ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1482/2022

Ședința publică din data de 15 iunie 2022

Asupra contestației în anulare de față;

Analizând actele dosarului, constată următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 698 din 17 martie 2022, în complet de filtru, a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă Spații S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 104/A din 7 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A. prin lichidator judiciar B.. și intimatul-intervenient în numele altei persoane C..

În motivare, s-a reținut că decizia ce a format obiectul recursului are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 din C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii, recurenta Spații S.R.L. a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea acesteia, anularea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond admiterea recursului, casarea deciziei recurate și respingerea apelului formulat de A. S.A. prin lichidator, precum și respingerea cererii de intervenție formulate de C. ca neîntemeiate si, pe cale de consecința să se constate temeinicia și legalitatea sentinței civile nr. 1246 din 29 noiembrie 2017 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Examinând contestația în anulare în raport cu excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte constată că:

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Față de dispozițiile citate, admisibilitatea unei căi de atac și provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate sunt condiționate de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În cauză, contestația în anulare este exercitată împotriva unei decizii prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă s-a pronunțat asupra unui recurs în procedura de filtrare, care este reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Astfel, decizia ce formează obiectul analizei a fost pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., conform cărora "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților".

Potrivit dispozițiilor legale incidente, hotărârea judecătorească dată în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. este o decizie care nu este supusă niciunei căi de atac, astfel că nu poate forma nici obiectul unei contestații în anulare, întrucât recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele reglementate de lege, constituie o încălcare a dispozițiilor art. 129 din Constituția României și art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., citate anterior circumscrise principiului legalității căilor de atac.

Totodată, aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, Înalta Curte reamintind și dispozițiile art. 10 - "Obligațiile părților în desfășurarea procesului" din C. proc. civ., conform cărora "(1) Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia."

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., va obliga contestatoarea Spații S.R.L. la plata sumei de 5950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul intervenient C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea SPAȚII S.R.L. împotriva deciziei nr. 698 din 17 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Obligă contestatoarea Spații S.R.L. la plata sumei de 5950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul intervenient C..

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie 2022.