ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1855/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1855/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 548 din 7
noiembrie 2012, Tribunalul Gorj, secția a ll-a civilă, a admis acțiunea
formulată de către reclamanții SC M. SA și P.I. împotriva pârâtei SC T.G. SRL;
a obligat pârâta să predea reclamanților cantitatea de 5989,1 tone deșeuri fier
nepregătit sau valoarea de 1,16 RON/kg pentru cantitatea de fier ce nu se va
găsi la momentul predării efective și la plata sumei de 96.165,08 RON,
cheltuieli de judecată; a fost stabilită diferența de taxă de timbru în sarcina
reclamanților în cuantum de 57.265,62 RON și s-a dispus darea în debit a
reclamanților, sentința fiind comunicată Administrației Finanțelor Publice Tg
Jiu.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel pârâta SC T.G. SRL, solicitând, cu caracter accesoriu,
suspendarea executării sentinței până la soluționarea apelului.
Totodată, a solicitat
și suspendarea provizorie a executării sentinței, până la soluționarea cererii de
suspendare propriu-zisă formulată în cadrul apelului, cerere respinsă prin încheierea
nr. 4 din 1 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 166/54/2013 al Curții de Apel
Craiova, secția a ll-a civilă.
Prin încneierea
din ședința publică de la 5 martie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția a ll-a
civilă, a fost respinsă cererea formulată de petenta SC T.G. SRL, privind suspendarea
propriu-zisă a executării sentinței nr. 548 din 7 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul
Gorj, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 12254/95/2011, în contradictoriu cu intimații
SC M. SA Târgu-Jiu și P.I.
Pentru a hotărî
astfel Curtea de apel a reținut că sunt îndeplinite condițiile formale de admisibilitate
a acesteia dar nu sunt îndeplinite condițiile de fond, în speță nejustificându-se
necesitatea luării măsurii suspendării executării sentinței instanței de fond, întrucât
împrejurările invocate de patentă nu sunt de natură a constitui un motiv considerat
de lege ca fiind excepțional, care să permi;ă aplicarea dispozițiilor art. 280
alin. (4) C. proc. civ.
Astfel, Curtea
a apreciat că nu au fost produse dovezi concrete din care să rezulte paguba efectivă
ce s-ar produce prin executarea silită, în funcție de care instanța să analizeze
și să țină cont de consecințele probabile ale acestei măsuri asupra tuturor părților
implicate și ale căror interese ar putea fi lezate.
împotriva acestei
încheieri a declarat recurs petenta SC T.G. SRL invocând ca și motive de nelegalitate
prevederile ari. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În argumentarea
motivului de recurs invocat recurenta a arătat, în esență, că dat fiind specificul
activității sale, tăierea instalațiilor de foraje, a ansamblelor și subansamblelor
acestora și transformarea în fier vechi, ar reprezenta o cale sigură de intrare
în insolvență a societății, nefiind posibilă o întoarcere a executării silite, prin
restabilirea situației anterioare în condițiile art. 404 C. proc. civ., fiind îndeplinită
astfel condiția existenței unui pericol iminent, care nu ar putea fi înlăturat și
a imposibilității realizării unei eventuale întoarceri a executării silite.
A mai arătat recurenta
că o suspendare vremelnică a executării sentinței nu ar fi de natură să aducă prejudicii,
având în vedere că bunurile sunt puse sub sechestru.
Analizând criticile
aduse încheierii atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta
Curte constată că acestea sunt nefondate, urmând ca recursul declarat de recurenta
SC T.G. SRL să fie respins, pentru următoarele considerente:
Modificarea sau
casarea unei hotărâri poate fi solicitată potrivit art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată
cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Din perspectiva
acestui motiv de recurs, recurenta a pus în discuție soluționarea cererii sale de
suspendare a executării hotărârii apelate, raportat la dovada existenței unui pericol
iminent, care nu ar putea fi înlăturat și a imposibilității realizării unei eventuale
întoarceri a executării silite.
Suspendarea executării
unei hotărâri este reglementată de art. 280 C. proc. civ. și constituie un atribut
exclusiv al instanței de judecată.
Fiind o măsură
de protecție, suspendarea unei hotărâri executorii poate fi dispusă ori de câte
ori instanța sesizată apreciază că prin executarea silită s-ar crea părții prejudicii
grave, iremediabile sau dificil de remediat.
Totodată, posibilitatea
legală oferită instanței de judecată de a dispune suspendarea executării implică
motivarea cererii de suspendare și, implicit, dovedirea acesteia de către partea
care o formulează.
În speță, în mod
corect Curtea de apel a reținut că, pentru ca instanța să dispună suspendarea executării
silite a unei sentințe în cadrul căii de atac a apelului, este necesar ca petenta
să facă dovada unui pericol iminent, care nu ar putea fi înlăturat și a imposibilității
realizării unei eventuale întoarceri a executării silite, nefiind suficientă pentru
admiterea cererii de suspendare a executării unei hotărâri judecătorești simpla
invocare a efectelor sentinței de fond. Or, împrejurările invocate de petentă nu
sunt de natură a constitui un motiv considerat de lege ca fiind excepțional și care
să permită aplicarea dispozițiilor art. 280 C. proc. civ.
Pentru aceste
considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge,
ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC T.G. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta
SC T.G. SRL împotriva încheierii din ședința publică de la 5 martie 2013 a Curtii
de Apel Craiova, secția a ll-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
25 aprilie 2013.