ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 256/2014

Deliberând asupra cauzei

civile de față, constată următoarele:

Prin cererile înregistrate pe rolul Tribunalului

Prahova, sub nr. 5456/204/2012, petenții Sindicatul Petroliștilor D., Sindicatul

Liber Independent Petrosind C., Sindicatul Liber și Independent Petrom S.M. au declarat

recurs împotriva sentinței civile nr. 8 din 14 noiembrie 2012 a Judecătoriei Câmpina.

În ședința publică din

data de 11 februarie 2013, recurenții au formulat, oral, cerere de recuzare a întregului

complet de judecată.

În ședința publică din

data de 14 februarie 2013, tribunalul a invocat, din oficiu, excepția de netimbrare

a cererii de recuzare, iar prin încheierea de la acea dată, Tribunalul Prahova a

admis excepția netimbrării cererii și a anulat cererea de recuzare a întregului

complet de judecată, formulată de recurenți, ca netimbrată.

Pentru a pronunța această

încheiere, tribunalul a reținut că recurenții nu s-au conformat obligației de a

achita taxa de timbru și timbrul judiciar până la termenul de judecată stabilit.

În baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. cu aplicarea art. 21 alin. (3) din Legea

nr. 146/1997, coroborate cu art. 3 din O.G. nr. 32/1995, instanța a admis excepția

de netimbrare, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a anulat cererea ca

fiind netimbrată.

Ulterior, la data de 19

martie 2013, prin cererile de recuzare înregistrate pe rolul Tribunalului Prahova

în Dosarul nr. 5456/204/2012, recurenții au solicitat recuzarea întregului complet

de judecată ce a fost investit cu soluționarea recursului.

Prin încheierea de ședință

din data de 8 aprilie 2013, Tribunalul Prahova a respins, ca neîntemeiate, cererile

de recuzare, reținând că judecătorii recuzați nu și-au spus părerea cu privire la

cauza ce se judecă, respectiv, prin respingerea cererii de amânare, nu s-au antepronunțat

cu privire recursurile ce fac obiectul dosarului.

Împotriva încheierii din

data de 14 februarie 2013, au declarat recursuri petenții Sindicatul Petroliștilor

D., Sindicatul Liber și Independent Petrom S.M. și Sindicatul Liber Independent

Petrosind C.

Prin decizia nr. 1357

din 16 mai 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, recursurile au fost

respinse, ca inadmisibile, reținându-se în considerente că, în speță, cererile de

recuzare au fost formulate în faza recursului, astfel că acestea erau irevocabile,

neputând fi atacate nici odată cu fondul cauzei și nici separat, cum s-a procedat

în mod eronat de către recurenți, care nu aveau deschisă calea recursului la instanța

superioară.

Împotriva deciziei

nr. 1357 din 16 mai 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, au declarat

recursuri petenții Sindicatul Petroliștilor D., Sindicatul Liber Independent Petrosind

C. și Sindicatul Liber și Independent Petrom S.M., invocând motivul de nelegalitate

prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Examinând

recursul, în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei

analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte constată următoarele:

Legalitatea căilor de

atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor

de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege

nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau

retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare

de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele

procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute

de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Dreptul de a exercita

o cale de atac este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui. Partea interesată

nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiași hotărâri, deci

nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.

Recursul este

o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ

prevăzute de lege, se exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile

de drept.

Dispozițiile

art. 299 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că „hotărârile date fără drept de apel,

cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor

organe jurisdicționale sunt supuse recursului”, iar potrivit art. 377 alin. (2)

pct. 4 din același cod „sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar

dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii”.

Prin urmare,

rezultă că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept

de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională,

în condițiile prevăzute de lege.

Din analiza

coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că recursul declarat împotriva unei

decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre

nefiind susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi de atac.

În speță, decizia civilă

nr. 1357 din 16 mai 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, împotriva căreia

a fost exercitată calea de atac a recursului, a fost pronunțată în soluționarea

unui recurs (de asemenea, inadmisibil), fiind deci o hotărâre irevocabilă.

Raportat la dispozițiile

legale menționate anterior și la considerentele expuse, recursurile declarate împotriva

deciziei nr. 1357 din 16 mai 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă vor

fi respinse, ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile,

recursurile declarate de petenții Sindicatul Petroliștilor D., Sindicatul Liber

Independent Petrosind C. și Sindicatul Liber și Independent Petrom S.M. împotriva

deciziei nr. 1357 din 16 mai 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 ianuarie 2014.