ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3362/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3362/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului penal
de față ;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 6/A din 17 ianuarie 2013
a Curții de Apel Oradea în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins
ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, împotriva
sentinței penale nr. 72 din 1 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Pentru a pronunța această
soluție Curtea a reținut că prin sentința penală nr. 72/P din 1 aprilie 2010 a Tribunalului
Bihor s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului
O.N.D., de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de omor deosebit de grav prevăzută
de art. 174-art. 176 lit. d) C. pen. și tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.
(2) lit. b) și alin. (2
1
) lit. b) C. pen. și nerespectarea regimului
armelor și munițiilor prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen.
S-a constatat că inculpatul
a fost reținut 24 ore în data de 12 februarie 2009, arestat preventiv din 12
februarie 2009 până la 21 februarie 2009 și de la 20 martie 2009 până la zi.
În baza art. 350
alin. (1) și (2) C. proc. pen. a revocat măsura arestării preventive luată împotriva
inculpatului O.N.D. prin încheierea nr. 17 din 20 martie 2009 a Tribunalului Bihor,
mandat de arestare preventivă din 20 martie 2009 a Tribunalului Bihor și a dispus
punerea de îndată în libertate a acestuia dacă nu este arestat într-o altă cauză.
În baza art. 346
alin. (3) C. proc. pen. a respins pretențiile civile formulate de părțile civile
F.D.D. și B.F.A.
A dispus conservarea mijloacelor
de probă, corpuri delicte, aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Bihor,
ce poartă sigiliul Institutului de Criminalistică București.
În baza art. 192
alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina
acestuia.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
În data de 9 februarie
2009, inculpatul a fost în vizită la martorul M.T.C. împreună cu martorul P.L. și
încă o persoană. Plecarea de la locuința martorului a inculpatului s-a făcut cu
un taximetru aparținând firmei de taxi S.
Astfel, inculpatul a arătat
că în data de 9 din 10 februarie 2009 la plecarea de la locuința prietenului său
M.T.C. acesta i-a chemat un taximetru și că mașina respectivă a fost a victimei.
Inculpatul a arătat că taximetrul a fost chemat de gazdă în intervalul de timp 23:30-24:00
și a arătat care a fost traseul urmat. Taximetrul care a venit la comandă era un
autoturism marca X., de culoare gri metalizat ce purta însemnele firmei de taxi
S. Martorul P.L. s-a urcat pe locul din spate din partea dreaptă, iar după ce a
schimbat bancnota și i-a restituit martorului M.C. 40 RON, a urcat pe locul din
față. Traseul pe care l-au urmat a fost: punctul de plecare, str. S.O., din fața
unui salon de coafură, de aici au mers în marșarier până la podul de pontoane, apoi
s-au deplasat pe strada care leagă strada S.O. și B-dul D. pe care și-au continuat
deplasarea, apoi au intrat pe str. T., până au intrat pe strada C.C. La postul de
poliței de lângă piață, au virat pe o străduță la stânga, au trecut pe lângă Pensiunea
T.A. și în spatele localului D.E. a coborât din autoturism martorul P.L. Au continuat
deplasarea pe str. M. și au ajuns pe str. C. la locuința sa. Costul cursei a fost
de 6,4 RON și a plătit 7 RON.
Declarația sa este confirmată
de xerocopiile caietului de comenzi telefonice ridicat de la firma de taxi S. potrivit
căruia, comanda de pe str. S.O. la salon a fost preluată de indicativul 89 (al victimei)
la ora 23:45. Aceasta se coroborează cu imaginea video surprinsă de camera de luat
vederi de la Banca C.R., Sucursala R. care surprinde trecerea unui autoturism X.
cu cupolă de taxi la ora 23:58, aceasta aflându-se pe traseul indicat de inculpat
cu ocazia audierii sale.
De altfel, poziția sa
este susținută și de martorii M.T.C. și P.L.
Martorul M.T.C. arată
că în data de 9 februarie 2009 a fost vizitat de inculpat în locuința sa se mai
aflau și alte persoane printre care și martorul P.L. Inculpatul și acest martor
au plecat ultimii, iar în momentul în care s-au hotărât să plece, le-a chemat acestora
un taxi de la firma S. Comanda a fost făcută pentru str. S.O. la Salonul „M.B.”.
Martorul P.L. confirmă
faptul că în data de 9 februarie 2009, în apropierea miezului nopții, a plecat de
la locuința lui M.C. împreună cu inculpatul. Deplasarea au făcut-o cu un taximetru
chemat de gazdă. S-a urcat în mașină în spate, iar inculpatul a stat pe locul din
dreapta față. Acesta arată că nu poate indica traseul întrucât nu cunoaște numele
tuturor străzilor pe care au trecut, dar coborârea sa din taximetru a avut loc la
localul „D.E.”.
Martorul C.E.C. confirmă
că în data de 9 februarie 2009 a fost la locuința martorului M.T.C. unde a rămas
până în apropierea miezului nopții, iar la plecarea sa au rămas inculpatul și martorul
P.L.
Inculpatul a rămas acasă
până a doua zi dimineața când în jurul orelor 12:00 a plecat la barul „D.M.” din
apropierea P-ței R. unde s-a întâlnit cu prietena sa B.L. și a rămas până aproximativ
la orele 15:20. Declarația sa este susținută de martora B.L. care confirmă întâlnirea
pe care au avut-o la barul „D.M.” unde au rămas până în jurul orei 15:00.
După despărțirea de prietena
sa, inculpatul l-a contactat pe martorul B.C. căruia îi promisese că îi duce mama
la A. pentru rezolvarea unui dosar de daună. După ce a făcut acest drum cu mama
martorei, inculpatul a revenit acasă.
În jurul orei 17:00, potrivit
înțelegerii anterioare, a discutat telefonic cu martorul P.L. cu care s-a și întâlnit
în fața blocului în care locuiește inculpatul. De aici au plecat la clubul „E.N.”
unde s-au întâlnit cu B.C. și U.C.
Martorul B.C. declară
că, cu ocazia acestei întâlniri i-a dat inculpatului suma de 15 RON și cheile de
la autoturismul său X1 pentru a merge a doua zi la un service auto. După aceasta
a plecat din acel local însă inculpatul și cei doi martori, P.L. și U.C., au rămas.
Martorul P.L. confirmă
poziția inculpatului și a martorului sus arătat cu privire la această întâlnire
și arată că după plecarea lui B.C. din club, toți trei s-au dus la locuința lui
U.C. unde a mai venit un prieten de-al lor a cărui poreclă este „T.N.”. Au comandat
mâncare și au băut. Au rămas în locuința acestuia până în jurul orei 02:30-03:00
când împreună cu inculpatul au plecat spre casă. Taxiul l-au chemat de pe telefonul
său mobil și aparținea firmei „H.”. Taximetristul care i-a dus l-a lăsat întâi pe
el acasă, iar apoi pe inculpat.
Martorul U.C. arată că
în seara de 10 februarie 2009 s-a întâlnit cu inculpatul și cu martorii P.L. și
B.C. la clubul „E.N.” situat în apropierea Pieței R. A văzut când inculpatul a luat
cheile de la martorul B.C. pentru a-i duce acestuia autoturismul a doua zi la service.
După plecarea martorului B.C. a plecat împreună cu inculpatul și martorul P.L. la
locuința sa unde a venit și „T.N.”. Au comandat mâncare și au consumat fiecare aproximativ
câte un pahar de bere (băutura a fost adusă de „T.N.” și s-au uitat la un film).
„T.N.” a plecat mai repede, iar inculpatul și martorul P.L. au plecat în jurul orei
02:00-02:30. Nu i-a auzit să cheme vreun taxi.
Martorul R.A., taximetrist
la firma „H.”, audiat în data de 12 februarie 2009, a declarat că în jurul orei
03:10 se afla în stația de lângă fostul restaurant „Y”, unde se afla și victima.
Martorul a fost solicitat la o comandă pe str. M. de unde a preluat doi clienți,
care s-a stabilit a fi inculpatul și P.L. Inculpatul a urcat pe scaunul din față,
iar celălalt pe bancheta din spate. Acesta din urmă a coborât lângă Complexul „P.”,
iar inculpatul a coborât pe str. C., dar martorul nu a observat ca aceasta să intre
în vreo scară de bloc, dar nici nu s-a uitat la asta pentru că nu-l interesa. Martorul
a trecut apoi pe lângă „Y”, aflată la o distanță de cca. 100-200 metri de locul
în care a coborât inculpatul și l-a văzut în stația de taxi pe B.P.P., în spatele
acestuia fiind un alt taximetrist cu un taxi de la firma „F.” cu numere de leasing.
Cursa efectuată atunci de martor a fost scurtă, de cca. 2-3 minute și a fost achitată
de inculpat. Nu a observat nimic ciudat la nici unul din cei doi pasageri deoarece
în caz contrar ar fi reținut fizionomiile. Mai arată că i s-au arătat fotografii
la poliție, dar nu poate preciza dacă vreunul din acei clienți a fost inculpatul.
Este evident că acest
martor a făcut cursa la care fac referire inculpatul și martorul P.L. deoarece susținerile
sale cu privire la modul în care a preluat acea comandă, locul de pornire și locurile
în care și-a lăsat cei doi pasageri coincid cu cele declarate de inculpat și de
martorul P.L.
După ajungerea sa acasă,
inculpatul a trimis două mesaje tip SMS, unul la ora 03:24:12 prietenei sale B.L.
(telefon nr. Z1) anunțând-o că a ajuns acasă, iar cel de-al doilea la ora 03:29:17
la nr. de telefon Z2. Următoarea comunicare tip SMS a primit-o la ora 05:32:06 de
la nr. de telefon Z3. Aceste date rezultă din comunicările primite de la operatorii
de telefonie mobilă și care au comunicat și faptul că la primirea acestora inculpatul
a fost localizat prin celula care acoperă zona în care se află și locuința sa.
În intervalul 03:42-05:32
inculpatul nu a recepționat sau expediat mesaje tip SMS ori apeluri care să permită
localizarea sa însă în acest interval nici nu s-a stabilit că telefonul inculpatului
a fost activ în celulele din zona în care a fost descoperită victima.
Cu privire la ora la care
inculpatul a ajuns acasă a fost audiat și tatăl său, O.N. Acesta a arătat în prima
declarație dată în faza de urmărire penală că fiul său a venit acasă în jurul orei
05:00 sau 05:30. Această declarație urmează a fi înlăturată întrucât este contrazisă
de celelalte probe administrate în cauză și în special avem în vedere localizările
prin intermediul celulelor telefonice de către serviciul de telefonie mobilă. De
altfel, martorul revine ulterior asupra acestei declarații chiar în faza de urmărire
penală și arată că nu știe ora la care a venit fiul său. Arată că în prima declarație
a indicat o oră fiindcă i s-a cerut acest lucru și i s-a spus că nu are importanță
aceasta, dar arată că în cameră era întuneric, se vedea că și afară era întuneric,
inculpatul nu a aprins lumina și i-a cerut doar să-l trezească dimineața la ora
07:00.
După ajungerea inculpatului
acasă victima a fost văzută de către martorul L.I., taximetrist la firma S. pe autoturismul
X., care a declarat că l-a văzut pe B.P.P. în noaptea de 10 din 11 februarie 2009
în jurul orelor 01:30-02:00 pe str. R.B. din Oradea de unde a luat un client cu
care s-a îndreptat spre str. M.G. În jurul orei 03:40 victima l-a contactat pe martor
pe canalul de rezervă și i-a spus că de pe B-dul S.M. și până pe str. T.B. sunt
1400 m și 11 pași, această discuție fiind determinată de o alta, anterioară, cu
privire la distanța dintre cele două străzi. În timpul acestei discuții victima
i-a spus că nu mai poate discuta întrucât este sunat pe telefonul mobil, după care
în acea noapte martorul nu a a mai discutat cu victima și nici nu l-a mai văzut.
Martorul nu poate preciza locul în care se afla victima atunci când au discutat
ultima dată prin stație. Acesta a mai precizat că în cursul acelei nopți dispeceratul
a anunțat o comandă pe str. T.B., iar martorul, care se afla pe str. C.B., s-a oferit
pentru comandă. În același timp s-a oferit și victima, care a afirmat că se află
pe str. S.M., la intersecție cu str. T. (locul este situat la o distanță de doar
câteva sute de metri de locuința inculpatului). Întrucât dispeceratul îl confirmase
pe martor pentru acea comandă, la scurt timp cei doi au avut discuția menționată,
victima spunând că ar fi fost mai aproape de adresa pentru care s-a făcut comanda.
De asemenea, martorul
K.A.D., taximetrist la firma „C.T.” arată că în noaptea de 10 din 11 februarie 2009,
în jurul orei 03:30 se afla în stația de taxi situată pe B-dul S.M. și în jurul
orei 04:10 a văzut-o pe victimă în aceeași stație. Aceasta era singură în autoturism.
A salutat-o folosind avariile, iar după aceea a adormit. S-a trezit cu aproximativ
15-20 de minute înainte de ora 05:00 și a constatat că mașina victimei nu se mai
afla în stația aflată pe B-dul S.M.
Din declarația martorului
B.F., paznic la SC B. SRL societate ce deține depozitul amplasat vizavi de locul
în care a fost descoperită victima rezultă că în noaptea de 10 din 11 februarie
2009, în jurul orei 04:20 a auzit câinii lătrând și a mers lângă gard, văzând astfel
că pe partea opusă a șoselei, chiar lângă podul sub care a fost apoi descoperită
victima, staționa un autoturism de culoare gri metalizat cu cupolă de taxi. Lângă
acest autoturism a văzut un bărbat care părea îmbrăcat în negru și avea o înălțime
de circa 1,90 m. după aprecierea sa, acel bărbat a stat lângă autoturism cca. 20
de minute după are a urcat la volan, a întors spre municipiul Oradea și s-a deplasat
până lângă sensul giratoriu din apropiere. Aici autoturismul a oprit, iar bărbatul
care era la volan a coborât, a venit în fugă până la locul în care staționase anterior,
a coborât de pe carosabil pe terenul viran de lângă podul sub care a fost apoi găsită
victima, fără ca martorul să vadă ce se întâmplă în continuare întrucât a plecat
de lângă gard. În dimineața zilei de 11 februarie 2009 martorul s-a apropiat de
podul lângă care staționase autoturismul taxi și spre care se îndreptase apoi în
fugă bărbatul necunoscut și a observat astfel cadavrul victimei, după care a anunțat
poliția.
Un aspect relevant care
se desprinde din declarația acestui martor este acela că persoana pe care a văzut-o
în apropierea autoturismului taxi era îmbrăcată în negru. Ori, inculpatul a declarat
că doar geaca pe care o purta era de culoare neagră, pantalonii (tip blugi) erau
de culoare deschisă alb-albastru. Declarația sa cu privire la îmbrăcăminte este
confirmată de martorul U.C. care arată că în seara de 10 din 11 februarie 2009 inculpatul
purta o giacă neagră cu glugă, tivită cu blană albă, blue-jeans de culoare albastră
deschis tăiați la genunchi și pantofi sport.
Martorul S.I., paznic
la o societate comercială din zona în care a fost abandonat cadavrul, confirmă că
în jurul orei 04:30 autoturismul victimei era oprit lângă calea ferată cu fața spre
comuna S.A., iar după circa 10 minute (timp în care a reintrat în clădire) autoturismul
era întors în cealaltă parte a șoselei, cu fața spre municipiul Oradea.
Martorul C.T. declară
că în data de 11 februarie 2009, la ora 04:00 a plecat de la locuința sa din S.A.
spre Oradea. Drumul pe care îl face durează aproximativ 25-30 de minute. Imediat
ce a trecut bariera a observat pe partea stângă a sensului de mers S.A.-Oradea,
a văzut oprit un autoturism X. cu cupolă de taxi. Acest autoturism era oprit cu
fața spre S.A. și avea pornite luminile de drum (faza lungă), iar portiera șoferului
era larg deschisă. Martorul a arătat că nu a văzut nici o persoană lângă acel autoturism.
În data de 11
februarie 2009, la ora 10:23, martorul B.F. a sesizat organele de urmărire penală
despre faptul că a descoperit în apropierea șoselei de centură a municipiului Oradea
cadavrul unui bărbat cu identitate necunoscută care prezintă semnele unei morți
violente.
În urma acestei sesizări,
procurorul criminalist, medicul legist, specialiști criminaliști și poliția judiciară
s-au deplasat la locul indicat unde s-a procedat la efectuarea cercetării la fața
locului, întocmindu-se proces-verbal în acest sens, întocmit în prezența martorului
asistent P.D.
Potrivit procesului-verbal
de constatare la fața locului a rezultat următoarele:
Pe șoseaua de centură
a municipiului Oradea spre comuna S.A., la 50 metri de sensul giratoriu și 15 metri
de terasamentul căii ferate Oradea-Arad se află un pod rutier peste un canal de
scurgere al apei. Pe platforma betonată de la baza podului, lângă gura de ieșire
din partea dreaptă a sensului de mers Oradea-S.A., se află cadavrul unui bărbat
care a fost identificat ca fiind B.P.P., taximetrist la firma de taxi S. Oradea.
Cu privire la cadavru:
Cadavrul victimei se află
în poziția decubit dorsal, cu spatele rezemat de fundația de piatră a podului, având
picioarele întinse, mâna dreaptă întinsă pe lângă corp, iar mâna dreaptă flexată
din cot, cu palma sprijinită pe lângă abdomen. Capul victimei este aplecat în față,
cu bărbia sprijinită în piept.
Victima era îmbrăcată.
Purta pantaloni de stofă de culoare gri petrol, fără curea, iar pe dedesubt avea
indispensabili de culoare neagră și chiloți albi cu dungi negre și portocalii în
partea superioară. Pantalonii sunt coborâți până la jumătatea feselor. În partea
superioară purta un tricou de bumbac cu mânecă lungă cu dungi orizontale alb, negru,
gri, peste care avea o cămașă albastru deschis cu dungi verticale albe, iar deasupra
un jerseu de culoare crem deschis cu maro închis cu fermoar.
Victima este încălțată
cu pantofi tip sport, de culoare maro, probabil din piele și are șireturile legate.
Pe întreaga suprafață a tălpii, în zona călcâiului și pe părțile laterale ale pantofilor
se află urme de noroi sub forma unor depuneri masive. De asemenea, s-a constatat
prezența urmelor de noroi pe toată suprafața și lungimea părților anterioare și
posterioare ale pantalonilor și ale jerseului victimei și pe unele porțiuni ale
cămășii și părții superioare ale chilotului.
La examinarea îmbrăcămintei
cadavrului se constată că la nivelul superior al jerseului, fața anterioară, în
zona umărului drept, materialul textil prezintă o ruptură în formă de stea cu dimensiunile
de 4/5 cm, având marginile neregulate și arse, iar pe acestea sunt depuse resturi
de materie de culoare neagră cu aspect de arsură. Totodată sunt prezente și pete
de substanță brun-roșcată cu aspect de sânge. Ruptura prezentă în jerseu are corespondent
atât la nivelul cămășii cât și al tricoului. Rupturile prezente în aceste obiecte
de îmbrăcăminte au aceeași formă stelară, cu margini neregulate pe care se evidențiază
resturi de materie neagră cu aspect de arsură, însă mai puțin pronunțate și pete
de substanță brun-roșcată cu aspect de sânge.
Medicul legist prezent
la fața locului a efectuat o examinare exterioară a cadavrului și a constatat că
la nivelul omoplatului drept se află o plagă circulară cu diametrul orificiului
penetrant de 6 mm. Pe marginile acesteia, a constatat existența unor urme circulare
de depunere de materie de culoare neagră și urme de arsură cu diametrul de 2 cm.
Din aceste date a ajuns la concluzia că plaga evidențiată la nivelul deltoidului
drept are aspectul unei plăgi împușcate, cu țeava lipită (descărcare absolută) și
probabil că reprezintă orificiul de intrare al proiectilului.
Această plagă corespunde
cu rupturile evidențiate la nivelul tricoului, cămășii și jerseului.
În zona diametral opusă
a acestora, la nivelul mușchiului deltoid stâng și zona corespunzătoare a tricoului,
cămășii și jerseului, se evidențiază o plagă circulară cu diametrul de cca 6 mm,
care se prezintă sub forma unui orificiu de ieșire a unui proiectil, pe marginea
căruia nu se evidențiază urme de arsuri sau de materie neagră (factori suplimentari
de tragere) din care se prelinsese sânge spre partea inferioară a corpului, iar
pe obiectele de îmbrăcăminte s-a constatat prezența unor rupturi sub formă de orificiu
cu aspect circular, cu diametrul de aproximativ 3 mm, marginile fiind îmbibate cu
substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge.
Totodată s-a constatat
prezența urmelor de noroi pe corpul victimei pe partea superioară a feselor, neacoperită
de pantaloni, pe spate, pe mâini, atât în exteriorul cât și în interiorul palmelor,
în părul victimei, la nivel frontal.
Alte urme de violență
au fost evidențiate o excoriație cu dimensiunile de cca. 1/0,8 cm la nivelul zigomaticului
superior dreapta și o echimoză de culoare roșie cu dimensiunile de 1/0,5 la nivel
suprasprâncenos dreapta. Alte urme de violență nu se evidențiază.
Asupra victimei au fost
descoperite mai multe bijuterii de metal de culoare galbenă, probabil aur: un lanț
cu zale la gât, o verighetă și un ghiul pe inelarul stâng, o brățară cu zale la
încheietura mâinii stângi.
În zona în care a fost
identificat cadavrul:
La aproximativ 15 metri
de la pod spre sensul giratoriu, pe partea stângă a sensului de mers S.A.-Oradea
se evidențiază urme de târâre și fragmente de urme de încălțăminte care formează
un traseu de la acostament până la baza terasamentului șoselei. Acesta continuă
4 metri paralel cu șoseaua spre podul unde a fost găsită victima. De aici s-au ridicat
fragmente de urme de încălțăminte imprimate în sol. Se evidențiază și urme de tasare
din care una cu aspect circular (probabil șezut), iar altele mai mici, produse probabil
de genunchi. Urma de târâre continuă paralel cu șoseaua pe o distanță de 8,8 metri,
până la șanțul de scurgere.
Pe șosea a fost descoperit
un ceas cu carcasă și brățară metalică, cu cadranul spart și brățara ruptă, poziționat
în zona de începere a urmelor de târâre. De asemenea, a fost descoperit un briceag
cu lungimea de 8,5 cm în care este încastrat material cu aspect de os care era închis.
Au fost găsite lângă cadavru
o serie de obiecte aflate în trei pungi de nailon, o pereche de pantofi, o canistră,
casete audio fără carcase, mai multe înscrisuri puternic umezite și patru jetoane
neinscripționate, fiecare purtând o stea.
Urmele de încălțăminte
descoperite la fața locului au fost supuse unei expertize pentru a se constata dacă
acestea ar fi putut fi create de încălțămintea ridicată de la inculpatul O.N.D.
Potrivit concluziilor
acesteia fragmentele urmelor de încălțăminte ridicate de la fața locului și ridicate
prin fotografiere directă nu prezintă elemente generale sau individuale de asemănare
cu încălțămintea ridicată de la inculpatul O.N.D.
În aceeași zi, a fost
efectuată autopsia victimei, în urma căreia s-a întocmit raportul de constatare
medico-legală din ale cărei concluzii rezultă că moartea victimei B.P.P. a fost
violentă, s-a datorat hemo-pneumo-toracelui survenit după o plagă împușcată penetrantă
toracică, cu interesare viscerală (plămâni, vase), aceasta poate data de 10-12 ore
anterior autopsiei, adică poate data din 11 februarie 2009. Leziunile de violență
datează din ziua morții și s-au produs prin împușcare cu proiectil tras dintr-o
armă de foc (posibil calibrul 6-7) precum și cu lovire cu corp contondent dur urmată
de târâre. Orificiul de intrare este unic, situat deltoidian dreapta, iar orificiul
de ieșire este tot unic, localizat deltoidian stânga. Tragerea s-a efectuat cu țeava
lipită (descărcare absolută). Unghiul de impact a fost aproximativ perpendicular
pe tegument de la dreapta spre stânga. Poziția victimei ar fi putut fi șezândă pe
locul șoferului, în autoturism, direcția de tragere a fost de la stânga la dreapta
în plan orizontal. Între leziuni și deces există legătură directă de cauzalitate,
iar alcoolemia victimei a fost zero.
Potrivit declarației părții
civile F.D.D., concubina victimei, în noaptea de 10 din 11 februarie 2009, victima
se afla la serviciu fiind taximetrist la firma S.
Partea civilă F.D.D.,
concubina victimei, a declarat că în seara zilei de 10 februarie 2009 acesta a venit
la locul ei de muncă, respectiv magazinul de pe str. L. și a transportat-o la locuința
lor pe str. C.B. din Oradea. Victima a plecat apoi la serviciu având asupra sa bijuterii
din aur (un lanț cu zale, o verighetă și un ghiul, o brățară cu zale), două telefoane
mobile, suma de cca. 400-500 RON, un ceas de mână și un portmoneu u acte de identitate.
În plus victima mai purta o geacă de piele tip hanorac de culoare neagră.
De asemenea, martorul
B.G.C. arată că în noaptea de 10 din 11 februarie 2009, victima trebuia să își exercite
atribuțiile de serviciu și anume acela de taximetrist. În noaptea respectivă, victima
urma să lucreze ca de obicei pe autoturismul marca X., autoturism pe care l-a preluat
de la martor în data de 10 februarie 2009 în jurul orelor 17:45.
Întrucât autoturismul
nu a fost găsit în apropierea locului unde a fost identificată victima, organele
de urmărire penală au procedat la darea în urmărire locală a acestuia.
În după-amiaza zilei de
11 februarie 2009, în jurul orei 17:00 martorul S.V. a sesizat organele de poliție
cu privire la faptul că autoturismul condus de victimă se află abandonat pe
str. L. din Oradea, având ușile închise și asigurate. Autoturismul a fost ridicat
și transportat la sediul I.P.J. Bihor în vederea examinării criminalistice.
Potrivit procesului-verbal
de examinare criminalistică s-au constatat următoarele:
Autoturismul avea portierele
încuiate și asigurate, nu s-au evidențiat urme de forțare sau avarii exterioare,
de sub portiera stângă față, partea inferioară atârnă două cabluri electrice, unul
roșu și unul negru, având la capete o mufă din material plastic de culoare albă.
Autoturismul a fost deschis cu cheia pusă la dispoziție de proprietarul firmei de
taxi. S-au prelevat probe biologice de pe mânerul exterior al portierei stânga față,
mânerele și clapetele interioare ale portierelor autoturismului, volan, schimbătorul
de viteze, legătura de chei găsită în buzunarul interior al portierei stânga față,
de pe brațele tetierei scaunului dreapta față. Despre modul în care s-a procedat
cu probele biologice cu probele ridicate de pe aceste obiecte nu se face nici o
referire în cuprinsul procesului-verbal.
Din autoturism s-au mai
ridicat în vederea prelevării de probe biologice cablul de culoare neagră, cu mufă
metalică din partea stângă față a mașinii și cele două cabluri de culoare negru
și roșu având la capăt o mufă albă care au fost introduse în plicuri separate inscripționate
și sigilate cu autocolant roșu.
S-a constatat lipsa din
autoturism a aparatului de taxare, a stației de emisie-recepție și a huselor de
pe scaunul din dreapta față și de pe șezutul scaunului șoferului. De asemenea, s-a
constatat că lipsește cupola luminoasă a firmei de taxi.
La nivelul pedalelor s-a
evidențiat urme de noroi uscat care se găsesc în cantități semnificative și pe mocheta
podului pedalier. De asemenea, fragmente de noroi se găsesc și între cele două scaune
din față și pe husa banchetei din spate.
Scaunul din dreapta față
a fost examinat sub incidența luminii UV care a evidențiat mai multe pete de substanță
și s-au ridicat probe biologice de pe acestea. De asemenea, a fost tratat cu soluție
luminol șezutul acestui scaun care evidențiază în condiții de întuneric o fluorescență
de culoare albastru intens, specifică prezenței urmelor de sânge. În partea interioară
a portierei stânga față a fost găsit un proiectil deformat de culoare roșiatică
cu dimensiunile de aproximativ 1,5 cm lungime și diametrul maxim de 7,8 mm.
Acest proiectil a fost
ulterior suspus unei examinări balistice. Din raportul de constatare tehnico-științifică
balistică rezultă că acesta are dimensiuni asemănătoare proiectilelor care echipează
cartușele de calibrul 32 S&W C., 7,5 mm N. sau 7,5 mm S.A.R. Potrivit aceluiași
raport se concluzionează că proiectilul putea fi tras cu o armă de foc scurtă și
că în evidența centrală a Institutului de Criminalistică nu există alte proiectile
care să fi fost trase cu aceeași armă cu care a fost tras glonțul în litigiu.
De asemenea, au fost ridicate
un număr de 22 de urme papilare din exteriorul și interiorul autoturismului. Locurile
de unde au fost ridicate aceste urme papilare sunt fotografiate. S-a stabilit că
8 dintre acestea sunt create de victima B.P.P., 8 nu sunt apte pentru identificarea
criminalistică.
Din restul urmelor papilare
ridicate, cea găsită pe rama superioară exterioară a portierei dreapta față a autoturismului
a fost supusă unei constatări tehnico-științifice, potrivit căreia aceasta conține
elemente dactiloscopice caracteristice de coincidență cu cele care se întâlnesc
la impresiunea degetului arătător de la mâna stângă a inculpatului.
După identificarea acesteia,
s-a făcut un raport de interpretare a urmei și s-a stabilit că aceasta putea fi
creată dacă portiera dreapta față se afla în poziție larg deschis, iar persoana
ce a creat-o (inculpatul) a închis portiera acționând-o în zona respectivă cu mâna
stângă.
De asemenea, faptul că
această urmă papilară s-a evidențiat rapid după tratarea cu negru de fum a portierei,
iar crestele papilare erau bine conturate, s-a apreciat că aceasta a fost creată
recent însă fără să se poată preciza vechimea acesteia.
Martorul B.G.C. a mai
declarat că autoturismul X. a fost spălat de el și victimă în data de 9 februarie
2009, ora 17:30 pe părțile exterioare ale caroseriei după care el și victima au
șters caroseria cu o cârpă pentru a nu rămâne pătat de apă; de asemenea că interior
autoturismului a fost curățat de martor în data de 8 februarie 2009. Prin urmare,
toate urmele papilare și probele biologice ridicate din autoturism au fost create
în perioada 9 februarie 2009-11 februarie 2009.
Cu privire la prezența
acestei urme papilare pe portiera dreaptă față a autoturismului condus de victimă,
inculpatul a arătat că în data de 9 din 10 februarie 2009 la plecarea de la locuința
prietenului său M.T.C. acesta i-a chemat un taximetru și că mașina respectivă a
fost a victimei.
Declarația sa este confirmată
de xerocopiile caietului de comenzi telefonice ridicat de la firma de taxi S. potrivit
căruia, comanda de pe str. S.O. la salon a fost preluată de victimă la ora 23:45.
Aceasta se coroborează cu imaginea video surprinsă de camera de luat vederi de la
Banca C.R, Sucursala R. care surprinde trecerea unui autoturism X. cu cupolă de
taxi la ora 23:58, aceasta aflându-se pe traseul indicat de inculpat cu ocazia audierii
sale.
De altfel, poziția sa
este susținută și de martorii M.T.C. și P.L.
Martorul M.T.C. arată
că în data de 9 februarie 2009 a fost vizitat de inculpat în locuința sa se mai
aflau și alte persoane printre care și martorul P.L. Inculpatul și acest martor
au plecat ultimii, iar în momentul în care s-au hotărât să plece, le-a chemat acestora
un taxi de la firma S. Comanda a fost făcută pentru str. S.O. la salonul „M.B.”.
Martorul P.L. confirmă
faptul că în data de 9 februarie 2009, în apropierea miezului nopții, a plecat de
la locuința lui M.C. împreună cu inculpatul. Deplasarea au făcut-o cu un taximetru
chemat de gazdă. S-a urcat în mașină în spate, iar inculpatul a stat pe locul din
dreapta față.
Din raportul de expertiză
întocmit de I.G.P.R, Institutul de Criminalistică, Serviciul de Biocriminalistică
din 26 februarie 2009 rezultă că materialele trimise au fost ambalate în colet sigilat
și îndeplinesc cerințele privind ambalarea, sigilarea și transportul; pe mufa din
material au fost evidențiate microurme care sunt constituite din celule epiteliale.
Genotiparea acestora a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, un amestec
de profile genetice ce provin de la minim trei persoane. Profilul genetic al probei
biologice de referință recoltată de la inculpatul O.N.D. este inclus, la locii corespunzători,
în acest amestec alături de cel al victimei B.P.P. și al numitului B.G.C.
În urma calculelor biostatistice
rezultă că inculpatul O.N.D. are de 61.728.395 ori mai multe șanse să fie contribuitor
la formarea acestui amestec decât o altă persoană necunoscută din populație. Aceasta
demonstrează că o altă persoană din populația caucaziană care să îl substituie pe
inculpatul O.N.D. din acest amestec ar putea fi găsită la un număr mai mare de 61.728.395
de indivizi neînrudiți genetic.
Pe mufa din material plastic
au fost evidențiate microurme care sunt constituite din celule epiteliale. Genotiparea
acestora a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, un amestec de profile
genetice ce provin de la minim trei persoane. Profilul genetic al probei biologice
de referință recoltată de la inculpatul O.N.D. este inclus, la locii corespunzători,
în acest amestec alături de cel al victimei B.P.P. și al numitului B.G.C.
În urma calculelor biostatistice
rezultă că inculpatul O.N.D. are de 61.728.394 ori mai multe șanse să fie contribuitor
la formarea acestui amestec decât o altă persoană necunoscută din populație. Aceasta
demonstrează că o altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe
inculpat din acest amestec, ar putea fi găsită la un număr mai mare de 61.728.395
de indivizi neînrudiți genetic.
În probele biologice recoltate
de pe partea stângă a volanului autoturismului victimei au fost evidențiate microurme
care sunt constituite din celule epiteliale. Genotiparea acestora a pus în evidență,
corespunzător locilor analizați, un amestec de profile genetice ce provin de la
minim trei persoane. Profilul genetic al probei biologice de referință recoltată
de la inculpatul O.N.D. este inclus, la locii corespunzători, în acest amestec alături
de cel al numitului B.G.C.
Datorită combinațiilor
de alele pentru fiecare marker genetic studiat și determinării parțiale a unei alele,
profilul genetic al victimei B.P.P. nu poate fi exclus ca fiind participant la constituirea
acestui amestec.
În urma calculelor biostatistice
rezultă că inculpatul O.N.D. are de 22.935.779 ori mai multe șanse să fie contribuitor
la formarea acestui amestec decât o altă persoană necunoscută din populație. Aceasta
demonstrează că o altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe
inculpat din acest amestec, ar putea fi găsită la un număr mai mare de 22.935.779
de indivizi neînrudiți genetic.
Date fiind în cuprinsul
procesului-verbal de examinare criminalistică a unor mențiuni din care să rezulte
că probele biologice ridicate de pe volan au fost ambalate, sigilate, numerotate
nu putem să conchidem că este suficient ca în cuprinsul acestui raport de expertiză
ADN să fie menționată poziția acestuia dat fiind rolul probator pe care îl au fiecare
din cele două acte. Astfel, dacă procesul-verbal de examinare criminalistică ar
trebui să cuprindă elemente concrete privind locul exact din care au fost ridicate
probele, cel de-al doilea și anume raportul de expertiză științifică, poate doar
proba ce conțin din punct de vedere biologic în speță acele probe, în nici un caz
poziția lor.
De altfel, în cuprinsul
procesului-verbal de examinare criminalistică se găsesc o serie de mențiuni și anume:
poziția scaunului pe care s-au găsit la tratarea cu luminol urmele de sânge (scaunul
din față dreapta), locul în care se presupune că ar fi lovit glonțul stâlpul portierei
(partea dreaptă față), din interpretarea cărora ar rezulta că victima a fost ucisă
în timp ce se afla pe locul din dreapta față (ceea ce ar exclude o cursă întâmplătoare
cu un client oarecare) și care ar presupune că, date fiind concluziile raportului
de constatare medico-legală potrivit căruia victima a fost împușcată de la dreapta
spre stânga, în plan orizontal, autorul se afla în exteriorul mașinii și fie nu
era o persoană înaltă, fie se afla în poziție ghemuită în momentul în care a tras.
Tribunalul a considerat
că toate acestea nu pot fi primite avându-se în vedere probele administrate în cauză
și că de fapt, consemnările din procesul-verbal conțin erori. În consecință se poate
ca astfel de erori să se fi strecurat și cu privire la locul de unde au fost ridicate
cele două cabluri. Astfel se creează un dubiu cu privire la poziția obiectelor de
pe care s-au ridicat probele biologice, situație în care aspectul că ADN-ul inculpatului
este prezent în interiorul autoturismului condus de victimă este irelevant dat fiind
faptul că s-a demonstrat că inculpatul a circulat cu acel autoturism în data de
9 din 10 februarie 2009.
De altfel, în lipsa unui
proces-verbal de recoltare a probelor ADN de la inculpat, întrebarea care apare
este ce anume au comparat experții când au stabilit că ADN-ul inculpatului apare
în probele biologice ridicate din autoturismul victimei.
Cu ocazia identificării
autoturismului victimei în locul în care a fost parcat au fost identificați de către
organele de urmărire penală și martorii I.V., J.F.S., J.F.J., B.E., locatari în
blocul lângă care a fost găsit autoturismul victimei.
Martorul I.V. a declarat
că obișnuiește să își parcheze mașina, o dubiță verde, pe același loc de parcare,
care este al doilea de la stâlpul de iluminat public. În perioada 9-12 februarie
2009 a fost plecat la țară și s-a dus cu dubița verde, prin urmare, locul său de
parcare a rămas liber. La revenirea acasă a aflat că pe locul său de parcare a fost
descoperit de organele de poliție un taximetru. Între timp aflase de la radio că
în Oradea a fost ucis un taximetrist. Fiul său nu a observat mașina parcată.
Martora B.E. declară că
în data de 11 februarie 2009, s-a trezit ca de obicei la ora 05:00 a ieșit în bucătărie,
a privit pe geam ca să vadă cum este vremea afară și a observat că locul de parcare
al vecinului său I.V. este gol. Pe acest loc vecinul său parchează de obicei o dubiță
verde. Nu a observat ca în parcarea respectivă să fie și acea mașină pe care a văzut-o
la întoarcerea de la serviciu (marca X cu partea de jos gri, iar partea superioară
vopsită în galben care avea cupolă de taxi și antenă) martora arată că pleacă la
serviciu la ora 05:30 și, și în ziua respectivă a plecat tot la ora 05:30.
Martora C.F. declară că
în data de 11 februarie 2009 s-a trezit la ora 05:30, iar după aceea s-a uitat pe
geamul de la bucătărie pentru a vedea ce vreme este afară. Curtea era foarte luminată
și s-a uitat și la mașina personală. A observat că locul de parcare al vecinului
I. care are un microbuz verde este gol. La ora 06:10 a plecat la serviciu și a ieșit
pe ușa din spate îndreptându-se spre zona unde sunt parcate mașinile. Din nou a
constatat că locul de parcare al acelui vecin este gol.
Martorul J.F.S. a arătat
că în data de 11 februarie 2009 s-a trezit ca de obicei în jurul orelor 05:00. A
plecat de acasă în jurul orei 06:50 cu mașina de serviciu. A observat parcată pe
partea dreaptă a mașinii sale o mașină marca X. de culoare gri cu însemnele firmei
de taxi având plafonul de culoare galben. Acest autoturism era parcat în locul unde
de regulă, parchează vecinul său I.V., o dubiță de culoare verde. Această mașină
era parcată lângă stâlpul de iluminat public, a sa fiind a doua mașină de la acel
stâlp. La reîntoarcerea acasă, probabil în jurul orei 15:00 acel taxi era parcat
tot acolo.
Martorul J.F.J. arată
că în dimineața de 11 februarie 2009 între ora 06:00-06:20, nu poate preciza exact,
s-a uitat pe geam pentru a vedea vremea de afară și a văzut că lângă mașina familiei
se află parcat un taxi de culoare argintie cu galben. Ora la care a văzut această
mașina era aproximativ 06:25-06:35. A observat în parcare, lângă mașina sa și a
doua mașină de la stâlpul de iluminat public un taxi marca X. Acel taxi era parcat
pe locul unde în mod obișnuit își parca vecinul nostru I.V., o dubiță verde. Când
a plecat la serviciu, mașina era încă în parcare, la întoarcere însă nu a mai văzut-o,
întorcându-se de la serviciu pe la ora 19:00.
Tribunalul a apreciat
că declarațiile acestor martori sunt extrem de importante întrucât arată intervalul
în care a ajuns mașina victimei să fie parcată în acel loc. Coroborând declarațiile
martorei C.F. și B.E. cu declarațiile martorilor J.F.S. și J.F.J. rezultă că autoturismul
victimei a fost parcat în acel loc după ora 05:30 dar înainte de ora 06:30. Este
logic a crede că orele indicate de martori sunt exacte date fiind rutina programului
zilnic și în special a orei de trezire, de plecare la serviciu. Extrem de important
este momentul parcării autoturismului deoarece inculpatul fusese localizat acasă
la ora 05:32 ca urmare a primirii unui mesaj tip SMS pe telefonul său mobil, de
asemenea prezența sa acasă la acea oră este confirmată de familia sa.
Astfel, mama inculpatului
a declarat că în dimineața de 11 februarie 2009 s-a trezit ca de obicei la ora 04:45
și a văzut că inculpatul era în camera alăturată și dormea. Poziția sa cu privire
la acest aspect este constantă, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza
de cercetare judecătorească. Declarația sa se coroborează cu declarația soțului
său, martorul O.N., care arată că soția sa obișnuiește să se trezească la ora 05:00
dimineața și cu a martorului O.M.D. care arată că în fiecare zi lucrătoare, mama
sa se trezește la ora 05:00 dimineața, uneori mai devreme.
Din coroborarea acestor
probe a rezultat că inculpatul nu avea cum să fie în același timp în două locuri,
și să parcheze mașina victimei, și să se afle acasă. Pe de altă parte, distanța
dintre cele două locuri este suficient de mare încât să nu-i permită acestuia o
deplasare într-un interval extrem de scurt, eventual 05:30-05:32 când a fost localizat
acasă prin telefon. Nu există nici o dovadă că inculpatul ar fi efectuat o astfel
de deplasare cu vreun mijloc de transport în comun și anume taxi.
După ridicarea autoturismului
victimei din zona în care a fost găsit, s-a constatat lipsa
unui aparat de taxat fiscal
(amplasat în fața manetei schimbătorului de viteză), a stației de emisie-recepție
(aflat în buzunarul portierei din față stânga), a unui microfon prins în suport
tip ventuză pe parbriz și a unui mini DVD portabil, husele de pe volan, de pe șezutul
scaunului șoferului și tetiera acelui scaun, de pe scaunul din față (șezut, spătar
și tetieră), cele două covorașe de pe podurile pedaliere din față.
Aceste lipsuri au fost
constatate pe baza declarației martorului B.G.C., martor care deținea autoturismul
folosit de victimă și care lucra împreună cu aceasta, unul pe tura de zi, iar celălalt
pe tura de noapte.
Date fiind lipsurile unor
bunuri din interiorul autoturismului, au fost căutate în zona limitrofă comiterii
faptei. La circa 300 de metri pe str. O.D. a fost găsit aparatul de taxat pe care
martorul B.G.C. l-a recunoscut ca fiind cel din autoturism. În aparat a fost descoperit
un bon fiscal emis la data de 11 februarie 2009, ora 04:40 în valoare de 8,96 RON
pentru o distanță de 4,215 km. Potrivit declarației aceluiași martor, aparatul de
taxat avea o defecțiune tehnică și anume bonul nu ieșea decât prin extragere manuală.
Aspectul că exista bonul
în aparatul de taxat a fost interpretat că persoana care a circulat cu victima în
autoturism era un străin, cursa fiind întâmplătoare. A fost efectuat un experiment
judiciar și s-a parcurs un traseu de la blocul în care locuiește inculpatul până
la locul unde a fost găsită victima și s-a stabilit că, distanța este de 4,215 km
dacă se urmează cel mai scurt traseu.
Faptul că cele două distanțe,
cea înscrisă pe bonul fiscal și cea stabilită cu ocazia experimentului judiciar,
sunt identice este irelevant întrucât nu există nicio probă din care să rezulte
că inculpatul ar fi efectuat vreo comandă telefonică pentru un taxi la locuința
sa și nici nu există vreo justificare ca victima să fi părăsit stația de taxi în
care se afla. Mai mult, martorul L.I., taximetrist la firma S. arată că la o solicitare
făcută de dispeceră la ora 03:40 s-a anunțat și victima, care a afirmat că se afla
pe str. S.M., la intersecție cu str. T. Faptul că victima a rămas în același loc
este confirmat și de martorul K.A.D., taximetrist la firma „C.T.”, care declară
că în noaptea de 10 din 11 februarie 2009, în jurul orei 03:30 se afla în stația
de pe B-dul S.M., iar la un moment dat a ațipit, dar s-a trezit în jurul orei 04:10
când a văzut că în spatele său este oprit autoturismul victimei. Martorul a precizat
că victima era singur în autoturism, iar martorul l-a salutat cu avariile. Acesta
a arătat că a ațipit din nou, iar când s-a trezit, în jurul orei 04:40, autoturismul
victimei nu se mai afla în stație.
Prin urmare este mai ușor
de presupus că plecarea victimei din stația de taxi s-a datorat venirii unui client
decât deplasării acesteia în căutare de clienți cu atât mai mult cu cât era noapte.
Față de aceste aspecte,
coincidența celor două distanțe este pur întâmplătoare și irelevantă cauzei.
În dimineața de 11 februarie
2009 în jurul orei 08:30, martorul B.G.C. a constatat că autoturismul nu se află
în fața blocului său așa cum ar fi trebuit, motiv pentru care l-a sunat pe B.P.P.
pe ambele telefoane mobile, dar acestea erau închise. Martorul s-a deplasat la locuința
victimei și a aflat de la concubina acestuia că încearcă să îl contacteze telefonic
de la ora 07:00, fără succes. În consecință, martorul s-a deplasat la dispecerat
și a aflat că victima nu a anunțat nicio deplasare în afara localității.
După arestarea inculpatului
în data de 12 februarie 2009, au fost autorizate interceptările în mediul ambiental
și convorbirile telefonice ale acestuia.
În data de 14 februarie
2009, inculpatul afirmă referitor la o potențială testare cu aparatul poligraf că
știe că nu este probă în instanță dar că „mă ajută foarte mult și dacă tot îs nevinovat,
ce, că n-am nimica de pierdut să-l fac”. Când este întrebat de unul din colegii
de celulă dacă a tras, răspunsul este „îs stângaci (…)”, iar la insistența acestuia
îi răspunde ironic și vulgar. Cu aceeași ocazie, vorbește cu colegii de celulă despre
prezența amprentei pe autoturismul victimei și arată că a fost în vizită la M.T.C.
iar de acolo a plecat cu un taxi, aspecte care susține că pot fi confirmate de M.T.C.
și C.E.C., precum și de eventualele înregistrări de la firma de taximetre, dat fiind
faptul că au făcut comanda prin telefon. La un moment dat este avertizat de unul
dintre interlocutori „dacă te prinde cu minciuna” la care răspunde „da n-are cu
ce să mă prindă, nu mint”.
În data de 15 februarie
2009, din discuțiile interceptate rezultă că inculpatul este sfătuit să explice
prezența amprentei pe autoturismul victimei și anume că ar fi fost cu taxiul la
cumpărături, sfat pe care însă inculpatul nu îl urmează când este audiat. Toate
discuțiile purtate legată de amprenta respectivă vizează teama inculpatului ca nu
cumva martorii să mintă și regretul că nu și-a adus aminte mai devreme de acea cursă
efectuată cu taximetrul, situație în care consideră că nici nu ar fi fost arestat.
Tot în data de 15 februarie 2009, inculpatul poartă o discuție legată de faptul
că o persoană cunoscută de el folosea un pistol de 9 mm, armă automată despre care
interlocutorul său afirmă „dacă tu tragi o dată și ții degetul pe ea, atunci zboară
toate gloanțele și atunci zboară cum îl apeși, nu mai trebuie (…) aia înseamnă automatic,
că tragi odată și gata, nu mai tragi a doua oară, tot tragi (…) că de câte ori tragi
de cocoșu ăla mere, până ai glonț pe sector”. Inculpatul arată că această cunoștință
a sa a avut pistol în 2000 și nu știe dacă poate sau nu poate să facă rost de arme.
În data de 16 februarie
2009 inculpatul afirmă că a fost întrebat în mod repetat despre P.L. și bănuiește
că este suspectat și acesta pentru că acesta a mai fost închis pentru viol și nerespectarea
regimului armelor și munițiilor. Mai afirmă că, cu ocazia audierii sale, i s-a spus
că este singur și că a fost lăsat de toți prietenii și afirmă despre aceștia că
vor fi toți citați la proces și dacă o să aibă curaj să se uite în ochii lui și
să mintă.
În continuare este sfătuit
de colegii de celulă cu privire la regimul circumstanțelor atenuante și dacă recunoaște,
i se poate micșora pedeapsa. Relevant este răspunsul pe care-l dă inculpatul „nu
am ce să recunosc! (...) și iar (…) și dacă nu o să am altă posibilitate, pune-te
în locul meu, ești nevinovat, tu ai recunoaște? ai putea spune ceva ce n-ai făcut?”.
Întrebat fiind de ce nu
își aduce aminte și de ce nu au declarat martorii, prietenii săi, despre cursa efectuată
cu taxiul în data de 9 februarie acesta răspunde „noi am fost morți, aia o fost
toată problema” răspuns interpretat de interlocutor că fie au fost beți, fie au
fost drogați. Această din urmă presupunere este însă infirmată de inculpat „n-am
fost așa, bă!” însă ulterior vorbește despre un astfel de consum.
Majoritatea discuțiilor
purtate în data de 17 februarie 2009 nu interesează cauza întrucât privesc un potențial
trafic de droguri. În această zi singura discuție legată de faptă vizează o eventuală
încadrare mai blândă, eventual tâlhărie și pedepsele care ar putea fi primite în
funcție de modificările C. pen. Mai arată că „eu îs sigur ca sunt nevinovat. Deci
eu în mintea mea așa gândesc că o să scap (…) eu acum vreau să-mi câștig eu libertate
și să demonstrez adevărul, să iasă adevărul la iveală, asta vreau”.
În data de 18
februarie 2009, inculpatul afirmă „eu îmi scriu pe frunte nevinovat și mâine mă
duc așa la instanță și pă tricoul ăsta alb pă spate scriu găsiți criminalu”.
În data de 19
februarie 2009, după efectuarea testului poligraf, inculpatul le comunică colegilor
de celulă faptul că „nu i-a ieșit bine” și că avocatul îl sfătuise să nu facă o
astfel de testare. Cu toate acestea a dorit-o pentru că „eu știu că-s nevinovat,
nu-mi dau seama cum o putut ieși așa! (...) da, mă, eu l-am cerut, că dacă-s nevinovat”
(…) „eu am crezut că o să mă ajute” (…) „adevără-i că am fost (...), am fost foarte
agitat când m-o întrebat (…) numa sentimentul acela, mă, când auzi că ești acuzat
de crimă! Deci, tot, tot corpul poate îți („vibrează”)”.
În cursul aceleiași zile
inculpatul că greșit când a recunoscut că a tras vreodată cu arma, însă acesta este
adevărul că a tras „cu pistol din ăla cu gloanțe de cauciuc a unui prieten de-a
meu (…) în câmp”. Mai târziu, le spune că din probele administrate în cauză până
în acel moment rezultă că victima era în viață la ora 4:20 și că a murit în jurul
orei 5:00, deci „eu exact în momentul crimei dormeam” și explică și faptul că tatăl
său s-a încurcat în declarație „îi clar că taică-meu nu avea cum să mă vadă la cinci
că maică-mea era trează”. Vorbind despre încadrarea juridică afirmă din nou că nu
a comis fapta.
În data de 20
februarie 2009, inculpatul este sfătuit să nu recunoască că are „unul de 9 mm”,
iar acesta le cere să nu spună că au discutat despre arme. Discuția despre armă
este însă inițiată de unul dintre interlocutorii săi.
În data de 21
februarie 2009, inculpatul afirmă că telefoanele victimei au fost luate din întâmplare
și consideră că au fost aruncate, la fel și borseta. Cu privire la armă crede că
autorul faptei a aruncat-o în Criș „că doară nu l-o fi țâpat (aruncat) într-un tufiș”.
Legat de aceasta interlocutorul său susține că