ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2946/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2946/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

R O M. Â N I A

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 346/ D din 25

noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 997/110/20090 s-au

dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul Ț.S.C. zis

M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

a). art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41

alin. (2) C. pen prin schimbarea încadrării juridice din art. 12 alin. (1) și alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, părți

vătămate B.L., J.A.M., M.D. și martorele protejate/ victime P.E. și C.I. la

pedeapsa de 11 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

b). art. 13 alin. (1), (2), (3)

raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 prin înlăturarea

prevăzute art. 41 alin. (2) C. pen. persoană vătămată D.A.M. (minoră la

momentul traficării), la pedeapsa de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

c). art. 7 din Legea nr. 39/2003, la

pedeapsa de 6 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

d). art. 329 alin. (1) C. pen., la

pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C.

pen. contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 11 ani

închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

S-a stabilit ca pedeapsă de executat

11 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de ari. 64 lit.

a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. menține

starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsă reținerea și arestul preventiv de la 14 septembrie 2008 la zi

A fost condamnat inculpatul G.G., pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

a). art. 13 alin. (1), (2), (3) rap.

la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005,

cu aplic). art. 41 alin. (2) C. pen, părțile vătămate D.A.M. și M.V. (minore la

momentul traficării), la pedeapsa de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

b). art. 7 din Legea nr. 39/2003, la

pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C.

pen. contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani

închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

S-a stabilit ca pedeapsă de executat 10

ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen. în baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsă reținerea

și arestul preventiv de la 12 noiembrie 2008 la 31 decembrie 2008.

A fost condamnat inculpatul B.I. zis

C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de:

a). art. 13 alin. (1), (2), (3) rap.

la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005,

cu aplic). art. 41 alin. (2) C. pen, partea vătămată D.A.M. și martora

protejată M.V. (minore la momentul recrutării) la pedeapsa de 10 ani închisoare

și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

b). art. 7 din Legea nr. 39/2003 la

pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C.

pen. contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani

închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

S-a stabilit ca pedeapsă de executat: 10

ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsă reținerea și arestul preventiv de la 12 noiembrie 2008 la 17 noiembrie

2008.

S-a constatat că inculpatul este

arestat în altă cauză.

A fost condamnat inculpatul T.F.T.,

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

a). art. 13 alin. (1), (2), (3) rap.

la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005,

parte vătămată D.A.M. (minoră la momentul traficării) la pedeapsa de 10 ani

închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

b). art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

modificată prin Legea nr. 287/2005, parte vătămată C.V. la pedeapsa de 4 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

c). art. 7 din Legea nr. 39/2003, la

pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în baza art. 86

5

C. pen.

anulează măsura suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. aplicată

prin sentința penală nr. 15/2007 a Tribunalului Bihor definitivă prin decizia

penală nr. 44/A/2008 a Curții de Apel Oradea, la data de 04 iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C.

pen. contopește pedepsele de la pct. a - c cu pedeapsa de 3 ani și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. în pedeapsa cea mai

grea de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. la care adaugă un spor de 6 luni

închisoare.

S-a stabilit ca pedeapsă de executat:

10 ani și 6 luni închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsă reținerea și arestul preventiv de la 12 noiembrie 2008 la 17 noiembrie

2008.

A fost condamnat inculpatul J.T.,

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

a). art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplic). art. 41

alin. (2) C. pen. persoane părțile vătămate: P.F., C.G., M.A. și martora

protejată victimă P.E., la pedeapsa de 10 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

b). art. 329 alin. (1) C. pen.,

privind pe P.O.T. și P.A.M., la pedeapsa de 6 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

c). art. 7 din Legea nr. 39/2003, la

pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C.

pen. contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani

închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

S-a stabilit ca pedeapsă de executat: 10

ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. proc. pen.

interzice inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C.

pen cu referire la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată Instanța

de fond a dispus confiscarea următoarelor sume:

- 50.000 euro de la inculpatul Ț.S.C.

rezultați în urma exploatării sexuale a părții vătămate D.A.M. în Olanda;

- 400 de euro de la inculpatul Ț.S.C.

rezultați în urma exploatării sexuale a părții vătămate B.L.;

- 4.500 euro de la inculpatul J.T.

obținuți din exploatarea părții vătămate C.G.;

- 600 de euro de la inculpatul G.G.

sumă primită de la inculpatul Ț.S.C.

- 40.000 lire sterline de la inculpatul

T.F.T. rezultați în urma exploatării sexuale a părții vătămate C.V. în Marea

Britanie.

Conform art. 329 alin. (4) teza II C.

pen. cu referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea

sumelor, după cum urmează:

- 6.500 RON și 1.650 euro de la inculpatul

Ț.S.C. și suma de 1.700 RON și 9.350 euro de la inculpatul J.T. primiți de la P.O.T.

de inculpatul J.T., sumele de 300 RON și 300 euro beneficii ilicite din activitatea

de prostituție, desfășurată de numita P.A.M.

S-au păstrat ca mijloace de probă

terminalele telefonice aparținând inculpaților Ț.S.C. și G.G., și restituirea către

aceștia la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art.

998 C. civ. au fost obligați în solidar inculpații Ț.S.C., T.F.T., B.I. și G.G.

la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul în lei la data punerii în

executare, daune morale către partea civilă D.A.M. și s-a luat act că celelalte

părți vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

Onorariu avocat oficiu de câte 400 lei

(8 x 400) - privind părțile vătămate a fost suportat din fondul M.J.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost

obligat fiecare inculpat la câte 2.500 lei cheltuieli judiciare către stat în

care s-a inclus și onorariu avocat oficiu privind părțile vătămate.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 16 octombrie 2006,

lucrători de poliție din cadrul B.C.C.O. Bacău s-au sesizat din oficiu privind

necesitatea efectuării de investigări penale cu privire la numiții J.T., Ț.S.C.,

G.G., Ț.M.A., P.O.T., B.M., T.F.T., B.C. și C.M., în condițiile în care s-au

identificat, urmare a investigațiilor specifice, că aceștia, începând cu anul

2002, în modalitate organizată, desfășoară activități de racolare prin

înșelăciune de tinere, în vederea exploatării sexuale în țară și străinătate.

A rezultat că subiecții infracționali

menționați, cu roluri bine prestabilite în cadrul unui grup infracțional

organizat, al cărui lider a fost identificat numitul Ț.S.C. zis „M.”, au

procedat, în mod organizat, începând cu anul 2003, la recrutarea prin mijloace

incriminabile penal de persoane tinere, speculând semnificativ situațiile de

dificultate financiară, disfuncționalitățile de educație a victimelor, absența

sau controlul diminuat în mediul familial, precum și împrejurările de

vulnerabilitate afectivă a acestora, datorată vârstei.

S-a constatat că începând încă din

anul 1999, inculpatul Ț.S.C. zis M. a desfășurat activități ilicite pe linia

traficului de ființe umane, sub aspectul exploatării sexuale în țară, inițial asigurându-și

beneficiul unor legături infracționale cu alți traficanți zonali, ulterior

implicând în acest context infracțional și alte persoane, care au emis

predispoziție la materializarea de comportamente criminogene cu acest specific,

fiind identificați astfel în coeziune infracțională inculpatul G.G., B.I.

pseudonim C., T.F.T., care au aderat indubitabil la această grupare

infracțională inițiată și coordonată de susnumitul.

Probațiunea cauzei a identificat

indicii certe că în acest grup infracțional au fost implicate mult mai multe

persoane, anturajul de conivență cunoscând extinderi progresive și mobilitate

privind componența grupului, sub aspectul aderării și prioritar al sprijinirii

acestuia, constatându-se existența unor paliere de ierarhizare, la nivel

decizional identificându-se liderul grupării, care împreună cu ceilalți

coinculpați coordonau și realizau activitățile de recrutare, transportare,

cazare etc., de victime vizate a fi exploatate sexual. La nivelele inferioare

ale grupării, la inițiativa inculpaților, membri ai grupării, care aveau putere

de decizie atunci când liderul era plecat în străinătate, acționau alți

complici, care aveau atribuții de culegere de informații privitoare fie la

potențialele tinere aflate în situații de risc la trafic, fie la eventualii

„concurenți”, care ar fi vizat accesarea zonelor de influență deja controlate

de această grupare.

Astfel, începând cu anul 2003,

susnumiții au acționat ilicit de o manieră organizată pe acest segment de

criminalitate, inițial impunându-se în mediile sociale ale localității de

domiciliu, controlând segmentul zonal Onești și așezămintele limitrofe, apoi

acționând și în alte localități din țară, privind plasarea de tinere în scop de

exploatare sexuală (cazul loc). Miercurea Ciuc - C. 69). La un moment dat

activitatea acestui grup infracțional s-a extins și în afara granițelor țării,

în condițiile în care liderul grupării, prin conexiuni infracționale cu alți

traficanți/proxeneți/patroni de cluburi de noapte, cetățeni români și străini

(italieni, albanezi, etc.), a ajuns să controleze zone de influență pe „piața

prostituției”, în principal în Italia.

Informații elocvente privind faptul că

inculpatul Ț.S.C. și acoliții lui se identificau ca având ascendent exclusiv

privind controlul activității de exploatare sexuală în principal în Italia,

rezultă din convorbirea telefonică avută de acesta cu G.G. din data de 28

decembrie 2006, ora 16:57, cel din urmă fiind cel care anihila, la nivelul

Oneștiului, orice inițiativă de pătrundere manifestată de alți traficanți

privind plasarea de fete în străinătate.

În acest sens, relevantă a fost

considerată discuția:

„M.: Auzi, când îl vezi pe B.

G.G. (G.G.): L-am văzut azi după aia.

M.: N-am știu. Când îl vezi pe B.,

să-i spui când mai vrea cineva din oraș să-și aducă fete să le bage aicea, să-i

spui la acel cineva mai întâi să te întrebe pe tine dacă poate sau dacă nu

poate, nu să facă de capul lui ceea ce demonstrează faptul că, la rândul său,

coinculpatul G.G. asigura în țară funcționalitatea grupului și coordona în mod

activ activitățile de paralizare la nivel zonal a altor „concurenți” de pe

„piața prostituției”, care vizau și ei obținerea de beneficii din aceste

activități infracționale).

G.G.: Da?

M.: Da.

G.G.: Da ce-a făcut?

M.: Nu, păi da … ce știu eu ce i-a zis

lui S., că e locul lui, că poate să facă ce vrea și omul . na, a înțeles de la B.

. Până la urmă i-am explicat eu legile fizicii lui S.. I-am zis: „Măi băiete,

nu-ți convine schimbă macazul, du-te-n p … mea. Vrei așa, bine, respecți

regulile mele care le am eu aicea, nu-mi faci tu de capul tău” ceea ce

demonstrează faptul că inculpatul Ț.S.C. zis M. era decidentul în această

grupare infracțională, iar „mâna dreaptă” a acestuia era inculpatul G.G., care

la rându-l său transmitea mai departe deciziile liderului.

G.G.: îi spun și eu și când îl văd îi

spun să te sune și pe tine.

M.: Să mă sune să-i explic eu, că nu

face chiar de capul lui, că dacă e, îl pun pe B. la plată. …asta-i treaba,

acum-s aicea, nu mai sunt în România și nu mai știm noi nimic. Acum cine vrea

din Onești să-și pună să vorbească cu tine mai întâi … se referă la inculpatul G.G.

care asigura cu asiduitate punerea în aplicare a planurilor infracționale, în

funcție de situațiile concrete identificate ca să nu intru la din altele, să-l

caut și pe acela, cum îl cheamă, pe ... G. și să-i pun pe toți la plată, dacă

vor să stea în Italia.

G.G.: Da ce, G. are și el femei?

M.: Nu, nu are, dar zic așa un

exemplu, înțelegi?

G.G.: Da.

M.: Că pot să fac treaba asta. Mă duc

și stau călare pe ei și spun: „vrei să stai în Italia?”. „Da. ” „Trimite în

România câte 200 de euro pe lună”.

G.G.: Da ce i-a zis lui S., ca să știu

ce să-i spun, mai concret.

M.: I-a zis lui S. că : „poți să iei o

femeie - două - zece, să bagi la lucru acolo, cu nu-i nici o problemă, că-s

locurile mele, că ... dar dacă vrea altcineva să bage, să plătească.”, cui, nu

știu. înțelegi? Chestii din astea.

G.G.: Trimite-i niște albanezi se

referă la faptul că inculpatul G.G. se implică personal, sugerându-i liderului

grupării materializarea unor acte de violență prin intermediul unor cetățeni străini.

M.: Nu, că nu-i problemă, că mă duc eu

personal.

G.G.:Da mai ești prieten cu ei?

M.: Da. Oamenii se duc … mi-au zis că

oricând am nevoie, se îmbarcă în mașini și mă ajută cu orice problemă.

G.G.: Le-ai zis că și tu i-ai rezolvat

aici, ca să vadă.

M.: Normal.

G.G.: Așa.

M.: îs băieți de treabă. Bine, că sunt

și bulangi printre ei, dar îs doi - trei care-s de drum lung, înțelegi? Nu-s de

ăia papagali să vorbească mult. Ce contează că-s albanezi? Eu mă uit cum sunt

persoanele.

G.G.: Așa e.

M.: Poate să fie și congolezi. Bine,

că S. n-a știu. Ce i-a zis B… El mi-a zis: „dom-le, mie B. așa mi-a zis. Credeam

că mi-a dat mie locul.”. „Ce loc măi ? Deocamdată cât sunt în picioare aici în

Italia ... dacă eu vreau acum, p. asta a ta zboară și tu plătești”.

G.G: Corect. Cei de la Onești.

M.: Tot ce pleacă de acolo, eu trebuie

să știu… Nu că vine N., și-și bagă el fete aici, că i-a zis lui B.. Mă doare pe

mine în p. de B.

G.G.: Corect.

M.: Asta-i treaba: cine poate oase

roade. Și așa ai fost tu prea bun cu ei pe acolo și i-ai lăsat. Aicea eu nu-i

iert. Mă cac în gura lor, care cum îl găsesc, îl și tăvălesc.

G.G.: Corect.

M.: Numai să-mi spui care are de făcut

plată. Eu de unde să știu?

G.G.: Da.”

Din aceste înregistrări instanța a

reținut că rezultă fără nici un dubiu, că inculpatul G.G. făcea parte din acest

algoritm infracțional, fiind unul dintre membrii grupării, care se implica cu

caracter determinant în activitățile specifice de acțiune ilicită sub aspectul

traficului de ființe umane.

Probele cauzei subliniază faptul că,

atât liderul cât și ceilalți membri ai grupării desfășurau activități de

recrutare de victime, în scop de exploatare sexuală. Ca și coordonator al

grupului infracțional, inculpatul Ț.S.C., având beneficiul relațiilor deja

stabilite în străinătate, privind controlarea „pieții prostituției” își

desfășura activitatea în principal în afara granițelor țării, supraveghind

direct sau prin alți complici, tinerele plasate, care erau puse la dispoziția

sa, de ceilalți membri ai grupării care acționau în țară prin recrutarea de

victime identificate ca vulnerabile la trafic).

Se constată că recrutarea victimelor, inculpatul

Ț.S.C. și ceilalți membri ai grupării, au realizat-o în principal, prin

emiterea de promisiuni mincinoase adresate victimelor, referitoare la obținerea

unor locuri de muncă decente și bine remunerate în țară și/ sau în străinătate

- ex: ospătăriță, damă de companie baby-sitter etc., totodată persuadându-le cu

multiple povești iluzorii, atrăgându-le astfel în mirajul succesului financiar

rapid, mizând pe gradul ridicat de sugestibilitate a acestora).

Vizând să capteze interesul cât mai

multor victime, traficanții care aveau ca și atribuții în cadrul grupului

recrutarea de tinere, se angajau să suporte contravaloarea tuturor

cheltuielilor de transport și de obținere a documentelor necesare accesării

graniței de stat și altor țări, aceasta fiind o manieră clasică de constrângere

indusă, aservindu-le pe victime financiar prin plata datoriilor pe care le

impuneau.

Faptul că inculpatul Ț.S.C. și membrii

grupului, în speță G.G., se ocupau direct de realizarea transferului în străinătate

a tinerelor, procurându-le pașapoarte, astfel determinându-le să se conformeze

scopului infracțional, a rezultat din convorbirea telefonică a înv. G.G. (G.G.)

din data de 05 martie 2007, ora 20:13, când acesta îi reproșează unui anume B.,

că a reușit să o convingă să practice prostituția pentru el pe o anume A.,

căreia M. și el i-au făcut pașaport.

Odată ajunse în străinătate victimele

luau cunoștință de adevăratul scop pentru care au fost transferate, realizând

astfel că au fost induse în eroare privind ofertele de muncă emise de

traficanți și aflându-se în împrejurări deficitare, cum ar fi faptul că nu

aveau disponibilități bănești pentru a se întreține sau a se întoarce în țară,

exploatatorii fiind singurele persoane pe care le cunoșteau și nu aveau nici

cunoștințe lingvistice pentru a evita situația victimizării, prin solicitarea

de sprijin autorităților străine, în final se conformau să se prostitueze la

dispoziția acestora).

De fiecare dată când aceștia constatau

că tinerele ezitau să accepte propunerile făcute, procedau la expuneri de

detalii mincinoase de natură a le convinge, în sensul că au legături cu

persoane atât din țară cât și din străinătate, care sunt serioase și că

ajutorul pe care îl expuneau exclude orice posibilitate de a fi exploatate

sexual. Mai mult, în raport cu unele

tinere, aceștia încercau

să le manipuleze afectiv determinându-le să fie interesate de persoana lor și

după ce le aserveau sentimental prin emiterea de promisiuni mincinoase cu

referire la proiecte comune de realizare financiară, reușeau să obțină

controlul asupra acestora, privind realizarea scopului infracțional de

exploatare sexuală.

Cu referire la aspectul de manipulare

sentimentală a victimelor, conform declarațiilor unor părți vătămate și a unor

martore protejate victime, a reținut că prioritar inculpatul J.T. uzita această

manieră, profitând de aspectul său fizic și de ascendentul pe care îl dobândea

prin maniera verbală de abordare.

Instanța a menționat, referitor la

colaborarea infracțională dintre inculpatul Ț.S.C. și inculpatul J.T., pentru

scopul ilicit comun, faptul că aceasta avea o amprentă specifică, cel din urmă

asigurându-și contactul direct cu liderul grupării, fără ca ceilalți membri ai

grupului să ia cunoștință în totalitate de preocupările lor comune, convergența

lor infracțională fiind materializată în funcție de specificul de acțiune

ilicită al fiecăruia, primul fiind cel care acapara zonele de influență pe

piața prostituției din țară și străinătate, iar cel din urmă identificându-se

ca un veritabil recrutator, fiind identificat ca având potențial sub aspectul

aservirii sentimentale a victimelor vizate.

Aspectul de colaborare ilicită privind

exploatarea sexuală de tinere, dintre inculpatul Ț.S.C. și inculpatul J.T., a

fost reținut a rezulta și din convorbirea telefonică dintre aceștia din data de

05-01-2007 ora 17:14, redată după cum urmează:

M. - Aici ți-am zis, în local nu se

fac bani. Adică se fac, da nu ce vreau eu.

J.T.

- Știu.

M. - adică fac ele cum să spun. își

fac pentru ele bani. Adică îl agață pe acela, îl jumulește pe ăla de 500 săptămâna

asta, ele-s bucuroase așa. Da la mine tre să facă pe zi un minim de 5-6-7 sute.

J.T. - Bați câmpii și tu cu 5-6-7

sute! Măcar 2-3 sute pe seară zi de zi.

M. - Eip. ! Păi așa le face la stradă.

J.T. - da mă, da nu vor acolo. O am pe

A., pe M.).

M. - Face 3-4 sute pe stradă, face pe

seară!

J.T.

- Da mă, dar nu vor acolo. Astea nu vor acolo.

M. - Ei, alea numai în localuri.

Localurile aici fac ele bani, noi p. Prinde 1 – 2, dacă prinde 1 pe zi e bun.

Și nici acela).

J.T. - Mă enervează lucrul acesta!

M. - Și pe noi. Că îmi convenea mult

aici, aici măcar cunosc, înțelegi? Da uite, dacă nu merge cum vreau eu, ce vrei

să faci?

J.T. Eu te-am întrebat, că aș pleca și

eu cu astea, profit și eu că astea vor să plece acum.

M. - Pleci, da uite aici unde?

Singurul loc e să le ieie să le bage la Parma acolo!

J.T. - A, păi acolo am vorbit pe la

Brescia pe aici nu dă salarii, numai din consumație

J.T. - Acolo vrea bă,că uite acum i-a

trimis F. lui A. vreo…

M. - 300 de euro . Să se ducă acolo,

da eu vreau să probez Germania.

M. - m-am mutat nu mai sunt în Verona.

J.T. - A nu?

M. - Nu că am făcut prea multe

pe-acolo.

J.T. - Deja?

M. - Păi da, na, ce vrei am nevoie de

bani. Așa, mai stai, mai pică cate ceva, știi când stai în așteptare.

J.T. - Așteptare, așteptare că asta e

bună, da trebuie să fie ceva zilnic.

M. - Da zilnic iau de la asta, de la D.

J.T. - Păi n-ai luat-o pe R.?

M. - Nu, pe asta o duc în Germania. Când

plec o sun, o pun pe bus și o iau din Germania.

J.T. - Aha. Păi dacă e ceva bun la

Germania zi-mi și mie, că le am pe astea ți-am zis.

M. - Da îți spun, îți dai seama .

J.T. - Păi asta zic și eu, că nu știu

ce să fac acum.

M. - Acum tre să iau niște bani de undeva.

J.T. - Vreau să bat și eu fierul cât

le mai am pe astea în mână, că pe urmă se duc dracului și.

Din convorbirea telefonică dintre inculpatul

Ț.S.C. zis M. și J.T. 16 februarie 2007 orele 19:41 a rezultat că primul este

în străinătate dându-i celuilalt relații privind inițiativa de a prospecta noi

zone de influență în diferite țări, privind plasarea de fete, făcând referire

la Malta, Sicilia și că vrea să meargă în Olanda, Belgia, Germania sau Anglia,

stabilind o eventuală colaborare la acest moment, așa cum făcuseră și anterior.

M. - Mergem pe combinație, bara-bara

să facem

J.T. - Absolut!

M. - Păi eu stau cu ele și dacă n-au

percutat atâta bătaie le dau de se c... pe ele!

J.T. - Absolut!

M. - Mi-a ajuns cuțitul la os.

Și conținutul discuției telefonice din

data de 16 aprilie 2007 ora 13:50 între înv. J.T. și inculpatul Ț.S.C. zis M.

expune același aspect privind preocupările comune de plasare a fetelor, primul

angajându-se că îi trimite 2 fete:

J.T. - Fii atent M., îți trimit două

odată.

M- Una T., nu două, ce fac).

J.T. - Nu pleacă una fără cealaltă

J.T. - nu e nici O.

(n.n. - P.O.T.), nici M. (n.n. P.A.M.

e alta). Păi nu pleacă M., nu are încredere și de-abia am agățat-o pe aia, să

plece cu asta odată cu A.

M. - Păi săptămâna asta mai stau aicea

și luni sau marți, când vrei, trimite-le.

J.T. - Nu așa de mult, că eu vreau să

le trimit cât mai repede, să nu se sucească aia, că totuși să găsești una să

vrea să-ți dea atâta nu găsești, știi că nu vor

f.n. se referă la refuzul părților vătămate de a practica

prostituția. înjur de o săptămână așa).

M. - Păi și cum să fac?

J.T. - Auzi, vorbește și tu cu C., că

am văzut că e în țară, poate vine în Germania și le aduce el.

M. - Da.

Aspecte relevante au rezultat și din

dialogul telefonic dintre inculpatul Ț.S.C. și inculpatul J.T. din data de 17

aprilie 2007 ora 15:38, constatându-se colaborarea dintre aceștia sub aspectul

exploatării sexuale de tinere, pe care urmează să le transfere inculpatul J.T.

la dispoziția lui M., aflat în străinătate, cel de-al doilea spunând că le

învață el ce să facă (n.n. se referă la instruirea victimelor privind

practicarea prostituției) și totul va fi bine, discutând în același timp și

despre procentul lor de câștig. - Vol. VII - fila 105.

Din conținutul SMS-urilor trimise/ primite

de inculpatul J.T. în Italia la data de 05 ianuarie 2007, orele 14:51, 14:56,

14:57 și 15:03 a rezultat că acesta vizează să transfere în străinătate două

tinere în scop de exploatare sexuală „la stradă”, sau în cluburi de noapte. În acest

sens se redă conținutul SMS-urilor:

14:51 - „Un loc unde se fac lovele în

afară de stat în post nu-i?”

14:56 - „Eu vreau să vin eu cu două”

14:57 - „Aici”

14:57 - „Da”

15:03 - „Aici doar la strada sau la

Parma la F., dar problem cu casa”.

În sublinierea aceleiași idei a fost

reținută și convorbirea din data de 20 februarie 2007 ora 17:16, dintre inculpatul

Ț.S.C. zis M. și J.T., redată după cum urmează:

J.T. - Acolo cum stă treaba băi, se

fac bani sau nu?

M. - Ei, fac, da.

J.T. - Da nu e așa bine, nu?

M. - îs și proaste, dă-le în p. mea.

M-am băgat oleacă în ele, i-am zis și Iu M. aia : „ia strânge-ți bani, 300 de

euro și îi trimiți lui T.”. îmi venea să-i zic: „Ia vină oleacă afară” să-i f.

una-n gură.

M. - Și O. să-ți trimită că i-am zis:

„îi spui și Iu O. să-i trimită”. Le doare-n p. Altceva? Mă duc să le tăvălesc,

dă-le dracului!

De asemenea, și din conținutul

convorbirii telefonice purtate între J.T. și un alt bărbat din străinătate, din

data de 13 aprilie 2007 ora 17:44, a rezultat legăturile infracționale ale

acestuia, cu M., privind activitatea de exploatare sexuală de tinere,

interlocutorul informându-l pe J.T. despre „prețurile” raporturilor sexuale

practicate în Germania și necesitatea găsirii unor locații cu acest specific,

pentru interesul ilicit al grupului:

J.T. - Ai găsit ceva?

X- Am găsit, cum să nu găsesc? Trebuie

mai întâi să-mi trimiți una, și după câteva zile 4 - 5 - 6, ca să se rezolve cu

casa, cu prostii, cu astea. Așa trebuie să facem. N-ai casă, nu faci nimic,

unde stai?

J.T. - Da.

X - trimiți pe oricine, nu mă

interesează pe cine, oricare. Așa. Imediat cum a ajuns o bag la muncă

(n.n. - practicarea prostituției,), am

vorbit deja). Am să stau tot la niște cunoștințe de-ale mele la un motel la

care plătesc 15 euro pe seară. Așa și câteva zile face bani, banii care-i face

în 4 - 5 - 6 - 7 zile iau o casă și după aia veniți toți și în felul acesta.

X- Na, tu știi. Eu știu ce fac acolo:

50 scurtul, suta jumătate de oră.

J.T.

- Vorbesc cu M. la telefonul ălalalt.

X- așa e. Mă auzi 50 scurtul, suta

jumătate de oră, așa merge. Și sunt mulți…

Din convorbirea telefonică din data de

15 aprilie 2007 ora 20:30 dintre J.T. și Ț.S.C. zis M. (M) au rezultat date

privind plasarea de fete în scop de exploatare sexuală, obținerea de sume

importante de bani din această activitate, totodată constatându-se și aspectul

conlucrării unor tinere, care erau de acord să practice prostituția:

J.T. - Uite, eu acum am fost și cu A.

sus și am vorbit cu ele.

M- Să-ți dea ție 300 de euro pe lună

și ele-și fac câte 20.000. Păi da … ce e aia?

J.T. - Băi frățică, începuse să se

înroșească venele pe gât: păi tu să-ți faci 4-5.000 pe lună și eu să iau 300?

M. - Ce-i aia? Ce 4-5.000? Eu dacă-i

găsesc loc, ea și face 15-20.000 pe lună.

J.T. - Cât o fi M.

M. - Stai așa, că eu am umblat pe

aicea și știu.

J.T. - NU auzi că nu vor parte?

M. - Deci, hai să-ți spun ceva: o fată

acolo face minim 5-600 pe seară. Minim. Sunt seri în care face și 1000 și 1200.

J.T. - Știu că sunt locuri unde se

face și 1000 pe seară.

M- Păi da . Și fă calculul că în 10

zile ia 7000 - 8000 de euro.

J.T. - Domle, eu am făcut. Pune 5.000,

dar nu să iau 300 și să mai fiu și acolo.

M. - Nu există 5000 într-o lună T.,

unde zic eu, acolo se fac minim 10 - 12.000 - 15.000.

J.T. - Păi tocmai de asta m-am enervat

la culme.

M. - Să dea 10.000 și o duc în loc

bun.

Aceeași zi ora 21:48 convorbire între

aceeași interlocutori

J.T. - Dar aia e cu tine sau nu? (n.n.

se referă la D.A.M. zis „A.”)

M. - am băgat-o undeva dar nu mai zi

la nimeni

J.T. - de ce?

M. - Ca să mănânc.

J.T. - Știi de ce, că are să-mi dea și

mie 200 de euro.

M. - lasă aia că îți dau eu nu-i

problemă.

M. - Am băgat-o undeva și vreau să-ți

spun că A. face bani și are să le demonstreze la m… alea că face bani. Hai

să-ți spun ceva: într-o seară a făcut 1.00 de euro, în altă zi a făcut 1.500 și

în altă seară 1.200. deci mai jos de 1.200 de euro A. nu a făcut. Se fac bani.

J.T. - Știu că se fac bani M… 1000 de

euro nu e grozăvie.

M. - Cum nu e grozăvie? în zece zile

ai 10.000 de euro.

M. -

Mergem așa, trimite-o pe A. ca să văd care zonă merge bine

ca să știu unde să iau casă.

J.T. - Ea mai are o fată și vrea să

vină cu aia, adică pe nasul meu să faci peșteală sau cum? 10.000 de euro și eu

să vin cu 1.000 sau cum?

M- da da.

Și din conținutul convorbirii din data

de 28 decembrie 2006, la ora 20:26, dintre aceeași interlocutori, au rezultat

date certe privind preocupările infracționale comune ale acestora, indicativul

de telefon folosit de M. indicând că cel din urmă se afla în Italia. În acest

sens se redă un fragment din conținutul dialogului telefonic dintre persoanele

menționate:

M. - Dar tot la Onești ești?

J.T. - Nu, nu. Sunt acasă. Tu ce faci?

M. - Păi ce să fac? Am întâlnire cu

cineva).

J.T. - Și e vreo treabă, ceva?

M. - Băi, ai una să trimiți la așa).

Pe statale, înțelegi tu. (n.n. se referă la tinere vizate a fi exploatate sexual

„la stradă” în Italia)

J.T. - Da, am înțeles.

M.

- Nici o problema). Face 3-2-4. 2-3 pe zi.

M. - La statale. Astelalte … na, nu se

câștigă. Ce dracu faci? Ce iei pe mere, dai pe pere.

J.T. - Păi nu știi!

M. - Ia-le așa). Dacă vrei să îți faci

așa în fiecare zi, să ai 150-100, două, acolo la zi, poți să cauți una, că nu e

problemă, că am „pacino” aici. Am făcut pe dracu în patru să organizez un pic

treburile aici.

M. - Și acum le-am pus pe picioare, am

mai luat o mașină ca să aibă cu ce să se miște.

J.T. - A, da? Bravo!

M. - Armado mai e ceva? J.T. - Nu, eu

n-am nimic.

M. - Păi da. Asta, R. - J.T. - A.R. e

acolo?

M. - Nu, nu. în ianuarie. Pe asta o

trimit acasă, să stea o săptămână - două cu copilul și o iau pe aialaltă.

J.T. - Bun.

M. - Mă duc cu ea în Germania.

J.T. - Da!?

J.T. - Băi în Germania vreau să ajung.

J.T. - Acolo vreau și eu în Germania.

Era o treabă bune așa cu Germania. Veneam și eu cu A. și cu M.).

(n.n. se referă la I.A. și P.A.M.)

M. - Da. ! Să văd. Nu am ce să zic

pană nu văd. Dar de ce nu te duci cu ele la aia, cum o cheamă.

J.T. - S.?

M. - Da

J.T.

- Da, dar nu mai am nici o treabă că femeia se mărită (fila

64-65 - vol. VI).

Instanța a făcut referire la

conținutul unei convorbiri dintre inculpatul J.T. și inculpatul Ț.S.C. zis M.

din data de

13 decembrie 2006, ora 18:41, din care

a rezultat conexiunea lor infracțională, identificându-se și informația că

aceștia procedează de regulă de maniera influențării persoanelor, care au

cunoștință de preocupările lor ilicite, în scopul neantrenării răspunderii

penale cu referire la persoana lor, constatau du-se în concret că, la un moment

dat, aceștia au luat act de faptul că se efectuează cercetări penale care îi

vizează, discuția fiind redată fragmentat după cum urmează:

J.T. - Ce să fac băi M., uite am fost

să mai vorbesc cu una, cu alta (n.n. prezumate părți vătămate care au fost

exploatate sexual de către aceștia), că a mai fost garda (n.n. poliția) pe la

mai multe pe acasă.

M. - A fost pe la mai multe pe acasă?

J.T. - Da?

M. - La cine?

J.T. - Ei, la care . La astea,

ultimele, noi.

M - Hi?

J.T. - La astea, ultimele.

M. - Ei. băi, hai să-ți spun ceva). Am

stat și am copt-o și m-am gândit.

J.T. - Ce?

M. - Vreo m...

J.T. - Ce-i cu ea?

M. - Păi una din alea, din … vreo m...

o spus la gardă fazele alea (n.n. se referă la faptul că au preocupări

infracționale cu specific de traficare și exploatare sexuală). Nu că s-o apucat

ei să caute de am p…).

J.T. - Băi M., problema e că râcâiala

e mai demult. Aia e pentru mine, pentru tine. înțelegi? Eu știu doar ce știu.

Eu știu pe la care de-ale tale a fost sau cine a fost sau unde a fost? Nu știu.

Eu știu doar de astea apropiate.

M- Păi ultimele, care-s alea? J.T. - M.

dar eu știu dacă a fost la nu știu cine? M. Păi nu, dar ai zis că la ultimele a

mai fost. J.T. - Păi cu cine mai pot eu să țin legătura?

J.T. - Păi da,dar la cine e mai vechi

a fost, dar spune cineva? Nu știi.

M. - Ă la cine-i mai vechi cine dracu.

Că toate-s plecate prin Groenlanda de Sud. Dar nu-i nici una pe acasă.

J.T.- îi bun.

M. - îs duse cu sorcova, cine știe pe

unde?

J.T. - Păi da?

M.

- Păi, și se duc degeaba. Astea acum, c… de astea, cine

știe.

J.T. - Habar n-am.

Unele tinere erau racolate și

exploatate sexual de această grupare infracțională prin acte de coerciție

fizică și morală, detalii privind aceste conduite intimidate având efect cu

rezultat de supunere, fiind emise de martorii audiați cu protejarea datelor

reale de identitate. în cadrul grupului a fost identificat inculpatul B.I. zis

C. care, pe lângă atribuțiile de recrutare, desfășura și activități de

constrângere fizică și/ sau morală a victimelor ce refuzau să întrețină

raporturi sexuale în beneficiul lor ilicit.

De asemenea, și inculpatul G.G.

asigura funcționalitatea grupului, în baza atribuțiilor conferite de liderul

grupării, prin exercitarea de violențe

asupra

persoanelor care desfășurau activități ce prejudiciau interesul grupului.

Date relevante despre maniera violentă

pe care o emiteau inculpatul Ț.S.C. (M.) și membrii anturajului de conivență,

în principal inculpatul G.G., a rezultat din convorbirile telefonice purtate

între cei doi din data de 24 decembrie 2006, orele 00:49, 00:52, 01:01, 14:25,

redate în formă sintetică, constatându-se că M., aflat în Italia, vorbește la

telefon, fiind contactat de G.G., cu un anume C., care îi reproșează lui M. că

a fost tăiat de G.G. din cauza lui, împrejurare în care M. îl acuză pe C. că a

vorbit urat despre el, deși acesta l-a ajutat să nu fie împușcat de arabi în

Italia, când C. i-a vândut aparatura unuia care și-a ascuns prafurile în alea.

în continuare, cei doi se acuză reciproc, totodată C. reproșându-i lui M. că nu

merita pedeapsa pe care i-a aplicat-o G.G., adică să-l taie pe față și pe mână.

Conținutul convorbirii dintre aceiași, în continuare, expune aspectul că M.

discută cu același C., căruia îi spune să îl sune pe un anume A., să discute cu

acesta, care pretinde că a fost turnat la poliția italiană de către C. (n.n. -

de menționat este faptul că persoana denumită A. este unul dintre cetățenii

italieni, manager sau patron de club de noapte, care asigura locațiile din

Italia unde erau plasate fetele plasate de această grupare).

Ulterior, M. discută cu G.G., cel din

urmă precizând că l-a tăiat pe C. de la ceafă până la frunte și pe mână,

împrejurare în care M. îl întreabă dacă C. s-a dus la „gardă” (n.n.: poliție). G.G.

îi spune că nu a avut curajul să meargă la gardă. M. îi explică lui G.G. cum C.

a avut fete la produs în Italia și când a fost prins de poliție, acesta a spus

că fetele și casa în care stăteau ei sunt ale unor albanezi. Cetățenii străini

respectivi au fost nevoiți să fugă din acea zonă și acum vor să se răzbune pe

el.

(vol. IX, filele 9-10).

În reliefarea mesajului dialogului

telefonic expus anterior, instanța a reținut că această grupare infracțională

condusă de inculpatul Ț.S.C. acționa în mod excesiv de violent în raport cu

toți cei care intră în contradicție cu interesele lor, de la sine înțeles că

însăși victimele exploatate de aceștia sexual se aflau într-o permanentă stare

de teroare și un eventual sprijin cerut de la autorități reprezenta un

exacerbat pericol pentru viața lor și a familiilor lor. Și din declarațiile

martorilor protejați audiați în cauză a rezultat prioritar conștientizarea

pericolului grav și iminent pe care îl reprezenta acest grup infracțional

organizat.

Pentru aceste rațiuni, s-a impus cu

prioritate audierea unor persoane victimizate și a unor martori cu protejarea

datelor de stare civilă, pentru a se preveni și evita presiunile, amenințările

și riscurile represaliilor la care sunt expuse victimele/ martorii și pentru a

preîntâmpina denaturarea adevărului judiciar necesar a fi asigurat în cauză.

Inculpatul Ț.S.C., împreună cu

ceilalți membri ai grupului, exploatau tinerele recrutate atât la stradă, cât

și în cluburi, deținute de cetățeni străini, constatându-se cooperarea acestuia

cu patroni sau angajați în baruri și cluburi, în principal din Italia, Germania

și Spania, astfel făcându-se referire la persoanele identificate intruziv ca

fiind F., F., E., A. etc.). S-au identificat informații că Ț.S.C., împreună cu

complicii lui exploatau fete prealabil recrutate din țară în modalități

incriminate penal și în Olanda, în Amsterdam, la vitrine, făcând demersuri de a

da preocupărilor lui ilicite o aparență legală, încercând cu referire la unele dintre

acestea să le înregistreze cu contract de muncă.

Relevantă în acest sens a fost

considerată discuția telefonică din data de 15 martie 2007, ora 11:44, dintre G.G.

(G.G.) și „X”, cel din urmă fiind stabilit probațional ca fiind Ț.S.C. (M.),

redată după cum urmează:

„.”X”: Luni încep de muncă, pentru că

vineri … am luat casa dar de abia vineri îi face contract. Că acolo așa

funcționează, deci trebuie să te duci la poliție să-i pui o ștampilă, i-am

pus-o, trebuie să te duci în primărie să te înregistrezi, ea, nu eu, înțelegi

ce vreau să zic, face meseria asta de prostituată la, la, la înțelegi?.”

„X”: de aici se fac bani, nu e

problemă, aici merge știi? Deci îți face pe zi minim 400, minim.

G.G.: Minim, da? Da e pe casă acolo

sau cum?

„X”: Nu nimic, sunt în vitrine și.

G.G.: A, la Cartierul Roșu acolo.

„X”: da sigur, nu, în centrul

Amsterdamului acolo.

G:G:: Nu e cartierul Roșu acolo?

„X”: Da, da e cam peste tot cartierele

astea roșii.

G.G.: A, s-a mai mărit?

„X”: Da eu vreau să o bag în Amsterdam

în centru, înțelegi? Că de asta.

G.G.: Unde vin.

„X”: Păi da că acolo sunt banii. Așa

puteam să o bag pe la periferie și fără acte și fără astea, dar făcea 100, ca

în Italia, ce mai.” (vol. X - fi.48-49).

Coroborat cu probe testimoniale, s-a

reținut că dialogul telefonic menționat anterior se referă la victima D.A.M.,

care a fost exploatată sexual de către inculpatul Ț.S.C. zis M. și în Olanda,

pentru interesul ilicit al grupării, verificările cauzei constatând că aceasta

anterior a practicat prostituția pe timpul minoratului și în țară în Onești,

apoi în Clubul de noapte „69” din Miercurea Ciuc precum și în Italia, anterior

plasării în Localitatea Amsterdam. Mai mult, din alte monitorizări, a rezultat

că banii obținuți de către această victimă din activitatea de prostituție

desfășurată în Olanda, îi punea la dispoziția liderului grupării care o

supraveghea în mod direct, acesta din urmă trimițându-i o parte din aceste

beneficii ilicite și inculpatul G.G., cu care colabora infracțional pe acest

segment de criminalitate organizată.

Aceste aspecte au rezultat din

conținutul convorbirii dintre inculpatul Ț.S.C. și înv. G.G. din data de 22

martie 2007, ora 17:40, care atestă că primul face vorbire despre aspectul că

urmează să-i trimită celuilalt diferite sume de bani pentru conlucrarea lor

infracțională, totodată cei doi expunând și interesul comun al recrutării de

noi victime:

„.G.G.: Cam așa mi-ar trebui, 600.

M.: Da, îți trimit 600 îți trimit

luni.”

Ulterior aceștia discută că mai au

nevoie de fete:

„M.: Acum na, ce mai rămâne de făcut,

să mai caut pe cineva, înțelegi, că na, mai trebuie una pe aici.

G.G.: Da, dacă ar mai fi 2, valeu.

M.: Da de unde dracu, că nu mai știu

pe nimeni. Nu știu, vezi și tu pe acolo poate.

G.G.: Nu, nu sunt ... îi sărăcie și pe

aici. Sunt copile din astea de a 9-a). Nu mă încurc cu ele. (vol. X- fila 72).

De menționat că dialogurile telefonice

conținute la filele 48-49 vol. X cât și vol. X fila 72, au atestat că

interlocutorul Ț.S.C. avea numărul de telefon cu indicativul de Olanda (316237XXXXX)

în timp ce vorbea cu inculpatul G.G. aflat în țară.

Preocuparea continuă a inculpatul Ț.S.C.

privind recrutarea de victime în scop de exploatare sexuală a rezultat și din

convorbirea cu același G.G., aceștia schimbând informații în acest sens:

„M.: Poate iese ceva pentru ... mai

trimiți pe aici.

G.G.: Da. Băi fii atent, are B., am

vorbit, două răgălii.

M.: Așa.

G. G: El vroia să le ducă în Anglia,

zis: „bă, stai așa mă, uite așa și așa” i-am explicat care e treaba. Și i-am

zis: „bă vorbește cu M. să-ți explice el”, știi ca să vorbești tu cu el, să

prindă încredere și … na, are două bagaje ... frumoase, frumoase. (Vol. X, fila

98).

Ulterioara discuție telefonică dintre

aceiași, din data de 13 aprilie 2007, la ora 17:16, s-a referit tot la aspectul

privind interesul de a obține controlul asupra fetelor pe care le cunoștea și

controla B.:

„M.: O gogoașă ar mai trebui, nu ai

nici una pe acolo?

G.G: Ce?

M.: O gogoașă ceva?

G:G: A, nu sunt, nu sunt. Da nu îți

spuneam? A venit B. acasă?

M.: Zii bă să îmbarce pe alea două de

care zicea el și să vină încoace ... sau să le trimită aici.

GG.: Eu vorbesc cu el. De abia azi a…

M.: Zii să le trimită la mine și îi

dăm 2.000 pe lună…

G. G.: Păi da, stai să vedem că de

abia a venit.

M.: Păi ce, stă acasă nu face nimic,

își ia 2.000, ce dracu mai? Da numai să fie din alea, nu cu fițe că pe aici le

îngrop, le sui în mașină, le duc în Belgia și le îngrop dracu.” (Vol. X, fila 136)

Și din convorbirea telefonică dintre G.G.

și „X”, prezumat inculpatul Ț.S.C., din data de 21 aprilie 2007, ora 21:20, a

rezultat interesul susținut al acestora de a recruta tinere în scop de

exploatare sexuală, redată fragmentat după cum urmează:

„X”: Ia bă și mai caută o pi.,

băga-mi-aș p…

G.G: Caut mă, dar nu caut? Ți-am zis,

B. are vreo două, dar sunt proaste din alea, nu … nu . alea nu. Dacă găsesc eu,

nu te sun?

„X”: Vezi pe sulăii ăia prin oraș cine

mai are? Cine mai are?

.G.G: Da mă, nu mai găsești, greu

găsești, ce dracu? L-am sunat și pe G. pe toți.

„X”: Hai bă, chiar așa? . Da chiar G.

nu are vreo cotoarbă?

G:G: Nu are mă, ce dracu?

. „X”: Păi da în discoteci nu sunt pi.

?

G.G: Sunt mă, dar nu poți să le iei

nici cu japca). Nu ești din acela, știi?

„X”: Le aburești.

G.G: Dar ce, eu stau la abureală?”

(vol. X, fila 171-172)

Aceleași aspecte au fost reliefate și

din convorbirea telefonică dintre aceiași din data de 09 mai 2007, de la ora

16:11:

„M.: dacă nu ai 2-3 mândre, nu faci

bani.

GG: Așa e.

M.: Asta e treaba. Am să-l sun pe Adi

să văd ce pi., eu am să-i zic „du-te bă în România, caută-ți fete și vin-o

încoace cu ele”. Că i-am zis în Germania și aici, aici e oleacă f. cu actele,

dar în Germania nici nu mai trebuie acte, înțelegi? Că am fost peste tot și am

văzut. Acum . fete trebuie. Și imediat le plasez le bag p. mea, că am direct

neamțul care are 2-3 localuri în Germania, de exemplu, înțelegi? Și mi-a zis

„oricând vii e casă, e loc imediat intră la muncă” nu trebuie acte, știi?

G.G.: Aha.

M.: Și face 2, 3, 5, 2, 3, 400 face.

Dar îți trebuie 1, 2, 3.

G.G.: Păi da, normal.”

Exploatarea sexuală a tinerelor în

unele cluburi de noapte din străinătate era realizată într-o manieră mascată,

sub aspectul obținerii consimțământului, de altfel periclitat, al victimelor de

a se prostitua, acestea fiind puse în ipostaza fortuită de a se lăsa controlate

de această grupare infracțională, care își asigura beneficiul prin intermediul

complicilor lor, cetățeni străini, patroni/ manageri de cluburi, care

sprijineau acest anturaj de conivență.

În mod concret, victimele ajunse la

destinație luau act de faptul că în cadrul activității pe care urmau să o

desfășoare ca dame de companie, trebuiau să determine clienții să facă cât mai

multe consumații.

De regulă, patronii stabileau un barem

ridicat al numărului minim de consumații la care erau obligate fetele, de

altfel greu realizabil, ipostază în care acestea pentru a-și menține slujba,

trebuiau să accepte și să se prostitueze, beneficiile financiare obținute atât

din consumații cât și din prestațiile sexuale, fiind gestionate de inculpatul Ț.S.C.,

împreună cu unii dintre angajații sau patronii barurilor. Conform înțelegerii,

susnumitul și ceilalți membrii ai grupului primeau cotă parte atât de la

proprietarii cluburilor, cât și de la victime.

Determinat de colaborarea

infracțională în care s-au implicat și ceilalți membri ai grupării, liderul

acestui anturaj trimitea în țară o parte din banii obținuți din activitatea de

exploatare sexuală, atât prin intermediul unor transportatori, dar și prin

sisteme publice de transfer de bani, însăși victimele fiind obligate să

efectueze transferuri de acest gen, aceste aspecte fiind constatate prin

relațiile puse la dispoziție de către instituții bancare, precum și din

monitorizări intruzive, astfel facem trimitere și la conținutul convorbirii

dintre inculpatul J.T. și o femeie din data de 02 mai 2008 ora 17:00, din care

au rezultat date precum că cea din urmă trebuie să-i trimită comisionul ce i se

cuvine, totodată aceștia discutând și despre o anume tânără, care a fost

trimisă de inculpatul Ț.S.C. zis M. să practice prostituția, fără știrea

acestuia - Vol. VII - fila 127 dos u.p.

Relevantă a fost apreciată și

convorbirea telefonică din data de 22 februarie 2007 dintre J.T. și A. care îi

explică acestuia modalitatea în care sunt plătite de către patronii barurilor F.

și M., rezultând date despre consumațiile impuse de către patroni.

J.T.

- Deci 5 pe seară și ia F. de la voi!

A. - A. are 80 pe seară și 55 din

consumație.

J.T. - Păi de ce așa?

A. - Așa lucrează ea, că a vorbit ea

cu M.

J.T. - Păi și atunci A. cum spune că a

luat.

A. - E mai nasol pentru ea, înțelegi?

J.T. - Păi de ce?

A. - Păi ea dacă nu a făcut consumație.

ea trebuie să facă obligatoriu alea 10 consumații pe seară, înțelegi? Și dacă

după alea 10 consumații pe seară începe să-i dea 55 de cenți la consumație, că

are fixul de 80, înțelegi? Și dacă nu le-a făcut a). Deci la noi, în funcție de

câtă consumație ne plătește, înțelegi? Deci la ea primele 10 nu sunt plătite,

după aia la 10, 50 de cenți, așa e plătită. Și alelalte de la București, tot

așa lucrează ca A.

Mai mult, din conținutul convorbirii

telefonice menționate, a rezultat și faptul că fetele erau puse nu numai în

postura de a fi determinate să practice prostituția ci erau exploatate și sub

aspectul impunerii executării unor munci fără corespondent echitabil privind

cuantumul remunerației.

În atare împrejurări, tinerele se

identificau într-o situație de dependență materială, în final acceptând să

practice prostituția la solicitările inculpatul Ț.S.C. și a complicilor lui.

S-a constatat faptul că acest grup

infracțional reușea să își asigure controlul în mod continuu asupra victimelor,

prin acte de amenințare, atunci când acestea încercau să pună capăt activității

de exploatare sexuală, atribuții în acest sens având în principal G.G., B.I.

pseudonim C. și alți acoliți ai lor, care amenințau cu pericole exacerbate,

atât victimele cât și rudele acestora). Mai mult, actele de amenințare cu

violențe erau chiar materializate de către traficanți asupra tinerelor pe care

le controlau, aplicându-le corecții corporale, aceste împrejurări constituind

situații de natură a asigura funcționalitatea grupului infracțional ce acționa

pe acest segment ilicit.

Cooperarea infracțională între membrii

grupării privind modalitățile de control a tinerelor care practicau prostituția

pentru ei în străinătate, prin maniere de constrângere fizică și morală, a fost

reliefată de conținutul convorbirii din data de 12 ianuarie 2007 dintre inculpatul

Ț.S.C. M. și înv. G.G., redată după cum urmează:

„M.: Am fost pe la p astea că nu face

nimic dacă nu mă duc acolo.

G.G.: N-a mai ieșit nimic?

M.: Păi aseară au stat . cum am ajuns,

imediat au început să lucreze al dracului. (n.n. să presteze sexual)

G.G.: Te trage în p.

M.: Normal că trage, dar . trebuie să

stau acolo în boscheți, ce dracu.

G.G.: Vezi mă, se șmecheresc toate.

M.: Toate se șmecheresc. După ce le

ajuți … Bătaie. Și pe D., săptămâna trecută am bătut-o. P. mea, dacă nu face

nimic, e vina mea? l-am spus: „păi tu ascunzi bani, trimiți acasă și când vin

îmi zici că ai făcut 60-20-80 . ia vin-o încoace”. Am băgat-o în baie și cu

acela care se dă perdeaua la o parte, i-am f. niște de alea la cur de dracu a

luat-o. Ea fură . Și aseară când m-am dus, i-am spus: „Fii atentă că-s pe aici

prin zonă și te pândesc”, a făcut 160.

G