ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 722/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 722/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 29 martie 2022
Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș la data de 31.07.2018, sub nr. x/2018, reclamantul Municipiul București a chemat în judecată pe pârâta A. S.R.L., solicitând instanței să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 313,604 RON debit principal și a sumei de 29,165 RON penalități și dobânzi, stabilite de Curtea de Conturi a României și reprezentând plăți nedatorate făcute de reclamant în favoarea pârâtei pentru materiale adăugate incorect la articolele de deviz referitoare la "turnarea betoanelor", facturate de pârâtă pentru lucrările la obiectivul de investiții "Consolidare imobil din str. x, București".
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1.341 alin. (1) și art. 1.635 alin. (1) C. civ.
Litigiul a fost înregistrat la completul de contencios administrativ și fiscal, ca litigiu privind achizițiile publice.
La data de 09.11.2018, judecata în dosarul nr. x/2018 a fost suspendată în temeiul art. 36 din Legea privind procedura insolvenței nr. 85/2006, până la finalizarea procedurii de insolvență căreia îi era supusă pârâta în dosarul nr. x/2013 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeș.
Prin cererea depusă la data de 03.04.2019 la Tribunalul Specializat Argeș, în dosarul de insolvență nr. 758/1259/2013 privind pe debitoarea A. S.R.L., înregistrată ulterior în dosarul pendinte nr. x/2013, cerere precizată verbal la data de 15.05.2019 și în scris la data de 17.05.2019, creditorul Municipiul București a formulat contestație împotriva Raportului de activitate nr. 11/2019, prin care administratorului judiciar B. a refuzat explicit să plătească creanța curentă constând în 313,604 RON debit principal și 29,165 RON penalități și dobânzi.
Prin sentința nr. 4/08.01.2020, pronunțată în dosarul de insolvență nr. 758/1259/2013, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Specializat Argeș a dispus închiderea procedurii de insolvență și reinserția debitoarei A. S.R.L. în activitatea economică. Totodată, a dispus descărcarea administratorului judiciar de orice îndatorire sau responsabilitate față de debitor și averea sa, față de procedură, creditori, titulari de garanții și asociați; a dispus descărcarea debitoarei de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan. În sfârșit, a dispus disjungerea dosarului nr. x/2013 și soluționarea acestuia separat.
La data de 15.05.2020, dosarul nr. x/2018 a fost repus pe rolul instanței de contencios administrativ și fiscal, care a dispus conexarea acestuia la dosarul asociat nr. x/2013, aflat pe rolul tribunalului specializat.
Prin sentința nr. 225/CC/17.12.2020, pronunțată în dosarul asociat nr. x/2013, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Specializat Argeș a respins contestația formulată de Municipiul București împotriva Raportului de activitate nr. x/15.05.2019 întocmit de administratorului judiciar B., relativ la refuzul de a plăti creanța curentă, și a respins ca neîntemeiată și cererea de chemare în judecată conexă formulată de reclamantul Municipiul București împotriva pârâtei A. S.R.L., ce face obiectul dosarului x/2018
Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel contestatorul Municipiul București - prin Primarul General.
Prin decizia nr. 376/28.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respins apelul ca nefondat, împotriva sentinței nr. 225/CC717.12.2020, pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș - judecător sindic în dosarul nr. x/2013, intimați fiind creditorii Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, C. S.R.L., D. S.R.L, E. S.R.L, F. S.R.L., G. S.R.L. și debitoarea - pârâtă A. S.R.L., prin administrator judiciar fiind B.. A fost obligat apelantul să plătească intimatei-debitoare suma de 3500 RON cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
La data de 16 august 2021 contestatorul Municipiul București prin Primarul General, a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 376/A-com/28.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Recurentul arată că prin decizia atacată, care cuprinde motive contradictorii în accepțiunea art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., a fost menținută soluția primei instanțe de respingere a cererii ce face obiectul dosarului pendinte, reținând că devreme ce debitoarea a ieșit din procedura insolvenței, nu s-ar mai putea susține că împotriva acesteia se mai poate admite o cerere de plată a creanței ce face obiectul dosarului.
Acest aspect este nelegal deoarece chiar în cuprinsul sentinței civile nr. 4/8.01.2020 pronunțate de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2013 prin care s-a dispus ieșirea debitoarei din procedura insolvenței, s-a dispus disjungerea dosarului pendine și soluționarea acestuia separat. Instanța de apel ar fi trebuit să se pronunțe asupra cererii ce face obiectul dosarului pendinte ținând cont de noua realitate în ceea ce privește starea debitoarei, respectiv faptul că nu se mai află în procedura insolvenței, iar nu să respingă cererea tocmai pentru acest motiv.
Privitor la cererea conexă, instanța de apel a menținut nelegal soluția primei instanțe care a dispus respingerea acesteia, reținând în mod eronat faptul că lucrările au fost executate conform legii iar plățile ar fi fost conforme, ignorând decizia Curții de Conturi nr. 106/23.11.2017 prin care s-a reținut plata nejustificată efectuată de către recurent precum și obligația de a solicita restituirea acesteia. Așadar, în mod nelegal a fost menținută hotărârea primei instanțe prin care a fost conferită o valoare probatorie superioară raportului de expertiză efectuat în cauză, față de cea a deciziei Curții de Conturi, precum și a raportului acestei instituții care stă la baza deciziei.
Recurentul invocă și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) lit. 8 din C. proc. civ. susținând că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 1341 alin. (1) din C. civ. deoarece plata efectuată cu titlu de materiale reprezintă o plată nedatorată și ca atare este supusă restituirii.
Prin întâmpinarea depusă la 3 noiembrie 2021, pârâta A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., a invocat excepția nulității recursului în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a reținut că recursul este inadmisibil, în raport de dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 care prevăd că hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel.
Prin încheierea din 18 ianuarie 2022, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
La termenul din 29 martie 2022, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 376/28.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respins apelul ca nefondat, împotriva sentinței nr. 225/CC717.12.2020, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2013.
Art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede "Curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic. Hotărârile curții de apel sunt definitive".
Dispozițiile art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevăd că "dispozițiile prezentei legi se completează în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură și ale C. civ..".
Dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., în forma prevăzută de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, prevăd că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.".
Așa fiind, având în vedere că Legea insolvenței prevede în mod expres singura cale de atac ce poate fi exercitată în cadrul procedurii insolvenței, iar C. proc. civ. reglementează norme cu caracter general, care se aplică în completare doar acolo unde legea specială nu prevede, în temeiul principiului fundamental de interpretare juridică "specialia generalibus derogant", calea de atac extraordinară a recursului apare ca fiind inadmisibilă, hotărârea pronunțată de instanța de apel având caracter definitiv de la data pronunțării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., în pofida mențiunii din dispozitivul hotărârii atacate.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul Municipiul București, prin Primar General, împotriva deciziei civile nr. 376 din 28 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Totodată, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. reținând culpa procesuală, Înalta Curte va obliga recurentul să plătească intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., suma de 4500 RON, cu titlu de cheltuieli reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul Municipiul București, prin Primar General, împotriva deciziei civile nr. 376 din 28 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Obligă recurentul să plătească intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., suma de 4500 RON, cu titlu de cheltuieli reprezentând onorariu de avocat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 martie 2022.