ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3124/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3124/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor de față;

Prin rechizitoriul Ministerului

Public, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T.,

Biroul Teritorial Caraș-Severin nr. 23-D/P/2012 au fost trimiși în judecată

inculpații: B.B., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de aderare și constituire a unei asocieri infracționale în

vederea săvârșirii infracțiunii de șantaj și omor calificat, instigare la

infracțiunile de șantaj și omor calificat și deținerea sau portul de armă

neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, fapte prevăzute de

art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1 și 4 din Legea nr.

39/2003, art. 25 C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., art.

25 C. pen. raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 134 din Legea nr.

295/2004, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; T.R., în stare de arest

preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și constituire a

unei asocieri infracționale în vederea săvârșirii infracțiunii de șantaj, omor

calificat și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tentativă la omor

calificat, șantaj, deținerea fără drept de arme militare, precum și a muniției

pentru astfel de arme, deținerea de armă neletală din categoria celor supuse

autorizării, fără drept, fapte prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. b) pct. 1, 4 și 6 din Legea nr. 39/2003, art. 20 alin.

(1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 194 alin. (1)

C. pen., art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și art. 134 din Legea nr. 295/2004,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; R.C., în stare de arest preventiv, sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și constituire a unei asocieri

infracționale în vederea săvârșirii infracțiunii de șantaj, omor calificat și

nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tentativă la omor calificat,

șantaj, deținerea fără drept de arme militare, precum și a muniției pentru

astfel de arme, deținerea de armă neletală din categoria celor supuse

autorizării, fără drept, fapte prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. b) pct. 1, 4 și 6 din Legea nr. 39/2003, art. 20 alin.

(1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 194 alin. (1)

C. pen., art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și art. 134 din Legea nr. 295/2004,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; S.S., în stare de arest preventiv, sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și constituire a unei asocieri

infracționale în vederea săvârșirii infracțiunii de omor calificat și

complicitate la infracțiunea de omor calificat, fapte prevăzute de art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003 și

art. 26 C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.; U.F., în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de aderare și constituire a unei asocieri infracționale în

vederea săvârșirii infracțiunii de omor calificat și complicitate la

infracțiunea de omor calificat, fapte prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen.

raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.

S-a reținut

în rechizitoriu că la data de 8 mai 2012 S.C.C.O. Caraș-Severin s-a sesizat din

oficiu cu privire la faptul că pe raza Municipiului Reșița s-a cristalizat o

grupare infracțională organizată și coordonată de numiții M.D.F. și B.B.

implicată în săvârșirea de șantaj și alte acte de mare violență, dar și

infracțiuni din sfera traficului de persoane. Alături de aceștia din grupul

infracțional au fost identificați ca făcând parte inculpații: T.R., R.C., U.F.

și S.S.

Coordonarea grupului

de către B.B. reiese și din interceptările telefonice în cauză, acesta dând indicații

pe linie infracțională când se află pe raza localității de domiciliu, cât și atunci

când este plecat din localitate, membrii grupului fiind dependenți de sarcinile

și prezența acestuia în acțiunile pe care aceștia urmează să le execute, cu titlu

exemplificativ fiind următoarele convorbiri:

În contextul ideii

de a-și asigura supremația în lumea interlopă din oraș, pe fondul unor conflicte

de natură financiară avute cu numiții R.L.C., I.G. și persoane din anturajul acestora,

numitul B.B. a organizat activități de intimidare și ulterior anihilare a concurenței

folosindu-i în aceste activități în principal pe inculpații: T.R., R.C., U.F. și

S.S., precum și alte persoane utilizate punctual.

Începând cu luna

martie a anului 2012 această grupare a organizat și executat mai multe acte de violență

având ca țintă pe numitului R.L.C., patronul mai multor localuri publice din Reșița

și pe prietenul acestuia, I.G. considerați de gruparea susmenționată ca fiind principalii

lideri ai lumii interlope din Reșița.

Astfel, la mijlocul

lunii martie a anului 2012 într-o dimineață în jurul orelor 05:30 a luat foc autoturismul

marca X1 aparținând numitului R.L.C. Deși pompierii chemați la fața locului au considerat

că incediul s-a datorat unui scurt circuit, din declarația martorului I.G. aflat

la fața locului rezultă că existau indicii ca focul să fie pus intenționat: „Deși

incendiul a fost clasat de pompieri ca datorându-se unui scurtcircuit, am convingerea

că a fost provocat deoarece erau arse cauciucurile, fără a fi ars traseul de la

motor spre cauciuc(...)”.

Imediat, după

sărbătorile pascale, tot într-o dimineață în jurul orelor 5 au fost sparte geamurile

locuinței lui R.L.C., cu trei bucăți de cărămidă, aspecte rezultate tot din declarația

martorului susmenționat: „într-o dimineață, tot în jurul orelor 5, m-a sunat R.L.C.,

spunându-mi că persoane necunoscute i-au spart geamurile de la apartament, ulterior

găsind lângă zid, trei bucăți de bordură (...)”.

La scurt timp

au fost distruse trei autoturisme aparținând numiților R.L.C. și I.G. staționate

în stația de benzină Y1 din cartierul T. din Reșița, aspecte rezultate printre altele

și din declarația marotrului R.L.C.

Atât incendierea

autoturismului X1, cât și distrugerea celorlalte 3 autoturisme au făcut obiectul

cercetării în cauze aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Reșița, așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei.

Cu privire la

toate aceste evenimente s-a avut în vedere faptul că, așa cum rezultă din declarația

martorului R.L.C. cu prilejul discuției telefonice avută cu B.B., acesta din urma

nu a negat niciodată că ar fi organizatorul, lăsând chiar să se înțeleagă că sunt

lucruri normale într-un război de tip mafiot, aspecteIe fiind confirmate și de martorul

I.G.

În același context,

de anihilare a numitului R.L.C. și I.G., B.B. și oamenii acestuia au desfășurat

începând cu luna martie și până în prezent acte de intimidare/atragere de partea

lor a unor persoane cunoscute ca fiind prieteni cu susnumiții.

Astfel, în cursul

lunii aprilie 2012 R.C. l-a contactat sub pretextul unor zvonuri privind conflicte

existente, pe numitul B.G. față de care a executat acte de șantaj, respectiv solicitându-i

să rupă orice legătură cu R.L.C. și I.G. și să treacă de partea grupării lui B.B.,

în caz contrar dându-i de înțeles că va exercita acte de violență asupra familiei

sale, așa cum rezultă din declarația martorului B.G.

Amenințările privind

intenția de „a arunca în aer” cluburile patronate de R.L.C. au fost făcute direct

și pe telefonul de rezervări al clubului B., asa cum rezultă din declarația susnumitului.

La începutul lunii

mai 2012 T.R. l-a contactat sub pretextul unor zvonuri privind conflicte existente

pe numitul C.R., față de acesta executând acte de intimidare și amenințare, respectiv

solicitandu-i să treacă de partea grupului condus de B.B., să nu mai lucreze în

localurile patronate de R.L.C. (B. și M.), în caz contrar dându-i de înțeles că

mașina personală va sări în aer.

Aceste activități

au fost în mod cert premeditate, așa cum reiese din exemplele menționate, precum

și din declarația martorului I.I. S-a remarcat faptul că, deși s-ar putea crede

că activitățile de conspirare a prezenței în oraș și a ascunzătorilor folosite se

datorează fricii de a nu se întâlni cu membrii grupării adverse, trebuie accentuat

faptul că pe parcursul monitorizării inculpații se fereau permanent și de întâlnirea

cu organele de poliție, fapt care arată premeditarea unor activități infracționale.

Activitățile violente

descrise mai sus au culminat cu tentativa de asasinat a numitului R.L.C. din data

de 23 mai 2012.

Astfel, în zilele

premergătoare datei de 23 mai 2012 numitul B.B. aflat pe raza municipiului București

a coordonat toate activitățile necesare pregătirii acțiunii: obținerea de date privind

deplasarea țintelor, respectiv R.L.C. și I.G.; coordonarea și planificarea activității

membrilor grupului aflați în Reșița; pregătirea autoturismului care urma să fie

folosit în vederea evitării oricăror posibilități a organelor statului de a-l identifica

(un autoturism necunoscut în oraș cu numere false de Spania); asigurarea intrării

în oraș fără a se cunoaște de către nimeni acest fapt, având în vedere că datorită

evenimentelor anterioare descrise mai sus avea convingerea că va fi principalul

suspect.

În noaptea de

21 din 22 mai 2012 numitul B.B. împreună cu T.R. au venit în oraș luandu-și măsuri

de precauție, sens în care U.F. s-a deplasat cu un autoturism în gara B.H. de unde

i-a preluat și au venit la Reșița pe drum ocolitor.

La Reșița s-au

deplasat într-o ascunzătoare dinainte stabilită, mai exact o garsonieră, închiriată

anterior în acest sens de inculpatul S.S.

În data de 22

mai 2012 B.B. a executat personal pânde la domiciliul numitului R.L.C., așa cum

reiese de convorbirile avute în data de 23 mai 2012 cu inculpatul T.R.

În după-amiaza

zilei de 23 mai 2012 în jurul orelor 17:00 numiții T.R. și R.C. s-au deplasat cu

un autoturism marca X2 având numere de înmatriculare false, de Spania, într-o parcare

de lângă blocul viitoarei victime, R.L.C., cu vizibilitate spre scara în care locuiește

acesta, au acoperit parbrizul autoturismului cu un parasolar pentru a crea impresia

că nu este nimeni în autoturism, stând în mașină și așteptând apariția „țintei”.

Aspectele prezentate

mai sus sunt dovedite cu certitudine de rezultatul interceptării convorbirilor telefonice

coroborat cu activitatea de verificare și ulterior cercetare penală desfășurată

de lucrătorii Poliției Municipiului Reșița, ca urmare a sesizării organelor de anchetă.

De remarcat nivelul

ridicat de pregătire a actului infracțional atât pre acțiune, cât și post acțiune.

Implicarea tuturor membrilor grupării în tentativa de asasinat a numitului R.L.C.

rezultă și din modul în care după reținerea palierului de execuție de către lucrătorii

Poliției Municipiului Reșița, membrii grupului aflați pe palierul de asigurare a

operațiunii au desfășurat activități certe de: culegere de informații, supraveghere

a zonei Poliției Municipiului Reșița și filaj asupra unor autoturisme suspecte ca

aparținând organelor de aplicare a legii, așa cum rezultă din analiza convorbirilor

telefonice:

În cea ce privește

modul de desfășurare, în data de 23 mai 2012 inculpații au pus în aplicare acțiunea

menționată îndreptată împotriva numitului R.L.C., în sensul că numiții T.R. și R.C.

coordonați prin telefon de către B.B. se deplasează cu un autoturism în imediata

apropiere a adresei de domiciliu a persoanei vizate încercând să o parcheze cât

mai aproape de scara blocului în cauză, fiind îndrumați cu privire la atenția sporită

asupra modului de parcare, așezarea în mașină pentru evitarea deconspirării prezenței

acestora în autoturism, liderul grupului B.B. atrăgându-le atenția că de data aceasta

să nu mai rateze obiectivul, aspecte reieșite din convorbirea telefonică din ziua

de 23 mai 2012, la ora 17:20:25, T.R. de la postul telefonic Z1 cu B.B. aflat la

postul telefonic Z2.

În baza celor

rezultate din interceptările telefonice efectuate în cauză, pentru împiedicarea

oricărui act de vătămare/ucidere a potențialei victime, precum și unor terțe persoane

care s-ar fi putut afla în zonă la momentul atentatului, precum și pentru conspirativitatea

activităților de monitorizare, a fost sesizată Poliția Municipiului Reșița pentru

a acționa în vederea verificării și depistării suspecților aflați în autoturismul

în cauză.

În jurul orelor

20:30 numiții T.R. și R.C. au fost depistați în interiorul autoturismului marca

X2 de culoare vișinie, numere de înmatriculare spaniole, parcat pe strada G.E. în

imediata apropiere a adresei de domiciliu a numitului R.L.C., cei doi fiind conduși

la sediul Poliției Municipiului Reșița în vederea continuării cercetării, iar cu

ocazia percheziției efectuate asupra autoturismului mai sus menționat au fost identificate,

două pistoale în stare de funcționare, unul de autoapărare marca Z., 12 cartușe

aferente și unu semiautomat marca C.Z., cu 8 cartușe aferente, 2 perechi mănuși,

2 perechi ochelari de soare, două șepci de culoare neagră din care una era prevăzută

cu o meșă din păr artificial de culoare neagră, un pumnal cu lama de 19 cm și mai

multe pet-uri, în care se afla benzină.

După ce inculpații

T.R. și R.C. au fost conduși la sediul poliției, numitul T.R. reușește să comunice

telefonic cu liderul grupului, inculpatul B.B., căruia îi raportează faptul că au

fost depistați de organele de poliție și îi cere acestuia noi indicații cu privire

la modul cum ar trebui să procedeze în această situație, precum și solicitarea de

a trimite o altă persoană pentru a lua din mașină parcată în fața poliției anumite

obiecte deținute contrar legii, în principal armele, aspecte rezultate din convorbiri

telefonice și SMS-uri din ziua de 23 mai 2012, la ora 20:52:47 dintre inculpații

B.B. și T.R.

Din cadrul grupului

coordonat de B.B. reiese clar că sprijinirea acestuia se face și de către numiții

U.F. (prietena lui B.B.) și S.S., implicați direct în activitatea infracțională

după depistarea numiților T.R. și R.C., prin supravegherea autoturismului indisponibilizat

de poliție, cu scopul de a ridica și ascunde cele două pistoale lăsate de către

cei doi suspecți în autoturism, precum și comunicarea către liderul grupului de

informații de la fața locului cu privire la evenimentele ce se desfășoară în jurul

Poliției Municipiului Reșița.

A fost subliniat

modul în care aceștia au supravegheat zona cu accent pe lucrătorii și autoturismele

neinscripționate ale poliției și pe schimbarea cartelelor SIM folosite pentru împiedicarea

interceptărilor telefonice asupra acestora.

În ceea ce privește

activitățile violente de acțiune a grupării se mai menționează faptul că și la perchezițiile

domiciliare efectuate în cauză au fost identificate o armă de foc și mai multe arme

albe, specifice utilizării de către grupări cu preocupări violente.

Totodată, la data

de 29 mai 2012 cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare la locuința folosită

de inculpatul B.B., situată la adresa București, b-dul G., sectorul 6, a fost găsit

un pistol și 12 cartușe.

Din concluziile

raportului de constatare tehnico-științifică din 9 iunie 2012 întocmit de I.P.J.

Caraș-Severin, Serviciul Criminalistic, rezultă că arma respectivă face parte din

categoria armelor de foc; este un pistol de autoapărare marca Z.; arma este în stare

de funcționare; cele 12 bucăți de cartușe în litigiu sunt destinate armelor de foc

scurte de calibru de 9 mm, sunt în stare activă și sunt de producție industrială.

S-a considerat

a fi exterm de important și îngrijorător în același timp, relevant pentru gradul

de pericol social al grupării cele rezultate cu ocazia exepertizării pistoalelor

marca Z. și a muniției găsite asupra numiților B.B., T.R. și R.C.

Astfel, deși acestea

au fost construite în scopul autoapărării, făcând parte din categoria armelor neletale,

(cf. art. 2 teza a II-a pct. 3 din Legea nr. 295/2004: „confecționate astfel încât,

prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor”) în urma expertizării

au fost constatate unele elemente care ridică suspiciuni cu privire la intenția

de folosire a acestora și gravitatea efectului. Astfel, în nici una din situații

țeava nu este obturată și nu prezintă în interior dispozitive sau elemente de dispersie

a gazelor, permițând astfel folosirea oricărui fel de muniție. În același context

se reține ca deși în mod obișnuit muniția folosită la armele de autoapărare, mai

precis proiectilul este din cauciuc, în cazul muniției găsite în încărcătoarele

aferente celor două pistoale, expertiza a relevat faptul că acestea sunt proiectile

metalice.

Din adresele

din 24 mai 2012 respectiv 1 iulie 2012 ale I.P.J. Caraș-Severin, Serviciul Arme

Explozivi și Substanțe Periculoase rezultă că inculpații B.B., T.R. și R.C. nu sunt

autorizați să dețină, să poarte sau să folosească niciun fel de armă, letală sau

neletală, și nici nu s-au prezentat la Serviciul A.E.S.P. pentru a depune cerere

în acest sens.

Prin prisma celor

descrise mai sus și a actelor existente la dosarul cauzei s-a consierat că grupul

implicat în activitățile infracționale susmenționate se circumscrie grupărilor infracționale

organizate, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 39/2002.

Astfel, pe parcursul

cercetărilor au fost obținute date certe privind acțiunea grupului ca un grup structurat,

format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează

în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave. Nu

s-a reușit dovedirea unei singure trăsături din cele prevăzute în definiția prevăzută

de lege a grupului infracțional organizat, respectiv nu s-a dovedit scopul de a

obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Prin sentința

penală nr. 18 din 14 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în baza

art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1 și 4 din Legea

nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul B.B., pentru săvârșirea infracțiunii de

aderare și constituire a unei asocieri infracționale în vederea săvârșirii infracțiunii

de șantaj și omor calificat, la 9 ani închisoare.

În baza art. 25

C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat același

inculpat pentru infracțiunea de instigare la omor calificat, la 15 ani închisoare.

În baza art. 25

C. pen. raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat

pentru infracțiunea de instigare Ia șantaj la 5 ani închisoare.

În baza art. 134

din Legea nr. 295/2004, a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea de

deținere nelegală de armă neletală, la 6 luni închisoare.

În baza art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea, aceea de 15 ani închisoare.

În baza art. 53

pct. 2 lit. a) C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., art 35 alin. (1) lit. a) C.

pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)-b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege,

pe o perioadă de 8 ani, pedeapsă ce va începe după executarea pedepsei principale,

după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării

pedepsei.

În baza art. 71,

art. 64 C. pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

II. În baza

art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1, 4, 6 din Legea

nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul T.R. pentru săvârșirea infracțiunii de aderare

și constituire a unei asocieri infracționale în vederea săvârșirii infracțiunii

de șantaj, omor calificat la 7 ani închisoare.

În baza art.

art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost

condamnat același inculpat pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat, la

10 ani închisoare.

În baza art. 279

alin. (3) lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea

de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, la 6 ani închisoare.

În baza art. 194

alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea de șantaj

la 5 ani închisoare.

În baza art. 134

din Legea nr. 295/2004, a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea de

deținere nelegală de armă neletală, la 6 luni închisoare.

În baza art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea, aceea de 10 ani închisoare.

În baza art. 53

pct. 2 lit. a) C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., art 35 alin. (1) lit. a) C.

pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)-b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege,

pe o perioadă de 8 ani, pedeapsă ce va începe după executarea pedepsei principale,

după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării

pedepsei.

În baza art. 71,

art. 64 C. pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

III. În baza

art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1, 4, 6 din Legea

nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul R.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de

aderare și constituire a unei asocieri infracționale în vederea săvârșirii infracțiunii

de șantaj, omor calificat la 7 ani închisoare.

În baza art. 20

alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat

același inculpat pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat, la 10 ani închisoare.

În baza art. 194

alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea de șantaj

la 5 ani închisoare.

În baza art. 279

alin. (3) lit. a) C. pen. a fost condamnat a fost condamnat același inculpat pentru

infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, la 6 ani închisoare.

În baza art. 134

din Legea nr. 295/2004, a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea de

deținere nelegală de armă neletală, la 6 luni închisoare.

În baza art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea, aceea de 10 ani închisoare.

În baza art. 71,

art. 64 C. pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 53

pct. 2 lit. a) C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., art 35 alin. (1) C. pen., s-a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a)-b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o

perioadă de 8 ani, pedeapsă ce va începe după executarea pedepsei principale, după

grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei.

IV. În baza

art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1, 4, 6 din Legea

nr. 39/2003 art. 74 alin. (2) art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul

S.S., pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și constituire a unei asocieri infracționale

în vederea săvârșirii infracțiunii de omor calificat și complicitate la infracțiunea

de omor calificat, la 2 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 26

alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin.

(2) art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea

de complicitate la omor calificat, Ia 3 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71,

art. 64 C. pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 53

pct. 2 lit. a) C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., art 35 alin. (1) C. pen., s-a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a)-b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o

perioadă de 8 ani, pedeapsă ce va începe după executarea pedepsei principale, după

grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei.

În baza dispozițiilor

art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

pe un termen de încercare de 8 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 86

2

C. pen.

S-a suspendat

executarea pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării

executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 86

3

C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se conformeze

următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul

de Probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin; va anunța, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea; va comunica și va justifica schimbarea locului de

muncă; va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

S-a dispus ca

datele prevăzute în alin. (1) lit. b), c) și d) din textul art. 86

3

C. pen. să se comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

V. În baza

art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 1, 4, 6 din Legea

nr. 39/2003, art. 74 alin. (2) art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata

U.F., pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și constituire a unei asocieri infracționale

în vederea săvârșirii infracțiunii de omor calificat și complicitate la infracțiunea

de omor calificat, la 2 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 26

alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin.

(2) art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată pentru infracțiunea

de complicitate la omor calificat, la 3 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai

grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71,

art. 64 C. pen., a fost interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 53

pct. 2 lit. a) C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a)-b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă

ce va începe după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului

de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei.

În baza dispozițiilor

art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

pe un termen de încercare de 8 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 86

2

C. pen.

S-a suspendat

executarea pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării

executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 86

3

C. pen., s-a dispus

ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se conformeze următoarelor măsuri

de supraveghere: se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de

pe lângă Tribunalul Caraș-Severin; va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu,

reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informații

de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a dispus ca

datele prevăzute în alin. (1) lit. b), c) și d) din textul art. 86

3

C. pen. să se comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin.

S-a atras atenția

inculpatei asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

În baza dispozițiilor

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.B. durata reținerii

și arestului preventiv, începând cu data de 29 mai 2012, până la zi.

În baza dispozițiilor

art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului B.B. pe o durată

de 60 zile.

În baza dispozițiilor

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților T.R. și R.C., durata

arestului preventiv, începând cu data de 30 mai 2012, până la zi.

În baza dispozițiilor

art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților T.R. și R.C.,

pe o durată de 60 zile.

S-a dedus din

perioada termenului de încercare stabilit pentru inculpatul S.S. durata reținerii

și arestării preventive, începând cu data de 29 mai 2012, până la zi.

În baza art. 350

alin. (1) și (3) lit. b) C. proc. pen., a fost revocată măsura arestării preventive

a inculpatului S.S., instituită conform încheierii nr. 14 din 30 mai 2012 pronunțată

de Tribunalul Caraș-Severin și a dispus punerea în libertate a acestuia de sub puterea

mandatului de arestare preventivă din 30 mai 2012 emis de Tribunalul Caraș-Severin

în cauza Dosar nr. 2542/115/2012, în condițiile în care nu este reținut, deținut

preventiv sau aflat în executarea unei pedepse privative de libertate (în alte cauze).

S-a dedus din

perioada termenului de încercare stabilit pentru inculpata U.F. durata reținerii

de 24 de ore, din data de 29 mai 2012.

În baza art. 350

alin. (1) și (3) lit. b) C. proc. pen., a fost revocată măsura obligării de a nu

părăsi localitatea a inculpatei U.F., măsură preventivă instituită prin încheierea

din 18 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în Dosar nr. 3938/115/2012.

În baza art. 118

alin. (1) lit. b), f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

2 cartele SIM cu seriile A1, A2, telefon mobil marca Q1 cu carcasa de plastic de

culoare negru, cartela SIM seria A3, o cartela SIM cu seria A4, un pistol cu bile

marca Z. confecționat din metal și mânerul din material plastic culoare neagră și

în care se află introdus: un încărcător cu 12 cartușe fără nici un fel de inscripție

confecționate din metal de culoare argintie având forma rotundă la partea frontală,

un telefon marca Q2 în care este introdusă o cartela SIM cu seria A5 nr. de apel

Z3 carcasă din plastic de culoare neagră, un telefon marca Q3 în care este introdusă

o cartelă SIM cu seria A6 în carcasă din metal și plastic de culoare negru și argintiu,

un telefon model marca Q4 fără cartela SIM culoare negru cu argintiu, un telefon

mobil marca Q5 având introdusă cartela SIM seria A7 carcasa de culoare bleu-gri,

1 cartela SIM cu seria A8, 1 cuțit cu lama scurtă de aproximativ 8 cm, 1 cuțit cu

lama scurtă de aproximativ 9 cm, 1 cuțit cu lama de aproximativ 8 cm cu mâner de

lemn, 1 cuțit cu lama de 10 cm și mâner de 10 cm din material plastic și metal,

1 spray iritant lacrimogen, 1 cartela SIM cu seria A9, 1 detector de camere video

și microfoane din material plastic fără nici un fel de mască din carcasă de culoare

neagră cu butoane de culoare argintie, 1 baston metalic telescopic de culoare neagră,

1 cuțit cu mâner metalic în lungime totală de 39 cm cu lama de 25 cm lungime și

4,5 cm lățime cu toc aferent de culoare neagră, un briceag argintiu, Hard disk 120

GB, telefon marca Q6 și cartelă cu seria A10, telefon mobil marca Q7, cartela SIM

seria A11, telefon Q8 cu cartelă specială încorporată nr. A12, toc pentru pistol

tip ham de culoare neagră, telefon mobil marca Q3 de culoare negru cu argintiu având

cartela cu seria A13, telefon mobil marca Q9 de culoare roșu cu negru seria A14

fără cartelă telefonică, cartelă valorică de 4 euro credit cu seria A15, telefonul

mobil marca Q10, de culoare neagră, cu clapetă, în stare de funcționare, precum

și a cartelei aferente cu seria A16.

S-a revocat măsura

sancționării cu amendă judiciară în cuantum de 3.000 RON aplicată martorului R.L.C.

prin încheierea de ședință din data de 31 ianuarie 2013, pronunțată Tribunalul Caraș-Severin

în Dosar nr. 3938/115/2012, cu consecința anulării formelor de executare a acestei

sancțiuni.

În baza art. 191

alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumei de câte

1.500 RON, fiecare, cheltuieli judiciare față de stat.

Din probele administrate

în cauză prima instanță a reținut faptul că gruparea infracțională a fost organizată

cu reguli stricte de conspirativitate și sarcini precise pentru fiecare membru,

reținându-se în acest sens impunerea unor reguli de conspirativitate stricte: neafișarea

împreună în locuri publice, folosirea unor mijloace de comunicare considerate sigure,

neutilizarea în comunicare a nici unor date concrete (mărci, culori, numere mașini

folosite, ore și locuri de întâlnire, nume de persoane, etc.) sau conținând termeni

care ar putea fi interpretați în defavoarea acestora.

S-a considerat

că nu rezultă din probe și nu pot fi reținute ca dovedite unele aspecte de fapt

expuse în rechizitoriu cu privire la unele dintre regulile și practicile existente

în interiorul grupării infracționale constituite, cum ar fi aspectele potrivit cărora

membrii grupului trebuiau să fie supuși unor probe de inițiere ori de fidelitate.

Cu toate acestea,

s-a reținut că doi martori, I.G. și cunosc despre faptul că sub comanda inculpatului

B.B. și a lui M.D.F. au avut loc unele activități de pregătire fizică desfășurate

pe dealuri, fiind legate de copac unele persoane. Tribunalul a considerat că declarațiile

din faza de urmărire penală date de martorul I.G., cu privire la antrenamentul paramilitar

al membrilor grupului, la probe de fidelitate concepute în stil mafiot, la existența

grupului infracțional și a scopurilor sale se coroborează cu declarația martorului

cu identitate protejată „C.R.A.”.

Cu privire la

acest aspect, prima instanță a reținut că s-a obiectat de către apărarea inculpaților

că martorii nu au furnizat numele participanților la aceste activități, ceea ce

e real și în consecință nici nu poate fi pusă problema angajării răspunderii juridice

a inculpaților pentru aceste activități; nu mai puțin, însă, e clar că și aceste

probe dovedesc că în jurul și sub coordonarea inculpatului B.B. și a lui M.D.F.

se constituise un grup având scopuri ce exced normelor sociale și de drept.

S-a considerat

că existența și scopurile grupării infracționale sunt dovedite prin declarații de

martor și prin convorbirile dintre inculpați, ca și prin înseși acțiunile acestora.

S-a reținut că

e în natura lucrurilor ca într-un grup structrat și organizat doar unii membri ai

acestuia să acționeze direct, executanții, iar dintre aceștia numai cei cărora conducătorul

le cere aceasta în mod expres. S-a considerat, de asemenea, normal ca martorul,

și afirmația e general valabilă pentru toți martorii din cauză și nu va fi reiterată,

să nu fi putut asista direct la întrunirile membrilor grupului, caracterizat prin

conspirativitate, și nici să nu cunoască, decât din zvon public, despre existența/scopurile

grupului (și aici, afirmația e general valabilă pentru toți martorii din cauză și

nu va fi reiterată).

Prima instanță

a reținut că s-a afirmat de către apărare că, dată fiind inexistența probelor care

să dovedească faptele, instanța trebuie să pronunțe achitarea inculpaților în temeiul

inexistenței faptelor. În realitate, s-a considerat că există probe, însă acestea

nu sunt întotdeauna directe și acestea din urmă nici nu pot și nu trebuie să fie

produse de către acuzare în toate situațiile, tocmai datorită specificului cauzei

și a infracțiunilor. Astfel, dacă zvonul public menționat este răspândit în comunitate,

dacă declarațiile de martori, precum și afirmațiile și acțiunile inculpaților făcute

în libertate susțin, fie și indirect sau circumstanțial, acest zvon, date fiind

particularitățile situației, existența și scopurile grupului pot fi astfel dovedite

dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Cât privește structura

grupului și raporturile dintre membrii acestuia, prima instanță a reținut că în

cadrul relațiilor dintre membrii grupului, aceștia evită pe cât posibil contactul

direct, preferând chiar și evitarea convorbirilor în favoarea comunicării prin sms-uri

sau prin intermediul internetului, rețelele de socializare, folosind un limbaj lacunar,

ermetic.

În opinia primei

instanțe, coordonarea grupului de către B.B. a reieșit și din interceptările telefonice

în cauză, acesta dând indicații pe linie infracțională când se află pe raza localității

de domiciliu, cât și atunci când este plecat din localitate, membrii grupului fiind

dependenți de sarcinile și prezența acestuia în acțiunile pe care aceștia urmau

să Ie execute.

Instanța de fond

a confirmat pertinența și veridicitatea stării de fapt reținute în rechizitoriu

cu privire la tentativa de ucidere a lui R.L.C., care este deplin probată. Întrucât

expunerea faptelor este clară și corectă, a modificat ceea ce este necesar pentru

a corespunde propriei sale opinii așa cum și-a format-o din probe.

S-a reținut că

acțiunile ostile ale grupării infracționale au avut ca punct culminant o tentativă

de asasinare a numitului R.L.C., ce a avut loc în data de 23 mai 2012.

În speță, s-a

apreciat că scopul grupului infracțional în legătură cu persoana numitului R.L.C.

a fost uciderea acestuia și nu vreo altă acțiune. Faptul e dovedit prin mijloacele

ce urmau a fi folosite, arme de foc, prin cerința ca potențiala victimă „să nu scape”,

conform inculpatului B.B., prin referirea la pedeapsa de 20 de ani închisoare de

care era pasibil inculpatul, referire pe care a făcut-o concubina inculpatului.

Astfel, prima

instanță a reținut că în zilele permergătoare datei de 23 mai 2012 numitul B.B.

aflat pe raza municipiului București a coordonat toate activitățile necesare pregătirii

acțiunii: obținerea de date privind deplasarea țintelor, respectiv R.L.C. și I.G.;

coordonarea și planificarea activității membrilor grupului aflați în Reșița; pregătirea

autoturismului care urma să fie folosit în vederea evitării oricăror posibilități

a organelor statului de a-l identifica (un autoturism necunoscut în oraș cu numere

false de Spania); asigurarea intrării în oraș fără a se cunoaște de către nimeni

acest fapt, având în vedere că datorită evenimentelor anterioare descrise mai sus

avea convingerea că va fi principalul suspect.

În noaptea de

21 din 22 mai 2012. numitul B.B. împreună cu T.R. au venit în oraș luandu-și măsuri

de precauție, sens în care U.F. s-a deplasat cu un autoturism în gara B.H. de unde

i-a preluat și au venit la Reșița pe drum ocolitor.

La Reșița s-au

deplasat într-o ascunzătoare dinainte stabilită, mai exact o garsonieră, închiriată

anterior în acest sens de inculpatul S.S.

În data de 22

mai 2012 B.B. a executat personal pânde la domiciliul numitului R.L.C., așa cum

reiese din convorbirile avute în data de 23 mai 2012 cu inculpatul T.R.

În după-amiaza

zilei de 23 mai 2012 în jurul orelor 17:00 numiții T.R. și R.C. s-au deplasat cu

un autoturism marca X2 având numere de înmatriculare false, de Spania, într-o parcare

de lângă blocul viitoarei victime, R.L.C., cu vizibilitate spre scara în care locuiește

acesta, au acoperit parbrizul autoturismului cu un parasolar pentru a crea impresia

că nu este nimeni în autoturism, stând în mașină și așteptând apariția „țintei”.

Tribunalul a apreciat

că aspectele prezentate mai sus sunt dovedite de rezultatul interceptării convorbirilor

telefonice coroborat cu rezultatele activității de verificare și ulterior de cercetare

penală desfășurată de lucrătorii Poliției Municipiului Reșița, ca urmare a sesizării

organelor de anchetă.

S-a considerat

că implicarea tuturor membrilor grupării în tentativa de asasinat a numitului R.L.C.

rezultă și din modul în care după reținerea palierului de execuție de către lucrătorii

Poliției Municipiului Reșița, membrii grupului aflați pe palierul de asigurare a

operațiunii au desfășurat activități certe de: culegere de informații, supraveghere

a zonei Poliției Municipiului Reșița și filaj asupra unor autoturisme suspecte ca

aparținând organelor de aplicare a legii, aceste aspecte reuitând și din analiza

convorbirilor telefonice din 12 mai 2012, la ora 21:10:54, între inculpații B.B.

și U.F., 12 mai 2012, în intervalul orat 18:26:45-18:31:08 între inculpații B.B.

și T.R.

În cea ce privește

modul de desfășurare, prima instanță a reținut că în data de 23 mai 2012 inculpații

au pus în aplicare acțiunea menționată îndreptată împotriva numitului R.L.C., în

sensul că numiții T.R. și R.C. coordonați prin telefon de către B.B. s-au deplasat

cu un autoturism în imediata apropiere a adresei de domiciliu a persoanei vizate

încercând să o parcheze cât mai aproape de scara blocului în cauză, fiind îndrumați

cu privire la atenția sporită asupra modului de parcare, așezarea în mașină pentru

evitarea deconspirării prezenței acestora în autoturism, liderul grupului B.B. atrăgându-le

atenția ca de data aceasta să nu mai rateze obiectivul, aspecte reieșite din următoarea

convorbire telefonică:

Din interceptările

telefonice efectuate în cauză, a rezultat că pentru împiedicarea oricărui act de

vătămare/ucidere a potențialei victime, precum și unor terțe persoane care s-ar

fi putut afla în zonă la momentul atentatului, precum și pentru conspirativitatea

activităților de monitorizare, a fost sesizată Poliția Municipiului Reșița pentru

a acționa în vederea verificării și depistării suspecților aflați în autoturismul

în cauză.

S-a reținut că

în jurul orelor 20:30 numiții T.R. și R.C. au fost depistați în interiorul autoturismului

marca X2 de culoare vișinie, numere de înmatriculare spaniole, parcat pe strada

G.E. în imediata apropiere a adresei de domiciliu a numitului R.L.C., cei doi fiind

conduși la sediul Poliției Municipiului Reșița în vederea continuării cercetării,

iar cu ocazia percheziției efectuate asupra autoturismului mai sus menționat au

fost identificate, două pistoale în stare de funcționare, unul de autoapărare marca

Z. și 12 cartușe aferente și unu semiautomat marca C.Z., cu 8 cartușe aferente,

două perechi de mănuși, două perechi de ochelari de soare, două șepci de culoare

neagră din care una era prevăzută cu o meșă din păr artificial de culoare neagră,

un pumnal cu lama de 19 cm și mai multe pet-uri, în care se afla benzină.

Totodată, s-a

reținut că după ce inculpații T.R. și R.C. au fost conduși la sediul poliției, numitul

T.R. reușește să comunice telefonic cu liderul grupului, inculpatul B.B., căruia

îi raportează faptul că au fost depistați de organele de poliție și îi cere acestuia

noi indicații cu privire la modul cum ar trebui să procedeze în această situație,

precum și solicitarea de a trimite o altă persoană pentru a lua din mașina parcată

în fața poliției anumite obiecte deținute contrar legii, în principal armele, aspecte

rezultate din convorbiri telefonice și SMS-uri din ziua de 23 mai 2012, la ora 20:52:47,

dintre inculpații B.B. și T.R., din ziua de 23 mai 2012, la ora 21:08:26, dintre

aceiași inculpați.

Prima instanță

a reținut că martorii nu au cunoscut componența nominală a grupului, numele și contribuția

inculpaților U.F. (prietena lui B.B.) și S.S., nefiind menționată de către martori,

însă din înregistrările convorbirilor telefonice și din SMS-urile membrilor grupului

reiese că aceștia au fost implicați direct în activitatea infracțională, atât în

faza premergătoare tentativei de omor, cât și ulterior.

Cât privește activitatea

ulterioară, în baza unei rezoluții luate anterior, prima instanță a reținut că aceștia,

după depistarea și reținerea numiților T.R. și R.C., au acționat în interesul grupului

prin supravegherea autoturismului indisponibilizat de poliție, cu scopul de a ridica

și ascunde cele două pistoale lăsate de către cei doi suspecți în autoturism, chiar

dacă faptele lor au rămas la nivel de intenție. Au mai acționat cei doi inculpați

menționați și prin comunicarea către liderul grupului de informații de la fața locului

cu privire la evenimentele ce se desfășoară în jurul Poliției Municipiului Reșița.

S-a subliniat

modul în care aceștia au supravegheat zona cu accent pe lucrătorii și autoturismele

neinscripționate ale poliției și pe schimbarea cartelelor SIM folosite pentru împiedicarea

interceptărilor telefonice asupra acestora.

De asemenea, la

perchezițiile domiciliare efectuate în cauză au fost identificate o armă de foc

și mai multe arme albe, specifice utilizării de către grupări cu preocupări violente.

Totodată, s-a

reținut că la data de 29 mai 2012 cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare

la locuința folosită de inculpatul B.B., situată la adresa București, b-dul G.,

sectorul 6, a fost găsit un pistol și 12 cartușe.

Din concluziile

raportului de constatare tehnico-științifică din 9 iunie 2012 întocmit de I.P.J.

Caraș-Severin, Serviciul Criminalistic, prima instanță a reținut că arma respectivă

face parte din categoria armelor de foc; este un pistol de autoapărare marca Z.;

arma este în stare de funcționare; cele 12 bucăți de cartușe în litigiu sunt destinate

armelor de foc scurte de calibru de 9 mm, sunt în stare activă și sunt de producție

industrială.

Relevant pentru

gradul de pericol social al grupării s-a considerat a fi cele rezultate cu ocazia

exepertizării pistoalelor marca Z. și a muniției găsite asupra numiților B.B., T.R.

și R.C. Astfel, deși acestea au fost construite în scopul autoapărării, făcând parte

din categoria armelor neletale, (cf. art. 2 teza a II-a pct. 3 din Legea nr.

295/2004: „confecționate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea

persoanelor”) în urma expertizării au fost constatate unele elemente care ridică

suspiciuni cu privire la intenția de folosire a acestora și gravitatea efectului.

Astfel, s-a reținut

că în nici una din situații țeava nu este obturată și nu prezintă în interior dispozitive

sau elemente de dispersie a gazelor, permițând astfel folosirea oricărui fel de

muniție. În același context se reține că deși în mod obișnuit muniția folosită la

armele de autoapărare, mai precis proiectilul este din cauciuc, în cazul muniției

găsite în încărcătoarele aferente celor două pistoale, expertiza a relevat faptul

că acestea sunt proiectile metalice.

Din adresele

din 24 mai 2012 respectiv 1 iulie 2012 ale I.P.J. Caraș-Severin, Serviciul Arme

Explozivi și Substanțe Periculoase prima instanță a reținut că inculpații B.B.,

T.R. și R.C. nu sunt autorizați să dețină, să poarte sau să folosească niciun fel

de armă, letală sau neletală, și nici nu s-au prezentat la Serviciul A.E.S.P. pentru

a depune cerere în acest sens.

Tribunalul a apreciat

că individualizarea activității infracționale a fiecăruia dintre membrii grupării,

realizată prin rechizitoriu, este corectă, temeinică și legală, rezultând din probele

cauzei.

Astfel, în privința

inculpatului B.B., prima instanță a reținut că acesta este liderul de necontestat

al grupului infracțional fiind cel care a inițiat și constituit grupul și totodată

a organizat și coordonat toate activitățile infracționale desfășurate de ceilalți

membri ai grupării; se reține atât constituirea grupării împreună cu R.C. și T.R.,

cât și atragerea pe parcurs la sprijinirea grupului a numiților U.F. și S.S.

De asemenea, în

activitatea infracțională desfășurată de acesta se rețin elemente prevăzute de normele

în vigoare referitoare la existența grupului infracțional organizat, respectiv continuitatea

în timp, acțiunea coordonată, scopul săvârșirii unei infracțiuni grave și numărul

de membri ai grupului; pe întreaga perioadă de monitorizare a activității grupului

s-au întâlnit situațiile în care membrii grupării acționau numai la dispoziția liderului;

acesta era de altfel recunoscut ca având această calitate și mai ales era considerat

un garant al reușitei acțiunilor, relevantă fiind în acest sens comunicarea dintre

T.R. și B.B. ca urmare a eșuării unei operațiuni în data de 11 din 12 mai 2012:

Prima instanță

a mai reținut că acesta a impus reguli de conspirativitate totală în vederea protejării

activităților infracționale și creării de alibiuri în premeditarea acestor activități;

astfel au fost reținute îndemnurile repetate la a se evita comunicarea prin intermediul

telefoanelor care ar putea fi interceptate; în același sens a locuit o mare parte

a timpului în București împreună cu membrii palierului de execuție al grupării,

respectiv T.R. și R.C., în scopul de a se evita orice împrejurări care ar putea

confirma prezența acestora pe raza municipiului Reșița încercând să inducă ideea

că toți sunt plecați, separat, în diverse alte zone; relevant în acest sens este

modul în care la una din „vizitele” pe raza municipiului Reșița se ascund inclusiv

de organele de poliție în momentul în care o patrulă s-a deplasat la motelul C.

unde se aflau și aceștia.

De asemenea, s-a

reținut a instigat la șantajarea unor persoane din anturajul numitului R.L.C., în

scopul izolării acestuia și probabil a face mai ușoară anihilarea; în acest sens

se reține faptul că atunci când T.R. l-a șantajat pe C.R. în scopul atragerii de

partea lor era alături de B.B. care a și intervenit la telefon când victima l-a

chemat la telefon pe R.L.C.

Prima instanță

a mai reținut că inculpatul a pregătit în cele mai mici detalii operațiunea care

avea ca scop uciderea numitului R.L.C., fapt rezultat cu certitudine din: organizarea

venirii în municipiul Reșița, fiind preluat atât el, cât și membrii palierului de

execuție sus-menționați din gara B.H. de către U.F. în scopul ascunderii prezenței

în zonă; este cel care a dispus cu privire la implicarea celorlalți membri în pregătirea

autoturismului cu numere false care a fost folosit în tentativa de asasinare a numitului

R.L.C.: totodată este cel care a dispus cu privire la modul concret în care membrii

palierului de execuție au acționat în vederea comiterii asasinatului, dând indicații

până în cel mai mic detaliu, inclusiv locul din zona adresei viitoarei victime unde

trebuia făcută pânda pentru a reuși atentatul.

Prima instanță

a reținut că inculpatul B.B. după eșuarea atentatului asupra lui R.L.C. din seara

zilei de 23 mai 2012 a inițiat unele activități necesare înlăturării oricăror mijloace

de probă, cu predilecție în vederea nedeconspirării existenței grupului infracțional;

în mod special au fost reținute indicațiile date prin sms lui T.R. când acesta era

reținut în sediul poliției cu privire la adoptarea unei atitudini ostile aflării

adevărului prin apelarea la dreptul de a nu da nici o declarație, ceea ce atât T.R.

cât și R.C. au și făcut în fața organelor de anchetă; desigur că, aparent, aceștia

au uzat de drep