ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 998/2022

Ședința publică din data de 4 mai 2022

Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 29.02.2016, sub nr. x/2016, U.A.T. Comuna Tarcău, prin primar, a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L., în temeiul dispozițiilor din Legea nr. 85/2014.

Prin sentința civilă nr. 223/21.04.2016, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a deschis procedura generală împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L. și a desemnat lichidator judiciar provizoriu pe B..

Prin sentința civilă nr. 385/F/04.08.2016, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus intrarea în faliment a S.C. A. S.R.L., fiind numit lichidator judiciar B..

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 21.02.2017, sub nr. x/2016/a2, B.., în calitate de lichidator judiciar al S.C. A. S.R.L. a solicitat atragerea răspunderii personale a numiților C., D. și E., în calitate de administratori de fapt ai debitoarei, respectiv obligarea la plata sumei de 2.009.281,84 RON, reprezentând pasivul neacoperit al debitoarei.

În drept, au fost invocate prevederile art. 169 alin. (1) lit. a), c) și d) din Legea nr. 85/2014.

Prin încheierea nr. 175F/23.03.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a conexat cererea de atragere a răspunderii patrimoniale la dosarul nr. x/2016.

Prin sentința civilă nr. 210/F/23.06.2020, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis cererea conexă privind atragerea răspunderii personale și a dispus ca pasivul debitoarei S.C. A. S.R.L., în sumă de 1.039.320,21 RON, să fie suportat de pârâtul C.. A respins cererea privind atragerea răspunderii personale formulată de lichidatorul judiciar B.. în contradictoriu cu pârâții D. și E..

Împotriva acestei sentințe, creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț și pârâtul C. au declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 181/11.05.2021, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active a apelantei A.J.F.P. Neamț și a respins apelurile ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, pârâtul C. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel.

În motivare, a arătat că a fost obligat la suportarea sumei de 1.039.320,21 RON din pasivul debitoarei S.C. A. S.R.L. și că instanța a plecat de la o premisă greșită, în sensul că, potrivit hotărârii A.G.A. nr. 10/10.09.2008, societatea ar fi fost administrată doar de către el începând cu 10.09.2008 și că în această perioadă o serie de bunuri ar fi dispărut, fiind reținută incidența prevederilor art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014.

A mai susținut că întregul probatoriu administrat în cauză relevă faptul că ulterior datei de 10.09.2008 societatea a fost administrată în fapt de către F., calitatea acestuia de administrator statutar încetând abia la data de

16.03.2015.

În continuare, a mai arătat că la Registrul Comerțului nu a fost înscrisă nicio mențiune privitoare la hotărârea A.G.A. nr. 10/10.09.2008 pentru opozabilitatea față de terți, aceasta fiind folosită doar în relația cu G., cu privire la dreptul de semnătură în bancă.

Recurentul a mai susținut că în primă instanță i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil și la apărare, deoarece nu numai că i-a fost respinsă solicitarea de înscriere în fals împotriva situațiilor financiare aferente anului 2011, ci a fost conferită valoare probatorie acestora.

De altfel, s-a reținut faptul că potrivit raportului de inspecție fiscală nr. x/27.05.2016, în perioada 2011-2012, când administrarea s-ar fi exercitat de către el, nu s-a realizat o înregistrare corectă a operațiunilor contabile. Or, această chestiune, legată de consemnările din raport, nu a fost pusă în discuția părților, fiind invocată din oficiu, după închiderea dezbaterilor, fără a fi pusă în discuția contradictorie a părților relevanța acestor înscrisuri, astfel încât să își poată pregăti apărarea.

Prin urmare, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, principiul disponibilității procesului civil, cel al contradictorialității, precum și dreptul la apărare.

Potrivit recurentului, atât hotărârea primei instanțe, cât și cea din apel sunt date cu încălcarea normelor de drept material, iar motivarea este insuficientă, superficială și inexactă, în condițiile în care nu există nicio probă care să releve că ar fi îndeplinit vreun act de administrare, în contradicție flagrantă cu întregul probatoriu administrat în cauză.

În continuare, a mai arătat că instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 977 C. civ., privitoare la interpretarea contractelor, cu referire la voința reală a semnatarilor hotărârii A.G.A. nr. 10/10.09.2008, respectiv aceea ca numitul F. să nu mai aibă drept de semnătură la bancă; așa-zisa demisie a fostului administrator nefiind altceva decât un pretext ca banca să ia act de încetarea dreptului său de semnătură.

În drept, a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

La 30.09.2021 intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, în raport cu art. 483 alin. (2) C. proc. civ., coroborat cu art. 8 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, susținând că hotărârea primei instanțe este supusă numai apelului; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în cuprinsul căruia s-a reținut că recursul declarat nu a fost legal timbrat și că acesta este inadmisibil.

Raportul a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că pot depune puncte de vedere la raport; niciuna dintre părți nu și-au exprimat punctul de vedere.

Luând în examinare, cu prioritate, chestiunea legalei învestiri a instanței, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În speță, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, calculată conform art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa din 09.08.2021, comunicată recurentului la 13.08.2021, autorului căii de atac i s-a pus în vedere să plătească și să depună la dosar dovada achitării acestei taxe.

Împotriva modului de stabilire a obligației de timbrare nu a fost formulată cerere de reexaminare, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile O.U.G. nr. 51/2008.

Aspectul referitor la neîndeplinirea obligației de timbrare a recursului a fost semnalat și prin raportul asupra admisibilității acestuia, comunicat recurentului la 23.03.2022, acesta rămânând pasiv în executarea obligației sale legale.

Așa fiind, constatând că până la termenul de judecată stabilit pentru examinarea recursului în completul de filtru, 04.05.2022, autorul căii de atac nu s-a conformat obligației de plată a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 486 alin. (3), coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei civile nr. 181/11.05.2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 mai 2022.