ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.01.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9/2022

HOTĂRÂRE
18.01.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 17 martie 2017 pe rolul Judecătoriei Hunedoara, sub nr. x/2017, revizuenta S.C. A. S.R.L., prin administrator B., a chemat în judecată pe intimații C., D. și E., în calitate de moștenitori ai defunctului C., și F. S.R.L., solicitând instanței să dispună revizuirea sentinței civile nr. 367 din 05 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Hunedoara.

Prin sentința civilă nr. 2 din 11 septembrie 2017, Judecătoria Hunedoara a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L., prin administrator B.; a obligat pe revizuenta la plata sumei de 1.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimaților D. și E., moștenitori ai defunctului C..

Prin decizia civilă nr. 81A din 05 februarie 2018, Tribunalul Hunedoara, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de revizuenta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2/2017, pronunțată de Judecătoria Hunedoara.

Prin decizia nr. 2136 din 23 mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-revizuentă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 81A din 05 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

Prin decizia civilă nr. 538 din 13 noiembrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins recursul declarat de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 81 A din 05 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr. x/2017, decizia fiind definitivă.

Prin decizia civilă nr. 149 din 28 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 538 din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Prin decizia civilă nr. 466 din 26 noiembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins cererea formulată de contestatoarea A. S.R.L. de completare, îndreptare și lămurire a deciziei civile nr. 149/2020, pronunțată de aceeași instanță, decizia fiind definitivă.

Prin decizia nr. 1899 din 29 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-contestatoare S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 466 din 26 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat revizuirea deciziei nr. 1899 din 29 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pretins contrară deciziei nr. 2136/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

În motivarea cererii, cu referire la decizia civilă nr. 538/13.11.2019 a Curții de Apel Alba Iulia, pronunțată în dosarul nr. x/2017, la decizia nr. 149/28.05.2020 a aceleiași instanțe, pronunțată în dosarul nr. x/2020, la decizia civilă nr. 466/20.11.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al aceleiași instanțe, a arătat că în cazul prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța nu are competența de a examina pe fond temeinicia hotărârii atacate, ci doar de a analiza dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile legale evocate, respectiv dacă ultimele hotărâri încalcă autoritatea de lucru judecat ce reiese din hotărârea anterioară, situație în care procedează la anularea ultimelor hotărâri.

A solicitat revizuirea deciziei nr. 81A/2018 a Tribunalului Hunedoara, secția I civilă, având în vedere că instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în raport cu materialul probator existent la data judecării cauzei, cât și în raport de noile împrejurări apărute ulterior pronunțării sentinței civile nr. 367/2015 a Judecătoriei Hunedoara, în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă, ca urmare a necontestării acesteia de către reclamantul C..

Aceeași revizuentă a învederat că revizuirea acestei hotărâri nu implică realizarea unui control judiciar, ci determină îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii, potrivit art. 442-444 C. proc. civ.

Totodată, a arătat că decizia nr. 81A/2018 s-a întemeiat pe o prevedere legală, care a fost ulterior declarată neconstituțională, iar consecințele acestei situații continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea acestei hotărâri.

Prin cererea de revizuire depusă la data de 16 decembrie 2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a expus în mod amplu considerentele pentru care solicită revizuirea deciziei nr. 1899/29.09.2021, raportându-se la situația de fapt dedusă judecății și la hotărârile pronunțate pe parcursul derulării litigiului.

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menționat.

Conform prevederilor art. 509 alin. (2) C. proc. civ.:

"Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul."

Revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) și (2) C. proc. civ., în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 alin. (1) din același act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Prin decizia nr. 1899 din 29 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în complet de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire pedinte, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 466 din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, hotărârea nefiind supusă niciunei căi de atac, conform normei evocate. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că decizia civilă nr. 466 din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă ce a făcut obiectul recursului, pronunțată în soluționarea cererii de completare a deciziei civile nr. 149/2020 din 28 mai 2020 a aceleiași instanțe, prin care s-a respins contestația în anulare formulată împotriva unei decizii definitive, nu este supusă căii de atac a recursului.

Astfel, în procedura de filtru, se analizează admisibilitatea căii de atac, respectiv aspecte ce țin de legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute la art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că:

"În cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac (...)."

Rezultă că legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinară sau extraordinară, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu sunt susceptibile a fi atacate cu revizuire sau contestație în anulare.

Prin urmare, decizia nr. 1899 din 29 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă nu este supusă căii de atac a revizuirii.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 509 coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1899 din 29 septembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1899 din 29 septembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2022.

Sursă