ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3772/2013

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 127 din 18 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția penală, în baza art. 9 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, a fost condamnat inculpatul E.S., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. În baza art. 85 alin. (1) C. pen., a fost dispusă anularea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. 1.569 din 06 noiembrie 2009 a Curții de Apel București.

S-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria este în concurs real cu infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea în prezenta cauză. În baza art. 33 lit. (a) și art. 34 lit. (b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o durată de 4 ani, în condițiile prevăzute de art. 66 C. pen.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1.314.455 RON despăgubiri, reprezentând 50.678 RON impozit pe profit suplimentar și 1.263.777 RON TVA, plus majorările de întârziere aferente acestor sume, calculate de la data scadentă până la data stingerii datoriei. A fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului asupra cotei părți ce revine învinuitului E.S. din apartamentul nr. 10, compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 67,67 m, situat în municipiul Alexandria, județul Teleorman, cu numărul cadastral 567/10 din 22 septembrie 2004, dat de O.J.C.G.C. Teleorman, bun comun al inculpatului E.S.

și numitei E.N., soția sa, dispusă prin Ordonanța nr. 151 P/2010 din data de 29 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman. În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri se va comunica o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești Oficiului Național al Registrului Comerțului. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că societatea comercială B.C.

SRL, cu sediul inițial în localitatea Ulmeni, comuna Bogdana, județul Teleorman a fost înființată în anul 1995 și înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Teleorman sub numărul de ordine J34/309/1995, având ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (cod CAEN 4711), activitatea societății fiind coordonată, la data înființării, de numitul M.D., asociat și administrator unic. La data de 28 ianuarie 2008 SC B.C. SRL a fost cesionată de către numitul M.D. către inculpatul E.S. și martorul P.B., împrejurare în care sediul social al acestei societăți comerciale a fost mutat la domiciliul din municipiul Alexandria al inculpatului, acestuia revenindu-i, 19 părți sociale, iar martorului P.B.

doar o parte socială. După preluarea SC B.C. SRL Alexandria de către cei doi, administrator a fost numit inculpatul E.S., acesta fiind și cel care s-a ocupat efectiv de administrarea societății comerciale, martorul P.B. neavând niciun fel de activitate în firmă. Din mijloacele de probă aflate la dosar, instanța de fond a reținut că în perioada 10 februarie 2008 - 31 octombrie 2008, inculpatul E.S. a efectuat tranzacții comerciale cu agenți economici de pe raza județelor Argeș, Călărași și din municipiul București, cărora le-a vândut produse agricole, îngrășăminte chimice și materiale de construcții, conform celor 143 facturi fiscale emise de inculpat și aflate în xerocopii la dosar. În perioada 10 februarie 2008 - 26 martie 2008, conform unui număr de 9 facturi fiscale pe care le-a emis, inculpatul E.S., în calitate de reprezentant al SC B.C.

SRL Alexandria a livrat cereale către SC T.A.I. SRL Pitești, județul Argeș, respectiv 188.720 kg porumb, 136.020 kg grâu și 31.300 kg soia, în valoare totală de 374.096,26 RON, din care TVA în sumă de 59.729,66 RON. Livrarea de cereale a fost efectuată de inculpatul E.S. în baza contractului de cumpărare nr. 001 încheiat la data de 03 ianuarie 2008 între SC B.C. SRL Alexandria reprezentată de inculpat și SC T.A.I. SRL Pitești, reprezentată de martorul G.I. Plata cerealelor livrate de SC B.C. SRL Alexandria s-a făcut integral de către SC T.A.I. SRL Pitești cu ordine de plată, plățile fiind efectuate numai prin bancă, iar operațiunile derulate au fost înregistrate în totalitate în evidența contabilă a SC T.A.I.

SRL Pitești, aspect care rezultă din extrasele de cont privind plățile efectuate, notele de intrare-recepție a mărfurilor livrate de SC B.C. SRL Alexandria, precum și din declarațiile martorului G.I. În perioada 10 februarie 2008 - 16 aprilie 2008, conform unui număr de 24 facturi fiscale pe care le-a emis în calitatea sa de administrator al SC B.C. SRL Alexandria, inculpatul E.S. a livrat produse agricole către SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, respectiv 637.240 kg grâu și 837.850 kg porumb, în valoare totală de 1.524.640,14 RON, din care TVA în sumă de 243.429,94 RON. Operațiunile comerciale cu SC Y.C.T. SRL Pitești s-au derulat în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. 10 din 10 februarie 2008, semnat de inculpat în calitate de reprezentant al SC B.C.

SRL Alexandria. Operațiunile comerciale care au fost derulate cu SC B.C. SRL Alexandria au fost înregistrate în totalitate în evidențele financiar-contabile ale SC Y.C.T. SRL Pitești, toate plățile către SC B.C. SRL Alexandria fiind efectuate prin bancă, aspecte ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din declarațiile martorului N.G.R., reprezentantul legal al SC Y.C.T. SRL Pitești, acesta confirmând operațiunile comerciale efectuate cu SC B.C. SRL Alexandria și plata către aceasta a produselor agricole livrate. De asemenea, s-a constatat că în perioada 28 aprilie 2008 - 28 octombrie 2008, conform unui număr de 97 facturi fiscale emise de inculpatul E.S., SC B.C. SRL Alexandria a livrat produse agricole către SC S.N.T.

SRL Pitești, județul Argeș, respectiv 2.376.730 kg grâu, 2.267.560 kg porumb, 675.300 kg orz, 796.320 kg rapiță și 177.226 kg floarea soarelui, în valoare totală de 5.125.202,54 RON, din care TVA în sumă de 818.309,70 RON, produse livrate în baza unei înțelegeri verbale dintre inculpat și martorul N.G.R., împuternicit al SC S.N.T. SRL Pitești, conform procurii speciale autentificate la data de 15 martie 2007 la Biroul Notarului Public C.G. din municipiul Pitești. Din operațiunile comerciale derulate între SC B.C. SRL Alexandria și SC S.N.T. SRL Pitești au rezultat mențiunile înscrise în cele 97 facturi fiscale, avizele de însoțire a mărfurilor, centralizatoare recepții pe perioada mai 2008 - octombrie 2008, aflate la dosarul de urmărire penală, făcându-se dovada în cauză că acestea au fost înregistrate în evidențele contabile ale SC S.N.T.

SRL Pitești. Aceste operațiuni au fost confirmate și de martorul N.G.R., care până la data de 25 noiembrie 2011 a fost reprezentant legal al SC S.N.T. SRL Pitești. În perioada 08 iulie 2008 - 23 iulie 2008, conform unui număr de 4 facturi fiscale emise de inculpatul E.S. în calitate de reprezentant legal al SC B.C. SRL Alexandria, au fost livrate produse agricole către SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, respectiv 284.220 kg grâu și 87.900 kg rapiță, în valoare totală de 271.883,23 RON, din care TVA în sumă de 43.409,93 RON, livrarea acestora fiind efectuată de inculpatul E.S. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 205 din data de 25 iunie 2008, încheiat între SC B.C. SRL Alexandria, reprezentată de inculpat și SC T.C.

SRL Oltenița, reprezentată de martorul Ț.G. Operațiunile comerciale derulate cu SC B.C. SRL Alexandria au fost înregistrate în evidențele financiar-contabile ale SC T.C. SRL Oltenița, iar produsele agricole cumpărate au fost achitate către SC B.C. SRL Alexandria cu ordine de plată, fapt confirmat și de Ț.G., administrator la SC T.C. SRL Oltenița, audiat în calitate de martor, în cauză. În perioada 20 august 2008 - 08 septembrie 2008, conform unui număr de 4 facturi fiscale emise de inculpat, în calitate de reprezentant legal al SC B.C. SRL Alexandria, au fost livrate îngrășăminte chimice complexe către SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași, în valoare totală de 269.416 RON, din care TVA în sumă de 43.016 RON, livrarea acestor produse agricole fiind efectuată de inculpatul E.S.

în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 515 din data de 13 august 2008, încheiat între SC B.C. SRL Alexandria, reprezentată de inculpatul E.S., și SC M.U. SA Ulmeni, reprezentată de martorul Ț.T.M. Operațiunile comerciale derulate cu SC B.C. SRL Alexandria au fost înregistrate în evidențele financiar-contabile ale SC M.U. SA Ulmeni, iar produsele agricole cumpărate au fost achitate către SC B.C. SRL Alexandria cu ordine de plată. Totodată, în perioada 05 septembrie 2008 - 31 octombrie 2008, conform unui număr de 5 facturi fiscale emise de inculpatul E.S., în calitate de administrator la SC B.C. SRL Alexandria, s-au livrat diverse materiale către SC T.G. SRL București, în valoare totală de 350.000 RON, din care TVA în sumă de 55.884,36 RON, operațiunile comerciale între cele două societăți comerciale având la bază Contractul de vânzare-cumpărare nr. 008 din data de 02 septembrie 2008, încheiat între cele două societăți, SC B.C.

SRL Alexandria fiind reprezentată de către inculpat. SC T.G. SRL București a înregistrat în evidența financiar-contabilă operațiunile comerciale derulate conform celor 5 facturi fiscale și a achitat integral contravaloarea acestor facturi cu un număr de 3 ordine de plată. La data de 29 mai 2009, întrucât SC B.C. SRL Alexandria înregistra restanțe mari la achitarea creanțelor bugetare, iar pe de altă parte figura în evidențe cu sediul social expirat, Garda Financiară Teleorman a procedat la invitarea și emiterea de somații către numitul G.M.M., noul administrator, pentru a se prezenta la organele fiscale cu documentele firmei. Întrucât nu deținea niciun fel de documente ale SC B.C. SRL Alexandria, G.M.M.

nu s-a prezentat la control la datele fixate de către organul de control fiscal, motiv pentru care în perioada 30 martie 2010 - 12 mai 2010 controlul s-a efectuat în lipsa acestuia de către Garda Financiară Teleorman și apoi, în perioada 26 august 2010 - 27 august 2010, de către ANAF - Direcția Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală. Conform verificărilor efectuate de organele de poliție și organele de control fiscal, inculpatul E.S., în calitatea sa de administrator la SC B.C. SRL Alexandria, nu a evidențiat în actele contabile operațiunile comerciale pentru care în cursul anului 2008 a emis cele 143 facturi fiscale și nici veniturile realizate, nu a organizat evidență contabilă, nu a depus declarațiile și balanțele de verificare la organele fiscale.

Omisiunea, în totalitate, a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale derulate în cursul anului 2008 de către inculpatul E.S., în calitatea sa de reprezentant legal al SC B.C. SRL Alexandria, cu SC T.A.I. SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale a fost constatată de către organele de control fiscal. Urmare solicitării IPJ Teleorman, în perioada 30 martie 2010 - 12 mai 2010, Garda Financiară Teleorman a efectuat un control privind activitatea desfășurată pe perioada ianuarie 2008 - decembrie 2008 de SC B.C.

SRL Alexandria, societate aflată la acea dată în procedura de insolvență în baza Legii nr. 85/2006, având numit administrator judiciar SC E.C. SPRL Craiova. Cu privire la operațiunile comerciale derulate cu SC T.A.I. SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București, Garda Financiară Teleorman a reținut în procesul-verbal de control nr. 2.600 din 12 mai 2010 că SC B.C. SRL Alexandria, prin inculpatul E.S. în calitate de administrator, nu a înregistrat în evidența contabilă tranzacțiile comerciale cu agenții economici menționați mai sus, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor și taxelor.

În același proces-verbal s-a reținut de către Garda Financiară Teleorman că prin neînregistrarea în evidența contabilă a sumei de 7.915.238,19 RON reprezentând valoarea totală a livrărilor de mărfuri efectuate în cursul anului 2008 de SC B.C. SRL Alexandria, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma totală de 2.328.012,96 RON, din care TVA de plată sustras în sumă de 1.263.779,59 RON, iar impozit pe profit sustras în sumă de 1.064.233,37 RON. Urmare a Procesului-verbal de control nr. 2.600 din 12 mai 2010 al Gărzii Financiare Teleorman, în perioada 26 august 2010 - 27 august 2010 a fost efectuat un control la SC B.C.

SRL Alexandria de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, în scopul stabilirii obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat prin omisiunea, în totalitate, a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale derulate în cursul anului 2008 de către inculpatul E.S., în calitatea sa de reprezentant legal al SC B.C. SRL Alexandria, operațiuni derulate cu SC T.A.I. SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București. Conform Procesului-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, prin neînregistrarea de către inculpatul E.S.

în evidențele contabile a operațiunilor comerciale derulate în cursul anului 2008 cu cei 6 agenți economici menționați mai sus, SC B.C. SRL Alexandria a cauzat un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă totală de 1.314.455 RON, din care impozit pe profit suplimentar în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON. De asemenea, din Adresa nr. 701.377/TR din 16 aprilie 2010 a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului Teleorman - Administrația Finanțelor Publice a municipiului Alexandria rezultă că pentru anii 2008 și 2009 SC B.C. SRL Alexandria nu are depuse declarații fiscale. Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că SC B.C. SRL Alexandria este radiată din Registrul Comerțului, prin Sentința civilă nr. 234 din 26 octombrie 2012 a Tribunalului Teleorman, dispunându-se închiderea procedurii insolvenței acestei societăți și radierea.

Întrucât inculpatul E.S. nu a recunoscut prejudiciul cauzat bugetului de stat reținut în Procesul-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, la cererea acestuia, prin Rezoluția nr. 150 P/2011 din data de 30 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize fiscale, în scopul stabilirii obligațiilor fiscale către stat de la plata cărora s-a sustras, prin neînregistrarea în evidența contabilă a celor 143 facturi fiscale. Conform concluziilor raportului de expertiză contabilă fiscală din data de 15 iulie 2010, în cursul anului 2008 SC B. SRL Alexandria nu a înregistrat în acte contabile, nu a întocmit evidența contabilă și nu a depus declarații fiscale sau deconturi de TVA pentru tranzacțiile comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale emise de inculpatul E.S.

Prin neînregistrarea în evidența contabilă a tranzacțiilor comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale acesta a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în suma totală de 2.318.406,09 RON, din care impozit pe profit în valoare de 1.059.842,65 RON, iar TVA în sumă de 1.258.563,44 RON. Raportul de expertiză contabilă fiscală a fost comunicat atât inculpatului E.S., cât și Direcției Generale a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală. Cu adresa sa nr. 23.862 din data de 08 septembrie 2011, Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală a comunicat obiecțiunile sale cu privire la raportul de expertiză contabilă fiscală, privind modul de calcul utilizat de expert în ceea ce privește calculul impozitului pe profit.

Astfel, organul de control fiscal a comunicat faptul că modul de calcul utilizat de expertul contabil în ceea ce privește impozitul pe profit a fost eronat, deoarece nu a admis deductibilitatea cheltuielilor privind mărfurile livrate. Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală a avut în vedere deductibilitatea cheltuielilor privind mărfurile livrate inculpatul E.S. și a comunicat că, cheltuielile cu mărfurile vândute au fost în sumă de 6.334.424 RON, pentru care a calculat un profit impozabil obținut din vânzarea mărfurilor în sumă de 316.736 RON. Urmare acestui fapt, Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală a calculat un impozit pe profit suplimentar, aferent anului 2008, în sumă de 50.678 RON.

Având în vedere obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală, și întrucât expertul fiscal a calculat un impozit pe profit în sumă de 1.059.842,65 RON procedând la impozitarea veniturilor stabilite pe baza facturilor fiscale ce reprezintă livrări de mărfuri, fără a acorda deductibilitate cheltuielilor cu marfa, și fără a avea în vedere dispozițiile art. 67 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și art. 65 din Normele de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, s-a reținut de către organul de urmărire penală că obiecțiunile formulate sunt pertinente și utile soluționării legale și temeinice a cauzei.

În raport de acest fapt, au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză contabilă fiscală întocmit de expert, și s-au reținut concluziile Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală formulate în Procesul-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august. Prin urmare, s-a reținut că pentru anul 2008, prin neînregistrarea în evidența contabilă a tranzacțiilor comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale, inculpatul E.S. a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în suma totală de 1.314.455 RON, din care impozit pe profit suplimentar în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON. În raport de concluziile Procesului-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, s-a reținut de către instanță, că prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului, suma de 1.344.455 RON.

În faza de judecată inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize judiciare, arătând că la stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat nu au fost avute în vedere anumite cheltuieli ocazionate de plata mărfurilor achiziționate de societate și comercializate, depunând în acest sens o serie de facturi. Această probă a fost respinsă de instanță ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere cele menționate anterior referitoare la cuantumul prejudiciului reținut. S-a reținut că la calcularea impozitului pe profit suplimentar, aferent anului 2008, în sumă de 50.678 RON, s-a avut în vedere deductibilitatea cheltuielilor privind mărfurile livrate de inculpatul E.S.

Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar de către parchet, rezultă că societățile care au emis facturile nu mai aveau activitate în perioada în care au fost emise facturile, persoanele care au semnat aceste înscrisuri au arătat că nu recunosc semnăturile și nu au avut nicio legătură cu societățile respective iar administratorii acestora sunt persoane străine care au interdicție de a intra în țară. În aceste condiții, cum la dosar nu au fost depuse facturile în cauză în original acestea au fost înlăturate de la apreciere. Deși inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, instanța a apreciat că vinovăția sa este dovedită.

S-a constatat că din probele administrate a reieșit faptul că, întrucât nu evidențiase în acte contabile operațiunile comerciale efectuate în cursul anului 2008, în scopul de a scăpa de răspunderea penală pentru infracțiunea de evaziune fiscală, la data de 04 februarie 2009 inculpatul E.S. a întocmit un proces-verbal din care rezulta că acesta și martorul P.B. (asociat care deținea o parte socială din SC B.C. SRL, celelalte 19 părți sociale fiind deținute de inculpatul E.S.) ar fi predat ștampila societății, actele în original ale societății, arhiva și întregul patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria către numitul G.M.M. și numitul P.C.Ș., care preluau societatea în calitate de asociați. De asemenea, în același scop de a transfera răspunderea penală asupra numitului G.M.M., noul administrator al SC B.C.

SRL, s-a menționat de către învinuitul E.S. în același proces-verbal că în sarcina acestuia intra și întocmirea și depunerea către autoritățile statului a tuturor documentelor neîntocmite și nedepuse până la data întocmirii acelui proces-verbal, respectiv 04 februarie 2009. În fapt, inculpatul E.S. nu a predat numitului G.M.M. și numitului P.C.Ș. niciun document din cele menționate în procesul-verbal, acest fapt rezultând nu numai din declarațiile martorului G.M.M., din interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale inculpatului E.S. și G.M.M. precum și din declarațiile martorilor P.B. și B.L.D., care au fost prezenți la discuțiile pe care inculpatul E.S. le-a avut cu G.M.M. și numitul P.C.Ș.

Astfel, martorul G.M.M. a arătat că nu a primit niciun document din cele menționate în procesul-verbal din data de 04 februarie 2009, și anume ștampila societății, actele în original ale societății, arhiva și întregul patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria, că el și numitul P.C.Ș. au semnat în acte unde li s-a indicat de către inculpatul E.S., pentru a primi de la acesta suma de 3.000 RON pentru preluarea societății, fără să citească și fără să știe ce acte au semnat. De asemenea, martorul G.M.M. a mai declarat că inculpatul E.S. i-a indus în eroare întrucât nu le-a adus la cunoștință adevărata situație a societății comerciale SC B.C. SRL Alexandria, respectiv faptul că operațiunile comerciale desfășurate în cursul anului 2008 nu erau înregistrate în evidența financiar-contabilă a societății și nu erau depuse declarații fiscale.

Faptul că inculpatul E.S. nu a predat niciun document din cele menționate în procesul-verbal din data de 04 februarie 2009 rezultă și din interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice pe care inculpatul le-a avut cu G.M.M., interceptare și înregistrare autorizată de Tribunalul Teleorman. Astfel, la datele de 25 mai 2011, ora 11:45:41, și 26 mai 2011, ora 10:37:10, inculpatul E.S. a fost contactat telefonic de către învinuitul G.M.M., discuții în cursul cărora acesta din urmă îi cere învinuitului E.S. să-i predea actele menționate în procesul-verbal din data de 04 februarie 2009, întocmit de învinuitul E.S. Martorul P.B. a declarat că operațiunile comerciale din cursul anului 2008 cu SC B.C.

SRL au fost efectuate exclusiv de către inculpatul E.S., care tot el s-a ocupat la începutul lunii februarie 2009 de cesiunea părților sociale către învinuitul G.M.M. și P.C.Ș. Același fapt al nepredării documentelor financiar-contabile ale SC B.C. SRL Alexandria de către inculpatul E.S. este susținut și de către martorul B.L.D., prezent și el la întâlnirile dintre inculpatul E.S. și G.M.M., Martorul B.L.D. a mai declarat că a fost prezent și a văzut când inculpatul E.S. i-a pus să semneze niște acte pe învinuitul G.M.M. și pe numitul P.C.Ș., dar că acele acte au fost luate apoi de către inculpatul E.S. și nu de către învinuitul G.M.M. Întrucât li s-a spus de către inculpatul E.S. că SC B.C.

SRL Alexandria nu avea nicio problemă cu organele de control fiscal, iar pe de altă parte datorită faptului că aveau nevoie de bani, martorul G.M.M. și P.C.Ș. au acceptat să semneze Procesul-verbal din data de 04 februarie 2008 și celelalte acte prezentate de inculpatul E.S., primind apoi de la acesta suma de 3.000 RON. După preluarea scriptică a SC B.C. SRL Alexandria, noul administrator fiind învinuitul G.M.M., nu s-au mai desfășurat operațiuni comerciale cu această firmă, iar numitul P.C.Ș. s-a deplasat în Italia, unde în prezent execută o pedeapsă privativă de libertate. În drept, fapta inculpatului E.S., care în calitatea sa de administrator la SC B.C. SRL Alexandria, în cursul anului 2008, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, a omis în tot să evidențieze în acte contabile ori în alte documente legale operațiunile comerciale efectuate cu SC T.A.I.

SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București, precum și veniturile realizate urmare celor 143 facturi fiscale emise reprezentând operațiunile comerciale derulate cu acești agenți economici, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu total în sumă de 1.344.455 RON, din care impozit pe profit în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON, constituie infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 241/2005, modificată, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiune care antrenează tragerea sa la răspundere penală. Având în vedere cuantumul prejudiciului reținut, în cauză s-a făcut aplicarea și a dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005. La individualizarea judiciară a pedepsei, conform art. 72 C. pen., tribunalul a avut în vedere pe de o parte gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite de inculpat, împrejurările săvârșirii acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, iar pe de altă parte circumstanțele personale ale inculpatului. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale. Față de pericolul social concret ridicat pe care îl prezintă fapta inculpatului în contextul socio-economic actual, de împrejurările în care aceasta a fost comisă, în condițiile în care inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, de modalitatea de săvârșire, de atitudinea inculpatului după săvârșirea faptelor, care nu a recunoscut fapta și a dat dovadă de rea credință prin depunerea în apărare a unor acte cel puțin îndoielnice, se impune aplicarea față de acesta a unei pedepse cu închisoarea, peste minimul prevăzut de lege.

S-a reținut că din Rechizitoriul nr. 1967 P/2006 din data de 27 decembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, atașat la dosarul de urmărire penală, rezultă că inculpatul E.S. a mai fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Alexandria, făcând obiectul dosarului penal nr. 04341.1/740/2007. De asemene, prin Sentința penală nr. 439 din 20 mai 2005 a Judecătoriei Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. III/A/29 iunie 2005 a Tribunalului Teleorman, a fost condamnat la pedeapsa de 10.000.000 RON (ROL) amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 din Legea nr. 87/1994.

Din adresa nr. 3.919/740/2008 din data de 20 aprilie 2011 a Judecătoriei Alexandria, rezultă că amenda penală a fost achitată, conform Chitanței nr. 2861458 din 10 noiembrie 2005, emisă de Administrația Financiară Alexandria. S-a apreciat faptul că o pedeapsă de 5 ani închisoare este de natură să ducă la atingerea scopului pedepsei așa cum este prevăzut de lege. Tribunalul a reținut că inculpatul a fost anterior condamnat prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria, definitivă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. În temeiul art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria.

S-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria este în concurs real cu infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea, astfel că în baza art. 33 lit. (a) și art. 34 lit. (b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei principale, instanța, în baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b) și c) C. pen., având în vedere că a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în calitate de administrator al societății. Totodată, văzând dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 și constatând că pedeapsa aplicată este mai mare de 2 ani, în baza art 65 C. pen.

au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o durată de 4 ani, în condițiile prevăzute de art. 66 C. pen., ținând seama de aceleași considerente ce au fost invocate anterior. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, așa cum s-a reținut și anterior, în cauză s-a constatat că prejudiciul adus bugetului consolidat al statului prin fapta inculpatului este de 1.314.455 RON, reprezentând 50.678 RON impozit pe profit suplimentar și 1.263.777 RON TVA, la care se adaugă majorările de întârziere aferente acestor sume, calculate de la data scadentă până la data stingerii datoriei.

Acțiunea civilă formulată de partea civilă s-a apreciat ca fiind întemeiată, a fost admisă și inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de 1.314.455 RON despăgubiri, reprezentând 50.678 RON impozit pe profit suplimentar și 1.263.777 RON TVA, plus majorările de întârziere aferente acestor sume, calculate de la data scadentă până la data stingerii datoriei. Întrucât în sarcina inculpatului E.S. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 241/2005, modificată, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în cauză, potrivit dispozițiilor art. 11 din lege, au fost dispuse măsuri asigurătorii de către organul de urmărire penală.

Prin Ordonanța nr. 151 P/2010 din data de 29 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra cotei părți ce revine inculpatului E.S. din apartamentul nr. 10, compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 67,67 m, situat în municipiul Alexandria, județul Teleorman, cu numărul cadastral 567/10 din 22 septembrie 2004, dat de O.J.C.G.C. Teleorman, bun comun al inculpatului E.S. și numitei E.N., soția sa. La data de 28 iulie 2011, organele de poliție au procedat la aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului sus-menționat. Cum în cauză nu s-a făcut dovada recuperării prejudiciului, tribunalul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra cotei părți ce revine inculpatului E.S.

din apartamentul nr. 10, compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 67,67 m, situat în municipiul Alexandria, str. Dunării, județul Teleorman, cu numărul cadastral 567/10 din 22 septembrie 2004, dat de O.J.C.G.C. Teleorman, bun comun al inculpatului E.S. și numitei E.N., soția sa, dispusă prin Ordonanța nr. 151 P/2010 din data de 29 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman. În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri s-a dispus comunicare unei copii a dispozitivului hotărârii judecătorești Oficiului Național al Registrului Comerțului. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul E.S. criticând soluția instanței de fond pentru netemeinicie constând în greșita individualizare a pedepsei.

Inculpatul a susținut că pedeapsa aplicată este prea severă în raport cu circumstanțele comiterii faptei și cu datele ce caracterizează persoana sa. Analizând apelul inculpatului în raport cu motivul invocat și din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a constatat următoarele: Ca urmare a exercitării rolului activ și cu respectarea principiilor ce guvernează desfășurarea procesului penal în faza judecății, instanța de fond a administrat toate probele necesare stabilirii corecte a situației de fapt și a vinovăției inculpatului. În continuare, printr-o riguroasă și obiectivă evaluare a probatoriului administrat în faza de urmărire penală și în timpul judecării cauzei, a stabilit situația de fapt, care este în deplină concordanță cu conținutul probelor existente.

De asemenea, a stabilit, fără să existe vreun dubiu, că inculpatul E.S. a săvârșit infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. (b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, pentru care a fost trimis în judecată și a reținut, în mod corect, vinovăția acestuia. Susținerile inculpatului în sensul că întocmirea și depunerea către autoritățile statului a tuturor documentelor contabile erau în sarcina martorilor G.M.M. și P.C.Ș. cărora le-a predat ștampila societății, actele în original, arhiva și întregul patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria, în mod just, a fost înlăturată de instanța de fond. Aceste susțineri au fost infirmate de probatoriu administrat și anume, declarațiile martorului G.M.M., din interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale inculpatului E.S.

cu martorul G.M.M., precum și din declarațiile martorilor P.B. și B.L.D., care au fost prezenți la discuțiile pe care inculpatul E.S. le-a avut cu martorii G.M.M. și P.C.Ș. Prin urmare, Curtea a apreciat că instanța de fond a reținut o situație de fapt în deplină concordanță cu probele administrate, a realizat o corectă încadrare juridică a faptei comise de inculpat și a concluzionat în mod just cu privire la existența vinovăției acestuia în săvârșirea infracțiunii. În apel, inculpatul nu a criticat situația de fapt reținută ori încadrarea juridică a faptei ci netemeinicia soluției din perspectiva cuantumului prea sever al pedepsei aplicate. Analizând cauza din perspectiva acestei critici formulate de inculpat, Curtea a constatat că instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei, ținând seama de gradul ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vătămate și de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii.

Totodată, a ținut seama de faptul că inculpatul deși nu este recidivist a perseverat în comiterea aceluiași gen de infracțiuni. Sub acest ultim aspect s-a reținut că prin Rechizitoriul nr. 1967 P/2006 din data de 27 decembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, atașat la dosarul de urmărire penală, inculpatul E.S. a mai fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Alexandria, făcând obiectul dosarului penal nr. 04341.1/740/2007. De asemenea, prin Sentința penală nr. 439 din 20 mai 2005 a Judecătoriei Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. III/A din 29 iunie 2005 a Tribunalului Teleorman, a fost condamnat la pedeapsa de 10.000.000 RON [ROL] amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 din Legea nr. 87/1994.

Totodată, inculpatul a fost anterior condamnat prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria, definitivă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. În consecință, în mod corect, în raport cu această ultimă condamnare, au fost aplicate dispozițiile art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria și a fost contopită această pedeapsă cu cea de 5 ani închisoare aplicată. Ca modalitate de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat în mod just că scopul pedepsei poate fi realizat prin executarea pedepsei în regim de detenție.

În concluzie, a individualizat, în mod judicios, pedeapsa principală aplicată inculpatului, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare așa încât, solicitarea acestuia de reducere a cuantumului este neîntemeiată. Față de considerentele expuse, Curtea a constatat că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală și din această perspectivă apelul formulat de inculpatul E.S. este nefondat. Față de considerentele reținute, în baza art. 379 pct. 1 lit. (b) C. proc. pen., Curtea a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul E.S. Împotriva Deciziei penale nr. 33/A din 7 februarie 2013 a Curții de Apel București pronunțată în acest sens, în termen legal s-a exercitat recurs de către aceeași persoană, inculpatul E.S.

Spre deosebire de criticile din apel, când, după cum s-a văzut, nu s-au contestat aspectele de fond specifice cauzei ci doar procesul de individualizare a sancțiunii, în recurs inculpatul s-a prevalat de cazurile de casare de la pct. 6 și 17 2 ale art. 385 9 C. proc. pen., respectiv că a fost lipsit de apărare pentru termenul de judecată din 4 septembrie 2012, și, dacă se efectua expertiza solicitată în cauză, prejudiciul ar fi fost cu totul altul. Se reiterează și solicitarea de la fond, respectiv că G.M. este persoana răspunzătoare în cauză, artificial a fost transformat din inculpat în martor.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând cazurile de casare invocate, cu abordarea și a acelora care pot fi luate în considerare din oficiu, reține următoarele: Susținerile inculpatului în sensul că întocmirea și depunerea către autoritățile statului a tuturor documentelor contabile erau în sarcina unor alte persoane, propunându-se de către inculpat pe parcursul judecății numele martorilor G.M.M. și P.C.Ș. cărora le-a predat ștampila societății, actele în original, arhiva și întregul patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria, au fost abordate inclusiv în apel, în virtutea caracterului integral devolutiv al respectivei căi de atac exercitate de inculpat, chiar dacă acesta nu s-a prezentat efectiv în apel cu aceste critici.

Insistându-se însă cu această apărare în recurs, instanța supremă reține că aceste susțineri au fost infirmate de probatoriu administrat și anume, declarațiile martorului G.M.M., din interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale inculpatului E.S. cu martorul G.M.M., precum și din declarațiile martorilor P.B. și B.L.D., care au fost prezenți la discuțiile pe care inculpatul E.S. le-a avut cu martorii G.M.M. și P.C.Ș. Prin urmare, instanța de fond a reținut o situație de fapt în deplină concordanță cu probele administrate, a realizat o corectă încadrare juridică a faptei comise de inculpat și a concluzionat în mod just cu privire la existența vinovăției acestuia în săvârșirea infracțiunii.

Tot sub aspect probator, inculpatul a solicitat atât cu prilejul judecării în fond a cauzei cât și în apel efectuarea unei expertize contabile întrucât la stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat nu au fost avute în vedere anumite cheltuieli ocazionate de plata mărfurilor achiziționate de societate și comercializate, depunând în acest sens o serie de facturi. Cererea însă a fost respinsă justificat de instanța de fond, dar și de Curtea de Apel, apreciindu-se că proba nu este utilă în raport cu obiectul sesizării. Astfel, inculpatul este acuzat pentru neînregistrarea în contabilitatea firmei SC B.C. SRL Alexandria a unor anumite operațiuni comerciale, expres menționate, neînregistrarea veniturilor realizate prin plata facturilor rezultate din aceste operațiuni și, în final, neplata impozitelor pentru acele venituri.

Nu au făcut obiectul cercetării alte operațiuni comerciale, cu alte societăți comerciale, în afara celor menționate în cuprinsul actului de sesizare a instanței, inclusiv cele la care inculpatul face referire prin depunerea unor facturi. De altfel, reiterăm că, întrucât inculpatul E.S. nu a recunoscut prejudiciul cauzat bugetului de stat reținut în Procesul-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, la cererea acestuia, prin Rezoluția nr. 150 P/2011 din data de 30 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize fiscale, în scopul stabilirii obligațiilor fiscale către stat de la plata cărora s-a sustras, prin neînregistrarea în evidența contabilă a celor 143 facturi fiscale.

Conform concluziilor raportului de expertiză contabilă fiscală din data de 15 iulie 2010, în cursul anului 2008 SC B. SRL Alexandria nu a înregistrat în acte contabile, nu a întocmit evidența contabilă și nu a depus declarații fiscale sau deconturi de TVA pentru tranzacțiile comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale emise de inculpatul E.S. Prin neînregistrarea în evidența contabilă a tranzacțiilor comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale acesta a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în suma totală de 2.318.406,09 RON, din care impozit pe profit în valoare de 1.059.842,65 RON, iar TVA în sumă de 1.258.563,44 RON. Cu adresa sa nr. 23862 din data de 08 septembrie 2011, Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală a comunicat obiecțiunile sale cu privire la raportul de expertiză contabilă fiscală, privind modul de calcul utilizat de expert în ceea ce privește calculul impozitului pe profit.

Astfel, organul de control fiscal a comunicat faptul că modul de calcul utilizat de expertul contabil în ceea ce privește impozitul pe profit a fost eronat, deoarece nu a admis deductibilitatea cheltuielilor privind mărfurile livrate. Având în vedere obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală, și întrucât expertul fiscal a calculat un impozit pe profit în sumă de 1.059.842,65 RON procedând la impozitarea veniturilor stabilite pe baza facturilor fiscale ce reprezintă livrări de mărfuri, fără a acorda deductibilitate cheltuielilor cu marfa, și fără a avea în vedere dispozițiile art. 67 din O.G.

nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și art. 65 din Normele de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, s-a reținut de către organul de urmărire penală că obiecțiunile formulate sunt pertinente și utile soluționării legale și temeinice a cauzei. În raport de acest fapt, au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză contabilă fiscală întocmit de expert, și s-au reținut concluziile Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală formulate în Procesul-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010. Prin urmare, s-a reținut că pentru anul 2008, prin neînregistrarea în evidența contabilă a tranzacțiilor comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale, inculpatul E.S.

a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în suma totală de 1.314.455 RON, din care impozit pe profit suplimentar în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON. În raport de concluziile Procesului-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, s-au reținut de către instanțe, inclusiv cea de recurs, că prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului, este cel redus de 1.344.455 RON. Așadar, examinând probatoriul administrat, se constată ca fiind dovedită, fără dubiu, vinovăția inculpatului E.S., constând în aceea că, în calitatea sa de administrator la SC B.C. SRL Alexandria, în cursul anului 2008, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, a omis în tot să evidențieze în acte contabile ori în alte documente legale operațiunile comerciale efectuate cu SC T.A.I.

SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București, precum și veniturile realizate urmare celor 143 facturi fiscale emise reprezentând operațiunile comerciale derulate cu acești agenți economici, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu total în sumă de 1.344.455 RON, din care impozit pe profit în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON.

În fine, invocarea lipsei de apărare raportat la termenul de judecată din 4 septembrie 2012, când nu ar fi fost prezent apărătorul său ales, este de-a dreptul tendențioasă, în contextul în care studiind încheierea respectivă, înscris autentic ce face dovada până la înscrierea în fals, se desprinde certitudinea reprezentării acestuia de către un apărător ales, avocat V.M.D., care în afara cererilor prealabile formulate, cu deplin profesionalism a susținut în concluzii interesele clientului său.

Prin urmare, cum cazurile de casare și motivele invocate nu se susțin în concret, cum se apreciază că în procesul de individualizare a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen., astfel încât cuantumul și modalitatea de executare sunt proporționale cu gravitatea faptei comise, particularizate prin circumstanțele reale menționate în considerentele hotărârii instanței de fond și cu datele ce țin de persoana inculpatului, instanța de fond și de apel au soluționat în mod corect latura penală și civilă a cauzei, obligând pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 1.314.455 RON despăgubiri, reprezentând 50.678 RON impozit pe profit suplimentar și 1.263.777 RON TVA, plus majorările de întârziere aferente acestor sume, calculate de la data scadentă până la data stingerii datoriei.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că hotărârile instanței de fond și de apel sunt temeinice și legale și din această perspectivă recursul formulat de inculpatul E.S. este nefondat. Față de considerentele reținute, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. (b) C. proc. pen., Înalta Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.S. În temeiul art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu (parțial) de 50 RON, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.S. împotriva Deciziei penale nr. 33/A din 7 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 noiembrie 2013. Procesat de GGC - AM