încheierii din 28 februarie 2020, pronunțată de secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursurilor declarate de contestatorii A. și B. împotriva încheierii din 28 februarie 2020, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurenții la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2020.

GGC - NN