ÎCCJ, Decizia nr. 37/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Hotărârea nr. 964 din 11 octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui României eliberarea din funcție, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a doamnei A. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.

Prin cererea înregistrată la 1 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, A. a formulat, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, contestație împotriva hotărârii menționate la pct. 1.

În Dosarul nr. x/2018, prin încheierea din 26 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele: (i) admite în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de contestatoarea A.; (ii) sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 303/2004, în raport de prevederile art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) și (2), art. 16 alin. (1), art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și ale art. 1 și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; (iii) respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 303/2004, raportat la art. 67, art. 68 și art. 90 din C. pen.

În același dosar, prin Decizia nr. 1633 din 26 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 964 din 11 octombrie 2018.

Contestatoarea A. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 1633 din 26 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/2019.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului în raport cu dispozițiile art. 29 alin. (5), (7) și (9) din Legea nr. 317/2004.

II. Considerentele Înaltei Curți

La termenul de judecată de astăzi, 10 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a rămas în pronunțare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepției inadmisibilității recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, excepție de procedură ce face inutilă, în tot, cercetarea în fond a cauzei.

Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, prezentul recurs a fost exercitat împotriva deciziei pronunțate de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost soluționată o contestație împotriva unei hotărâri a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii privind cariera procurorului, fiind incidente dispozițiile art. 29 alin. (5), (7) și (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

"Art. 29. - [...]

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

[...]

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.*)

[...]

(9) Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (7) este definitivă."

Conform dispozițiilor citate, decizia ce formează obiectul recursului este o hotărâre judecătorească definitivă.

Or, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, potrivit art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, completul de 5 judecători în alte materii decât cea penală soluționează "cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege", precum și "recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători".

În acord cu dispozițiile menționate, se constată că hotărârea definitivă pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 nu este supusă recursului la completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, nefiind identificate alte dispoziții legale, care, în sensul prevederilor citate anterior, să prevadă calea de atac a recursului în ipoteza analizată.

Chiar dacă în cererea de recurs se menționează expres că recursul este declarat împotriva Deciziei nr. 1633 din 26 martie 2019, se cuvine a fi menționat că nici în ipoteza în care recursul ar fi fost îndreptat împotriva încheierii prin care a fost respinsă, în parte, cererea de sesizare a Curții Constituționale, competența de soluționare a recursului nu ar fi revenit completului de 5 judecători, ci secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, care prevede expres că "Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale."

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004, art. 29 alin. (5), (7) și (9) din Legea nr. 317/2004 și art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., Completul de 5 judecători va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 1633 din 26 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2020.

GGC - NN