ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 106/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 106/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2022
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, la 5 iulie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta LĂPUȘUL S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., în calitate de furnizor (vânzător), rezoluțiunea contractului comercial nr. x/04.06.2015, pentru neexecutarea prestațiilor asumate de pârâta vânzătoare; cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1516 și următoarele, art. 1549, art. 1550, art. 1556 C. civ., art. 451 și următoarele C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 22 din 11 ianuarie 2018, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Maramureș, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 18.01.2018, sub același număr de dosar.
Prin sentința civilă nr. 8/CA/2019 din 3 ianuarie 2019, Tribunalul Hunedoara, secția a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată.
Împotriva sentinței Tribunalului Hunedoara, în termen legal, a declarat recurs reclamanta LĂPUȘUL S.A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii în rezoluțiunea contractului comercial nr. x/04.06.2015.
Prin decizia nr. 427/2019 din 13 noiembrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta LĂPUȘUL S.A. împotriva sentinței nr. 8/CA/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017. Totodată, instanța a dispus ca, în aplicarea dispozițiilor art. 457 alin. (3) C. proc. civ., să se comunice decizia părților, cu mențiunea că, de la comunicarea acestei decizii, urmează să curgă termenul de 30 de zile pentru exercitarea căii de atac a apelului împotriva sentinței nr. 8/CA/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017.
La 17.01.2020, reclamanta LĂPUȘUL S.A. a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 8/CA/2019, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii.
Pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, dosarul a fost înregistrat la 23 ianuarie 2020, sub nr. x/2017*.
Prin decizia nr. 112/2020 din 20 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta LĂPUȘUL S.A. împotriva sentinței nr. 8/CA/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr. x/2017.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 16 septembrie 2020, a declarat recurs reclamanta LĂPUȘUL S.A. în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate și rejudecând cauza, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată. Totodată, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, atât în ceea ce privește fondul cauzei, apel, cât și în recurs, în cuantumul pe care îl va indica până la judecarea recursului.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte la 16 februarie 2021.
Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.
Prin rezoluția de primire a dosarului, s-a constatat că cererea de recurs formulată de reclamanta LĂPUȘUL S.A. nu are anexată dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 3.522,56 RON, datorată conform art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
În aceste condiții, prin adresa emisă la 7 octombrie 2020, comunicată recurentei la 13 octombrie 2020, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancțiunea anulării cererii, să complinească lipsa taxei judiciare de timbru, cu mențiunea că are posibilitatea de a formula în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă.
La 13 septembrie 2021, intimata-pârâtă A. S.R.L., prin avocat, cu împuternicire anexată, a depus la dosar note de ședință, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, sens în care a anexat chitanța nr. x din 30.08.2021, în sumă de 2380 RON.
În temeiul art. 493 C. proc. civ. a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar, prin încheierea din 21 septembrie 2021, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Față de raportul comunicat, niciuna din părți nu a formulat punct de vedere la raport.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."
Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..", iar potrivit alin. (2) teza a II-a, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".
Față de motivele de casare pe care recurenta și-a întemeiat recursul, calea extraordinară de atac trebuia timbrată cu 100 de RON, pentru motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și cu 3422,56 RON, pentru motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., taxa fiind calculată la valoarea obiectului cererii (324.011,8 RON), conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Totodată, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."
De asemenea, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
În speță, prin rezoluția din 6 octombrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a stabilit că recurenta-reclamantă LĂPUȘUL S.A. datorează, pentru soluționarea recursului, o taxă judiciară de 3.522,56 RON, în temeiul art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin adresa emisă la 7 octombrie 2020, comunicată recurentei la 13 octombrie 2020, la sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură, a fost adus la cunoștința acesteia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea de a formula în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.
Față de faptul că partea nu a achitat taxa de timbru datorată până la termenul de judecată acordat în cauză, Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă LĂPUȘUL S.A. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ.
În aceste condiții, devine incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (5) din același Cod, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă LĂPUȘUL S.A. împotriva deciziei nr. 112/2020 din 20 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.
Cu privire la cererea formulată de intimata-pârâtă A. S.R.L. de obligare a recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, Înalta Curte constată că înscrisul (nenumerotat) aflat între dosarul de recurs, atestă efectuarea de către intimata-pârâtă A. S.R.L. a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat, în cuantum de 2380 RON.
Față de soluția de anulare, ca netimbrat, a recursului, în temeiul art. 494 C. proc. civ., raportat la art. 453 alin. (1) din același act normativ, Înalta Curte va obliga pe recurenta-reclamantă LĂPUȘUL S.A. la plata către intimata-pârâtă A. S.R.L. a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2380 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă LĂPUȘUL S.A. împotriva deciziei nr. 112/2020 din 20 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.
Obligă pe recurenta-reclamantă LĂPUȘUL S.A. la plata către intimata-pârâtă A. S.R.L. a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2380 RON.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2022.