ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 779/2022

Ședința publică din data de 5 aprilie 2022

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 10 septembrie 2019, sub nr. x/2019, debitoarea A. S.R.L. a solicitat, în temeiul art. 66 alin. (1), art. 67 și art. 71 din Legea nr. 85/2014, deschiderea procedurii de faliment în formă simplificată.

Prin sentința nr. 302 din 20 septembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii simplificate de faliment formulată de debitoarea A. S.R.L.

Împotriva acestei sentințe, debitoarea A. S.R.L. a declarat apel, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și, în rejudecare, admiterea acțiunii formulate, iar, în subsidiar, numirea în calitate de lichidator a B..

La primul termen de judecată din apel, instanța a invocat, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, așa cum a fost modificată prin O.G. nr. 88/27.09.2018, în speță neconstituționalitatea art. 1 pct. 1 care se referă la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 în care este reglementată valoarea prag care permite deschiderea procedurii, respectiv teza finală, potrivit căreia "când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului", excepție de neconstituționalitate care, față de art. 1 alin. (5) din Constituția României, reglementează principiul legalității sub aspectul lipsei de claritate a actului normativ, principiul egalității între creditori fiind încălcat, în opinia instanței, art. 16 alin. (1) din Constituția României și art. 44 alin. (1) și (2) din Constituția României prin care se garantează dreptul de proprietate și tratamentul egal în această situație, raportat la tratamentul diferențiat al creanțelor bugetare față de creanțele nonbugetare.

Prin încheierea din 11 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, s-a consemnat că administratorul societății A. S.R.L. a arătat că nu are nimic de adăugat cu privire la excepția invocată din oficiu. Totodată, având nevoie de timp pentru deliberare, instanța a dispus amânarea pronunțării asupra excepției de neconstituționalitate, invocată din oficiu, pentru data de 12 decembrie 2019.

Prin încheierea din 12 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 și a art. I. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/27.09.2018, potrivit căruia articolul 5, alin. (1), punctul 72 din Legea nr. 85/2014 se modifică, în sensul că:" Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului", excepție de neconstituționalitate invocată din oficiu de instanță prin raportare la principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituția României, la principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituția României și la principiul garantării dreptului de proprietate prevăzut de art. 44 alin. (1) și (2) din Constituția României.

Totodată, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului din prezenta cauză, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate menționată mai sus.

Împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, a declarat recurs debitoarea A. S.R.L., solicitând repunerea pe rol a cauzei, pe motiv că așteptarea soluționării dosarului x/2020 tergiversează foarte mult soluționarea dosarului nr. x/2019, în speță, fiind aplicabile dispozițiile art. 509 pct. 11 C. proc. civ.. Totodată, a arătat că textul legal invocat a fost modificat, în sensul că nu mai este analizat raportul creanțelor chirografare sau bugetare, fiind admisibilă cererea privind deschiderea procedurii, fără a se mai analiza natura creanței.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 8 februarie 2021, sub nr. x/2019/a1.

Prin încheierea din 8 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a suspendat judecata recursului declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Constatându-se că pricina a fost suspendată la 8 iunie 2021, dată de la care au trecut mai mult de 6 luni, prin referatul întocmit la 10 martie 2022, s-a propus fixarea unui termen de judecată pentru constatarea perimării, potrivit dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., sens în care a fost stabilit termen la 5 aprilie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea discutării incidentului procedural al perimării.

Asupra incidentului procedural al perimării, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) teza I C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".

Perimarea reprezintă atât o sancțiune procedurală care conduce la stingerea procesului în faza în care se găsește, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților în proces.

Conform textului de lege anterior evocat, perimarea poate opera atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, de reformare sau retractare.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că, prin încheierea din 8 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a suspendat judecata recursului declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Autoarea recursului nu a solicitat repunerea cauzei pe rol după suspendarea judecății, dispusă prin încheierea din 8 iunie 2021. Astfel, recurenta nu a mai stăruit în soluționarea cererii de recurs, deși justifica un interes în continuarea judecății acestei căi de atac.

Având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentei începând cu 8 iunie 2021 și până la 5 aprilie 2022, când a fost luată în examinare perimarea cererii de recurs, rezultă că s-a împlinit termenul de perimare de 6 luni, prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste motive, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentei mai mult de 6 luni, fără ca, în acest termen, să intervină o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, conform art. 417-418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 416 alin. (1) și art. 420 alin. (1) din același act normativ, va constata perimat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 aprilie 2022.