ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1362/2022

Ședința publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeș la 29 aprilie 2020, sub nr. x/2013/a27, creditoarea A. S.R.L. a formulat contestație împotriva procesului-verbal al adunării creditorilor B. S.R.L. din data de 10.04.2020, publicat în BPI nr. 6385/13.04.2020, prin care a solicitat să se constate că hotărârea adoptată de adunare nu îndeplinește exigențele de legalitate prevăzute de art. 13 și următoarele din Legea nr. 85/2006 și, pe cale de consecință, să se dispună anularea acesteia, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. (7) și pe dispozițiile art. 13 și următoarele din Legea nr. 85/2006.

Prin sentința nr. 51/C-C din 3 iunie 2020, Tribunalul Specializat Argeș a respins contestația formulată de contestatoarea creditoare A. S.R.L., în calitate de creditor al societății debitoare B. S.R.L., împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei B. S.R.L. din 10.04.2020 (proces-verbal al adunării creditorilor debitoarei B. S.R.L. întocmit de lichidatorul judiciar C. sub nr. x/10.04.2020 și publicat în BPI nr. 6385/13.04.2020), lichidatori judiciari fiind C.. și D..

Împotriva sentinței nr. 51/C-C din 3 iunie 2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș - judecător sindic, contestatoarea A. S.R.L., prin administratorul societății E. a declarat apel, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 446/A-COM din 20 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2013, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatoarea A. S.R.L., prin administrator E., împotriva sentinței nr. 5l/C-C din 3 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș - judecător sindic, în dosarul nr. x/2013.

Împotriva deciziei instanței de apel, contestatoarea A. S.R.L., prin administratorul societății E., a declarat recurs, prin care a solicitat, în principal, casarea deciziei recurate și, în subsidiar, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și a excepției nulității absolute invocate în apel.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ.

Totodată, în raport de obiectul acțiunii și temeiul juridic pe care aceasta se întemeiază, recurenta arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție și a articolelor 1-3, 11 lit. a) și 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, înțelege să invoce excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 116 alin. (2) teza a-II-a din Legea nr. 85/2006 cu modificările și completările ulterioare și a art. 120 alin. (2) teza I din același act normativ, prin raportare la art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 20 alin. (2), art. 44 alin. (2) și art. 148 din Constituția României.

Totodată, în temeiul art. 413 C. proc. civ., a solicitat suspendarea recursului pană la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

La 4 februarie 2021, intimata (creditoare) F. S.A. a formulat, în termen legal, întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la condițiile speciale impuse de dispozițiile Legii nr. 85/2006 și excepția inadmisibilității invocării excepției de neconstituționalitate în recurs, iar, pe fond, în cazul în care excepțiile ridicate vor fi respinse, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La 9 februarie 2021, intimații G., E. și H. au depus, separat, concluzii scrise prin care au solicitat admiterea pe fond a recursului, precum și a excepției de neconstituționalitate invocate, astfel cum au fost formulate.

La 24 februarie 2021, recurenta contestatoare A. S.R.L., prin administrator E., a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de F. S.A., prin care a reluat motivele și argumentele dezvoltate în cererea de recurs, solicitând respingerea ca neîntemeiată a excepției inadmisibilității recursului.

În încheiere, recurenta a susținut că recursul este admisibil și arată că solicită sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate invocată.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, soluția preconizată fiind aceea de respingere a recursului ca inadmisibil.

Prin încheierea completului de filtru din 21 februarie 2022, s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La 1 martie 2022, intimata F. S.A. a formulat în scris punct de vedere la raport, prin care, în considerarea argumentelor juridice expuse prin întâmpinare și a concluziilor reținute prin raport, a solicitat, în esență, respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de societatea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 446/A-COM, pronunțată la 20 octombrie 2020 de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2013.

La 2 martie 2022, recurenta A. S.R.L. a formulat în scris punct de vedere la raport, prin care a solicitat, în esență, admiterea în principiu a recursului formulat.

În susținerea punctului său de vedere, a arătat că dosarul de fond nr. x/2013 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș în august 2013, motiv pentru care, în accepțiunea sa, litigiul este supus legii sub forma existentă la momentul înregistrării cauzei. Cum art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, prevedea că "Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016", în accepțiunea recurentei, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., ci dispozițiile art. 483 alin. (1) din același Cod, potrivit cărora, "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", astfel încât, recursul este admisibil.

Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac declarate de recurenta A. S.R.L., urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În speță, litigiul pendinte are la bază acțiunea formulată, în temeiul art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, de creditoarea (recurentă) A. S.R.L. împotriva procesului-verbal al adunării creditorilor debitoarei B. S.R.L. din data de 10.04.2020, publicat în B.P.I. nr. 6385/13.04.2020, prin care aceasta a solicitat să se constate că hotărârea adoptată de adunare nu îndeplinește exigențele de legalitate prevăzute de art. 13 și următoarele din Legea nr. 85/2006 urmând ca, pe cale de consecință, să se dispună anularea acesteia.

Prezentul recurs are ca obiect decizia nr. 446/A-COM din 20 octombrie 2020, definitivă, prin care Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a soluționat apelul declarat împotriva hotărârii date în primă instanță, prin care a fost soluționată acțiunea creditoarei A. S.R.L.

Având în vedere că dosarul privind procedura insolvenței debitoarei B. S.R.L., în cadrul căruia a fost formulată contestația soluționată prin decizia atacată în prezentul recurs, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Specializat Argeș la 12 august 2013, Înalta Curte constată că întreaga procedură este guvernată de dispozițiile Legii nr. 85/2006, conform art. 343 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial nr. 466 din 25 iunie 2014, text potrivit căruia "procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date."

Astfel, prioritar, se impune verificarea admisibilității prezentului recurs prin raportare la următoarele texte legale:

- art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006:

"Hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor.";

- art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006:

"Cererea prevăzută la alin. (7) va fi depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor și va fi soluționată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului și a creditorilor. În cazul în care a fost constituit comitetul creditorilor, va fi citat și președintele acestuia";

- art. 11 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 85/2006, una din principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, este și cea referitoare la judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;

- art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel";

- art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006:

"Curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11. Hotărârile curții de apel sunt definitive".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că hotărârile prin care se soluționează acțiunile formulate în temeiul art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 sunt supuse numai apelului.

De asemenea, se cuvine menționat că art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că decizia atacată a fost pronunțată în apel într-o cauză având ca obiect acțiunea în anulare formulată, în temeiul art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, de creditoarea (recurentă) A. S.R.L. împotriva procesului-verbal al adunării creditorilor debitoarei B. S.R.L. din data de 10.04.2020, publicat în B.P.I. nr. 6385/13.04.2020.

Cum art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 prevede că hotărârile curții de apel sunt definitive, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., respectiv, "Sunt hotărâri definitive: (….) 4. Hotărârile date în apel, fără drept de recurs….(..)".

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, conform art. 634 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că decizia nr. 446/A-COM din 20 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a 11-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 116 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 85/2006 cu modificările și completările ulterioare și a art. 120 alin. (2) teza I din același act normativ, prin raportare la art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 20 alin. (2), art. 44 alin. (2) și art. 148 din Constituția României, Înalta Curte constată că recurenta A. S.R.L. a înțeles să solicite sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate mai sus amintită într-o cale de atac inadmisibilă, în condițiile în care dispozițiile invocate, pretins a fi neconstituționale, nu vizează admisibilitatea căii de atac formulate, ci se referă la fondul litigiului.

Stabilind ordinea de soluționare a excepțiilor în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. și având în vedere admiterea excepției inadmisibilității recursului, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate invocate, întrucât normele legale a căror neconstituționalitate s-a invocat nu pot avea nicio relevanță în contextul soluției pronunțate.

În considerarea argumentelor arătate, care impun concluzia inadmisibilității prezentului recurs, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 446/A-COM din 20 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 446/A-COM din 20 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 iunie 2022.