ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 658/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 658/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 25 martie 2021
asupra conflictului de față constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cauzei:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19.03.2020 pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., să se dispună anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019 și recepționat la 19.09.2019 cu AWB nr. x, referitor la neîndeplinirea obligațiilor contractuale, prin care s-a constatat refuzul de semnare a contractului și s-a apreciat că acesta reprezintă o neîndeplinire a obligațiilor contractuale și specifice, constând în refuzul de semnare a contractului nr. x/13.08.2019 din Acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018, precum și obligarea pârâtei la radierea din S.E.A.P a documentului constatator mai sus indicat, cu cheltuieli de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 644 din 24 septembrie 2020, Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Tribunalului Mureș, secția I civilă, competența de soluționare a cauzei.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Hunedoara a reținut, în esență, că nu este competentă material să soluționeze acest litigiu, în raport de dispozițiile art. 53 din Legea nr. 101/2016, considerând că litigiul vizează executarea Acordului cadru încheiat de părți.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Tribunalul Mureș, secția I civilă a pronunțat sentința civilă nr. 106 din 29 ianuarie 2021, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale și teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.
În motivare, s-a reținut, în esență, că prezentul litigiu are ca obiect anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019, eliberat în conformitate cu art. 161 din H.G. nr. 394/2016, conform căruia "documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".
Așadar, în privința litigiilor rezultate din emiterea documentelor constatatoare emise în temeiul dispozițiilor art. 161 din H.G. nr. 394/2016 legiuitorul face trimitere la procedura reglementată de Legea nr. 554/2004, care cuprinde inclusiv norme de competență teritorială cu caracter exclusiv.
Din punct de vedere teritorial, competența se determină în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează o competență teritorială exclusivă, diferențiată în funcție de calitatea reclamantului.
Astfel, în situația în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, motiv pentru care Tribunalul Mureș a apreciat că în cauză, competența materială și teritorială de soluționare a prezentului litigiu revine secției de contencios administrativ fiscal a tribunalului de la sediul reclamantei, respectiv Tribunalul Hunedoara.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea reclamantei prin care a solicitat să se dispună anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019 și recepționat la 19.09.2019 cu AWB nr. x, referitor la neîndeplinirea obligațiilor contractuale, prin care s-a constatat refuzul de semnare a contractului și s-a apreciat că acesta reprezintă o neîndeplinire a obligațiilor contractuale și specifice, constând în refuzul de semnare a contractului nr. x/13.08.2019 din Acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018, precum și obligarea pârâtei la radierea din S.E.A.P a documentului constatator mai sus indicat.
Problema care a generat desesizarea instanțelor aflate în conflict îl constituie interpretarea diferită a naturii juridice a litigiului, respectiv civilă sau de contencios administrativ.
Sub aspect funcțional, fiecare categorie de instanțe are anumite atribuțiuni jurisdicționale, iar sub aspect procesual, în raport cu natura și obiectul litigiului sau, atunci când este cazul, și a valorii interesului litigios, fiecare instanță este în drept să soluționeze anumite cauze. Datorită acestui dublu aspect, competența materială este funcțională (rationae oficii) și procesuală. Competența materială, fiind de ordine publică, este reglementată prin norme juridice
În măsura în care la instanta, determinată în functie de competenta materială functională, functionează sectii specializate sau complete specializate, pentru determinarea competentei sectiei sau completului specializat competent sa solutioneze cauza trebuie pornit de la natura litigiului dedus judecății.
În cauză, verificând actele din dosar, se constată că, reclamanta A. S.R.L. a solicitat anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019 emis de către pârâta B. S.A. și prin care aceasta a constatat neîndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor contractuale obligatorii și specifice derivate din acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018, constând în refuzul de semnare a contractului subsecvent nr. x/13.08.2019, acord-cadru încheiat în temeiul Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și a HGR nr. 394/2016.
Mai este de menționat că Acordul-cadru înregistrat sub nr. x/17.04.2018, a fost încheiat pe o durată de 36 de luni de la data semnării de către părți, având ca obiect "Proiectare si execuție extinderi de conducte și branșamente (inclusiv redimensionări rețele existente), respectiv a racordurilor pentru modernizarea SRS și SRM-urilor în sistemele de distribuție ale C. S.A. - 17 loturi x LOT 8, județ Hunedoara" și că prin documentul constatator nr. x/18.09.2019, a cărui anulare o solicită reclamanta, s-a constatat refuzul reclamantei de semnare a contractului subsecvent nr. x la acordul-cadru.
Prin urmare, pretențiile reclamantei își au izvorul în Acordul-cadru înregistrat sub nr. x/17.04.2018, încheiat în temeiul Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, astfel că acțiunea privește executarea unui contract de achiziție publică.
Având în vedere că litigiul are ca obiect o acțiune ce decurge din executarea unui contract de achiziție publică, sunt pe deplin aplicabile dispozițiile speciale ale Legii nr. 101/2016.
Conform prevederile art. 53 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, așa cum a fost acest text de lege modificat de Legea nr. 212/2018, având în prezent următoarea redactare:
"Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul.".
Cum la art. 19.2 din Acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018 părțile au stabilit că litigiile decurgând din sau în legătură cu acest Acord-cadru referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desființarea lui se vor supune spre soluționare instanțelor competente de la sediul promitentului-achizitor, iar sediul promitentului, pârâta B. S.A., este situat în mun. Târgu-Mureș, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția I civilă.
Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a acțiunii de față în favoarea Tribunalului Mureș, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2021.