ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 968/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 968/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 3 mai 2022
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj la 24 noiembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Bazinală de Apă Banat, anularea procesului-verbal de constatare și aplicare de penalități nr. x din 16 octombrie 2017.
Prin sentința civilă nr. 3813/2019 din 22 noiembrie 2019, Judecătoria Lugoj a respins excepția de nelegalitate a avizului de gospodărire a apelor nr. 26 din 9 februarie 2009 și a autorizației de gospodărire a apelor nr. 384 din 31 octombrie 2016 și a respins plângerea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 783 din 7 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă.
Împotriva deciziei instanței de apel, reclamanta a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 635/2020 din 17 noiembrie 2020, Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Curții de Apel Timișoara, pe rolul căreia a fost înregistrată sub nr. x/2020.
Prin decizia civilă nr. 72/A din 27 ianuarie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a admis excepția tardivității cererii de revizuire și, pe cale de consecință, a anulat cererea de revizuire formulată împotriva deciziei instanței de apel.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs în cadrul căruia a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și tardivității recursului.
Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 10 martie 2022, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.
Asupra admisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 72/A din 27 ianuarie 2021, prin care Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a anulat cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Or, conform art. 513 alin. (6) teza I C. proc. civ., "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul." Ca atare, recursul exercitat împotriva deciziei instanței de revizuire este admisibil.
Examinând, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepția tardivității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Cu titlu prealabil, Înalta Curte apreciază că nu se impune examinarea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât acest text de lege este aplicabil în revizuire, iar nu în calea de atac a recursului ce formează obiectul prezentei judecăți.
Cu privire la excepția tardivității recursului, Înalta Curte reține că art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ. prevede că termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Acest text de lege stabilește că durata termenului de recurs este de 30 zile și că momentul de la care începe să curgă coincide cu data comunicării hotărârii.
De asemenea, art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. prevede că atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că decizia pronunțată de instanța de revizuire a fost comunicată recurentei-reclamante la 5 februarie 2021 .
Cum termenul de recurs de 30 zile curge de la data comunicării hotărârii, rezultă că acest termen a început să curgă la 5 februarie 2021 și s-a împlinit la 8 martie 2021.
Ca atare, ultima zi în care putea fi exercitat recursul era la 8 martie 2021. Or, recursul a fost formulat la 13 aprilie 2021, fiind astfel depășit termenul imperativ de 30 zile prevăzut de art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ.
În aceste condiții, devine incidentă sancțiunea instituită de art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit căruia, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".
Pentru aceste motive, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. împotriva deciziei instanței de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 72/A din 27 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 mai 2022.