ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 29.11.2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3772/2013

HOTĂRÂRE

29.11.2013

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3772/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față,

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 127 din 18 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul

Teleorman, secția penală, în baza art. 9 alin. (1) lit. (b) din Legea nr.

241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea

nr. 241/2005, a fost condamnat inculpatul E.S., la pedeapsa de 5 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În

baza art. 85 alin. (1) C. pen., a fost dispusă anularea suspendării

condiționate a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată inculpatului

pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, prin

Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria

Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. 1.569 din 06 noiembrie 2009 a

Curții de Apel București.

S-a

constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr.

387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria este în concurs

real cu infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea în prezenta cauză.

În

baza art. 33 lit. (a) și art. 34 lit. (b) C. pen. inculpatul va executa

pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În

baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.

64 lit. (a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei

principale.

În

baza art. 65 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 i s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b)

și c) C. pen. pe o durată de 4 ani, în condițiile prevăzute de art. 66 C. pen.

În

baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a fost obligat

inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1.314.455 RON despăgubiri,

reprezentând 50.678 RON impozit pe profit suplimentar și 1.263.777 RON TVA,

plus majorările de întârziere aferente acestor sume, calculate de la data

scadentă până la data stingerii datoriei.

fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului asupra cotei părți ce revine

învinuitului E.S. din apartamentul nr. 10, compus din 3 camere și dependințe,

cu o suprafață utilă de 67,67 m, situat în municipiul Alexandria, județul

Teleorman, cu numărul cadastral 567/10 din 22 septembrie 2004, dat de

O.J.C.G.C. Teleorman, bun comun al inculpatului E.S. și numitei E.N., soția sa,

dispusă prin Ordonanța nr. 151 P/2010 din data de 29 iunie 2011 a Parchetului

de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În

baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei

hotărâri se va comunica o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești

Oficiului Național al Registrului Comerțului.

fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că societatea

comercială B.C. SRL, cu sediul inițial în localitatea Ulmeni, comuna Bogdana,

județul Teleorman a fost înființată în anul 1995 și înregistrată la Oficiul

Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Teleorman sub numărul de ordine

J34/309/1995, având ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în

magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi

și tutun (cod CAEN 4711), activitatea societății fiind coordonată, la data

înființării, de numitul M.D., asociat și administrator unic.

data de 28 ianuarie 2008 SC B.C. SRL a fost cesionată de către numitul M.D.

către inculpatul E.S. și martorul P.B., împrejurare în care sediul social al

acestei societăți comerciale a fost mutat la domiciliul din municipiul

Alexandria al inculpatului, acestuia revenindu-i, 19 părți sociale, iar

martorului P.B. doar o parte socială.

După

preluarea SC B.C. SRL Alexandria de către cei doi, administrator a fost numit

inculpatul E.S., acesta fiind și cel care s-a ocupat efectiv de administrarea

societății comerciale, martorul P.B. neavând niciun fel de activitate în firmă.

Din

mijloacele de probă aflate la dosar, instanța de fond a reținut că în perioada

10 februarie 2008 - 31 octombrie 2008, inculpatul E.S. a efectuat tranzacții

comerciale cu agenți economici de pe raza județelor Argeș, Călărași și din

municipiul București, cărora le-a vândut produse agricole, îngrășăminte chimice

și materiale de construcții, conform celor 143 facturi fiscale emise de

inculpat și aflate în xerocopii la dosar.

În

perioada 10 februarie 2008 - 26 martie 2008, conform unui număr de 9 facturi

fiscale pe care le-a emis, inculpatul E.S., în calitate de reprezentant al SC

B.C. SRL Alexandria a livrat cereale către SC T.A.I. SRL Pitești, județul

Argeș, respectiv 188.720 kg porumb, 136.020 kg grâu și 31.300 kg soia, în

valoare totală de 374.096,26 RON, din care TVA în sumă de 59.729,66 RON.

Livrarea de cereale a fost efectuată de inculpatul E.S. în baza contractului de

cumpărare nr. 001 încheiat la data de 03 ianuarie 2008 între SC B.C. SRL

Alexandria reprezentată de inculpat și SC T.A.I. SRL Pitești, reprezentată de

martorul G.I.

Plata

cerealelor livrate de SC B.C. SRL Alexandria s-a făcut integral de către SC

T.A.I. SRL Pitești cu ordine de plată, plățile fiind efectuate numai prin

bancă, iar operațiunile derulate au fost înregistrate în totalitate în evidența

contabilă a SC T.A.I. SRL Pitești, aspect care rezultă din extrasele de cont

privind plățile efectuate, notele de intrare-recepție a mărfurilor livrate de

SC B.C. SRL Alexandria, precum și din declarațiile martorului G.I.

În

perioada 10 februarie 2008 - 16 aprilie 2008, conform unui număr de 24 facturi

fiscale pe care le-a emis în calitatea sa de administrator al SC B.C. SRL

Alexandria, inculpatul E.S. a livrat produse agricole către SC Y.C.T. SRL

Pitești, județul Argeș, respectiv 637.240 kg grâu și 837.850 kg porumb, în

valoare totală de 1.524.640,14 RON, din care TVA în sumă de 243.429,94 RON.

Operațiunile comerciale cu SC Y.C.T. SRL Pitești s-au derulat în baza

Contractului de vânzare-cumpărare nr. 10 din 10 februarie 2008, semnat de

inculpat în calitate de reprezentant al SC B.C. SRL Alexandria.

Operațiunile

comerciale care au fost derulate cu SC B.C. SRL Alexandria au fost înregistrate

în totalitate în evidențele financiar-contabile ale SC Y.C.T. SRL Pitești,

toate plățile către SC B.C. SRL Alexandria fiind efectuate prin bancă, aspecte

ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din declarațiile martorului

N.G.R., reprezentantul legal al SC Y.C.T. SRL Pitești, acesta confirmând

operațiunile comerciale efectuate cu SC B.C. SRL Alexandria și plata către

aceasta a produselor agricole livrate.

asemenea, s-a constatat că în perioada 28 aprilie 2008 - 28 octombrie 2008,

conform unui număr de 97 facturi fiscale emise de inculpatul E.S., SC B.C. SRL

Alexandria a livrat produse agricole către SC S.N.T. SRL Pitești, județul

Argeș, respectiv 2.376.730 kg grâu, 2.267.560 kg porumb, 675.300 kg orz,

796.320 kg rapiță și 177.226 kg floarea soarelui, în valoare totală de

5.125.202,54 RON, din care TVA în sumă de 818.309,70 RON, produse livrate în

baza unei înțelegeri verbale dintre inculpat și martorul N.G.R., împuternicit

al SC S.N.T. SRL Pitești, conform procurii speciale autentificate la data de 15

martie 2007 la Biroul Notarului Public C.G. din municipiul Pitești.

Din

operațiunile comerciale derulate între SC B.C. SRL Alexandria și SC S.N.T. SRL

Pitești au rezultat mențiunile înscrise în cele 97 facturi fiscale, avizele de

însoțire a mărfurilor, centralizatoare recepții pe perioada mai 2008 -

octombrie 2008, aflate la dosarul de urmărire penală, făcându-se dovada în

cauză că acestea au fost înregistrate în evidențele contabile ale SC S.N.T. SRL

Pitești. Aceste operațiuni au fost confirmate și de martorul N.G.R., care până

la data de 25 noiembrie 2011 a fost reprezentant legal al SC S.N.T. SRL

Pitești.

În

perioada 08 iulie 2008 - 23 iulie 2008, conform unui număr de 4 facturi fiscale

emise de inculpatul E.S. în calitate de reprezentant legal al SC B.C. SRL

Alexandria, au fost livrate produse agricole către SC T.C. SRL Oltenița,

județul Călărași, respectiv 284.220 kg grâu și 87.900 kg rapiță, în valoare

totală de 271.883,23 RON, din care TVA în sumă de 43.409,93 RON, livrarea

acestora fiind efectuată de inculpatul E.S. în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 205 din data de 25 iunie 2008, încheiat între SC B.C. SRL

Alexandria, reprezentată de inculpat și SC T.C. SRL Oltenița, reprezentată de

martorul Ț.G.

Operațiunile

comerciale derulate cu SC B.C. SRL Alexandria au fost înregistrate în

evidențele financiar-contabile ale SC T.C. SRL Oltenița, iar produsele agricole

cumpărate au fost achitate către SC B.C. SRL Alexandria cu ordine de plată,

fapt confirmat și de Ț.G., administrator la SC T.C. SRL Oltenița, audiat în

calitate de martor, în cauză.

În

perioada 20 august 2008 - 08 septembrie 2008, conform unui număr de 4 facturi

fiscale emise de inculpat, în calitate de reprezentant legal al SC B.C. SRL

Alexandria, au fost livrate îngrășăminte chimice complexe către SC M.U. SA

Ulmeni, județul Călărași, în valoare totală de 269.416 RON, din care TVA în

sumă de 43.016 RON, livrarea acestor produse agricole fiind efectuată de

inculpatul E.S. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 515 din data de

13 august 2008, încheiat între SC B.C. SRL Alexandria, reprezentată de

inculpatul E.S., și SC M.U. SA Ulmeni, reprezentată de martorul Ț.T.M.

Operațiunile

comerciale derulate cu SC B.C. SRL Alexandria au fost înregistrate în

evidențele financiar-contabile ale SC M.U. SA Ulmeni, iar produsele agricole

cumpărate au fost achitate către SC B.C. SRL Alexandria cu ordine de plată.

Totodată,

în perioada 05 septembrie 2008 - 31 octombrie 2008, conform unui număr de 5

facturi fiscale emise de inculpatul E.S., în calitate de administrator la SC

B.C. SRL Alexandria, s-au livrat diverse materiale către SC T.G. SRL București,

în valoare totală de 350.000 RON, din care TVA în sumă de 55.884,36 RON,

operațiunile comerciale între cele două societăți comerciale având la bază

Contractul de vânzare-cumpărare nr. 008 din data de 02 septembrie 2008,

încheiat între cele două societăți, SC B.C. SRL Alexandria fiind reprezentată

de către inculpat.

T.G. SRL București a înregistrat în evidența financiar-contabilă operațiunile

comerciale derulate conform celor 5 facturi fiscale și a achitat integral

contravaloarea acestor facturi cu un număr de 3 ordine de plată.

data de 29 mai 2009, întrucât SC B.C. SRL Alexandria înregistra restanțe mari

la achitarea creanțelor bugetare, iar pe de altă parte figura în evidențe cu

sediul social expirat, Garda Financiară Teleorman a procedat la invitarea și

emiterea de somații către numitul G.M.M., noul administrator, pentru a se

prezenta la organele fiscale cu documentele firmei.

Întrucât

nu deținea niciun fel de documente ale SC B.C. SRL Alexandria, G.M.M. nu s-a

prezentat la control la datele fixate de către organul de control fiscal, motiv

pentru care în perioada 30 martie 2010 - 12 mai 2010 controlul s-a efectuat în

lipsa acestuia de către Garda Financiară Teleorman și apoi, în perioada 26

august 2010 - 27 august 2010, de către ANAF - Direcția Finanțelor Publice

Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală.

Conform

verificărilor efectuate de organele de poliție și organele de control fiscal,

inculpatul E.S., în calitatea sa de administrator la SC B.C. SRL Alexandria, nu

a evidențiat în actele contabile operațiunile comerciale pentru care în cursul

anului 2008 a emis cele 143 facturi fiscale și nici veniturile realizate, nu a

organizat evidență contabilă, nu a depus declarațiile și balanțele de

verificare la organele fiscale.

Omisiunea,

în totalitate, a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale

a operațiunilor comerciale derulate în cursul anului 2008 de către inculpatul

E.S., în calitatea sa de reprezentant legal al SC B.C. SRL Alexandria, cu SC

T.A.I. SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T.

SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA

Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București, în scopul sustragerii de la

îndeplinirea obligațiilor fiscale a fost constatată de către organele de

control fiscal.

Urmare

solicitării IPJ Teleorman, în perioada 30 martie 2010 - 12 mai 2010, Garda

Financiară Teleorman a efectuat un control privind activitatea desfășurată pe

perioada ianuarie 2008 - decembrie 2008 de SC B.C. SRL Alexandria, societate

aflată la acea dată în procedura de insolvență în baza Legii nr. 85/2006, având

numit administrator judiciar SC E.C. SPRL Craiova.

privire la operațiunile comerciale derulate cu SC T.A.I. SRL Pitești, județul

Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL Pitești, județul

Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA Ulmeni, județul

Călărași și SC T.G. SRL București, Garda Financiară Teleorman a reținut în

procesul-verbal de control nr. 2.600 din 12 mai 2010 că SC B.C. SRL Alexandria,

prin inculpatul E.S. în calitate de administrator, nu a înregistrat în evidența

contabilă tranzacțiile comerciale cu agenții economici menționați mai sus, cu

scopul de a se sustrage de la plata impozitelor și taxelor.

În

același proces-verbal s-a reținut de către Garda Financiară Teleorman că prin

neînregistrarea în evidența contabilă a sumei de 7.915.238,19 RON reprezentând

valoarea totală a livrărilor de mărfuri efectuate în cursul anului 2008 de SC

B.C. SRL Alexandria, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma

totală de 2.328.012,96 RON, din care TVA de plată sustras în sumă de

1.263.779,59 RON, iar impozit pe profit sustras în sumă de 1.064.233,37 RON.

Urmare

a Procesului-verbal de control nr. 2.600 din 12 mai 2010 al Gărzii Financiare

Teleorman, în perioada 26 august 2010 - 27 august 2010 a fost efectuat un

control la SC B.C. SRL Alexandria de către Direcția Generală a Finanțelor

Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, în scopul stabilirii

obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat prin omisiunea, în totalitate,

a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor

comerciale derulate în cursul anului 2008 de către inculpatul E.S., în

calitatea sa de reprezentant legal al SC B.C. SRL Alexandria, operațiuni derulate

cu SC T.A.I. SRL Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș,

SC S.N.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași,

SC M.U. SA Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București.

Conform

Procesului-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției

Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală,

prin neînregistrarea de către inculpatul E.S. în evidențele contabile a

operațiunilor comerciale derulate în cursul anului 2008 cu cei 6 agenți

economici menționați mai sus, SC B.C. SRL Alexandria a cauzat un prejudiciu

bugetului consolidat al statului în sumă totală de 1.314.455 RON, din care

impozit pe profit suplimentar în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de

1.263.777 RON.

asemenea, din Adresa nr. 701.377/TR din 16 aprilie 2010 a Direcției Generale a

Finanțelor Publice a Județului Teleorman - Administrația Finanțelor Publice a

municipiului Alexandria rezultă că pentru anii 2008 și 2009 SC B.C. SRL

Alexandria nu are depuse declarații fiscale.

Din

înscrisurile depuse la dosar a rezultat că SC B.C. SRL Alexandria este radiată

din Registrul Comerțului, prin Sentința civilă nr. 234 din 26 octombrie 2012 a

Tribunalului Teleorman, dispunându-se închiderea procedurii insolvenței acestei

societăți și radierea.

Întrucât

inculpatul E.S. nu a recunoscut prejudiciul cauzat bugetului de stat reținut în

Procesul-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august 2010 al Direcției

Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală, la

cererea acestuia, prin Rezoluția nr. 150 P/2011 din data de 30 mai 2011 a

Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus efectuarea în cauză a

unei expertize fiscale, în scopul stabilirii obligațiilor fiscale către stat de

la plata cărora s-a sustras, prin neînregistrarea în evidența contabilă a celor

143 facturi fiscale.

Conform

concluziilor raportului de expertiză contabilă fiscală din data de 15 iulie

2010, în cursul anului 2008 SC B. SRL Alexandria nu a înregistrat în acte

contabile, nu a întocmit evidența contabilă și nu a depus declarații fiscale

sau deconturi de TVA pentru tranzacțiile comerciale evidențiate în cele 143

facturi fiscale emise de inculpatul E.S. Prin neînregistrarea în evidența

contabilă a tranzacțiilor comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale

acesta a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în suma totală

de 2.318.406,09 RON, din care impozit pe profit în valoare de 1.059.842,65 RON,

iar TVA în sumă de 1.258.563,44 RON.

Raportul

de expertiză contabilă fiscală a fost comunicat atât inculpatului E.S., cât și

Direcției Generale a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală.

adresa sa nr. 23.862 din data de 08 septembrie 2011, Direcția Generală a

Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală a comunicat obiecțiunile

sale cu privire la raportul de expertiză contabilă fiscală, privind modul de

calcul utilizat de expert în ceea ce privește calculul impozitului pe profit.

Astfel, organul de control fiscal a comunicat faptul că modul de calcul

utilizat de expertul contabil în ceea ce privește impozitul pe profit a fost

eronat, deoarece nu a admis deductibilitatea cheltuielilor privind mărfurile

livrate.

Direcția

Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală a avut în

vedere deductibilitatea cheltuielilor privind mărfurile livrate inculpatul E.S.

și a comunicat că, cheltuielile cu mărfurile vândute au fost în sumă de

6.334.424 RON, pentru care a calculat un profit impozabil obținut din vânzarea

mărfurilor în sumă de 316.736 RON.

Urmare

acestui fapt, Direcția Generală a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție

Fiscală a calculat un impozit pe profit suplimentar, aferent anului 2008, în

sumă de 50.678 RON.

Având

în vedere obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de Direcția Generală

a Finanțelor Publice - Activitatea de Inspecție Fiscală, și întrucât expertul

fiscal a calculat un impozit pe profit în sumă de 1.059.842,65 RON procedând la

impozitarea veniturilor stabilite pe baza facturilor fiscale ce reprezintă

livrări de mărfuri, fără a acorda deductibilitate cheltuielilor cu marfa, și

fără a avea în vedere dispozițiile art. 67 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul

de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și art. 65

din Normele de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, s-a reținut de către

organul de urmărire penală că obiecțiunile formulate sunt pertinente și utile

soluționării legale și temeinice a cauzei.

În

raport de acest fapt, au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză

contabilă fiscală întocmit de expert, și s-au reținut concluziile Direcției

Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea de Inspecție Fiscală

formulate în Procesul-verbal de control nr. 5.216 din data de 31 august.

Prin

urmare, s-a reținut că pentru anul 2008, prin neînregistrarea în evidența

contabilă a tranzacțiilor comerciale evidențiate în cele 143 facturi fiscale,

inculpatul E.S. a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în suma

totală de 1.314.455 RON, din care impozit pe profit suplimentar în valoare de

50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON.

În

raport de concluziile Procesului-verbal de control nr. 5.216 din data de 31

august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman - Activitatea

de Inspecție Fiscală, s-a reținut de către instanță, că prejudiciul total

cauzat bugetului consolidat al statului, suma de 1.344.455 RON.

În

faza de judecată inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize

judiciare, arătând că la stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat nu

au fost avute în vedere anumite cheltuieli ocazionate de plata mărfurilor

achiziționate de societate și comercializate, depunând în acest sens o serie de

facturi.

Această

probă a fost respinsă de instanță ca nefiind utilă soluționării cauzei, având

în vedere cele menționate anterior referitoare la cuantumul prejudiciului

reținut. S-a reținut că la calcularea impozitului pe profit suplimentar,

aferent anului 2008, în sumă de 50.678 RON, s-a avut în vedere deductibilitatea

cheltuielilor privind mărfurile livrate de inculpatul E.S.

Din

probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar de către

parchet, rezultă că societățile care au emis facturile nu mai aveau activitate

în perioada în care au fost emise facturile, persoanele care au semnat aceste

înscrisuri au arătat că nu recunosc semnăturile și nu au avut nicio legătură cu

societățile respective iar administratorii acestora sunt persoane străine care

au interdicție de a intra în țară.

În

aceste condiții, cum la dosar nu au fost depuse facturile în cauză în original

acestea au fost înlăturate de la apreciere.

Deși

inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în

judecată, instanța a apreciat că vinovăția sa este dovedită.

S-a

constatat că din probele administrate a reieșit faptul că, întrucât nu

evidențiase în acte contabile operațiunile comerciale efectuate în cursul

anului 2008, în scopul de a scăpa de răspunderea penală pentru infracțiunea de

evaziune fiscală, la data de 04 februarie 2009 inculpatul E.S. a întocmit un

proces-verbal din care rezulta că acesta și martorul P.B. (asociat care deținea

o parte socială din SC B.C. SRL, celelalte 19 părți sociale fiind deținute de

inculpatul E.S.) ar fi predat ștampila societății, actele în original ale

societății, arhiva și întregul patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria către

numitul G.M.M. și numitul P.C.Ș., care preluau societatea în calitate de

asociați.

asemenea, în același scop de a transfera răspunderea penală asupra numitului

G.M.M., noul administrator al SC B.C. SRL, s-a menționat de către învinuitul

E.S. în același proces-verbal că în sarcina acestuia intra și întocmirea și

depunerea către autoritățile statului a tuturor documentelor neîntocmite și

nedepuse până la data întocmirii acelui proces-verbal, respectiv 04 februarie

2009.

În

fapt, inculpatul E.S. nu a predat numitului G.M.M. și numitului P.C.Ș. niciun

document din cele menționate în procesul-verbal, acest fapt rezultând nu numai

din declarațiile martorului G.M.M., din interceptarea și înregistrarea

convorbirilor telefonice ale inculpatului E.S. și G.M.M. precum și din

declarațiile martorilor P.B. și B.L.D., care au fost prezenți la discuțiile pe

care inculpatul E.S. le-a avut cu G.M.M. și numitul P.C.Ș.

Astfel,

martorul G.M.M. a arătat că nu a primit niciun document din cele menționate în

procesul-verbal din data de 04 februarie 2009, și anume ștampila societății,

actele în original ale societății, arhiva și întregul patrimoniu al SC B.C. SRL

Alexandria, că el și numitul P.C.Ș. au semnat în acte unde li s-a indicat de

către inculpatul E.S., pentru a primi de la acesta suma de 3.000 RON pentru

preluarea societății, fără să citească și fără să știe ce acte au semnat.

asemenea, martorul G.M.M. a mai declarat că inculpatul E.S. i-a indus în eroare

întrucât nu le-a adus la cunoștință adevărata situație a societății comerciale

SC B.C. SRL Alexandria, respectiv faptul că operațiunile comerciale desfășurate

în cursul anului 2008 nu erau înregistrate în evidența financiar-contabilă a

societății și nu erau depuse declarații fiscale.

Faptul

că inculpatul E.S. nu a predat niciun document din cele menționate în

procesul-verbal din data de 04 februarie 2009 rezultă și din interceptarea și

înregistrarea convorbirilor telefonice pe care inculpatul le-a avut cu G.M.M.,

interceptare și înregistrare autorizată de Tribunalul Teleorman. Astfel, la

datele de 25 mai 2011, ora 11:45:41, și 26 mai 2011, ora 10:37:10, inculpatul

E.S. a fost contactat telefonic de către învinuitul G.M.M., discuții în cursul

cărora acesta din urmă îi cere învinuitului E.S. să-i predea actele menționate

în procesul-verbal din data de 04 februarie 2009, întocmit de învinuitul E.S.

Martorul

P.B. a declarat că operațiunile comerciale din cursul anului 2008 cu SC B.C.

SRL au fost efectuate exclusiv de către inculpatul E.S., care tot el s-a ocupat

la începutul lunii februarie 2009 de cesiunea părților sociale către învinuitul

G.M.M. și P.C.Ș.

Același

fapt al nepredării documentelor financiar-contabile ale SC B.C. SRL Alexandria

de către inculpatul E.S. este susținut și de către martorul B.L.D., prezent și

el la întâlnirile dintre inculpatul E.S. și G.M.M., Martorul B.L.D. a mai

declarat că a fost prezent și a văzut când inculpatul E.S. i-a pus să semneze

niște acte pe învinuitul G.M.M. și pe numitul P.C.Ș., dar că acele acte au fost

luate apoi de către inculpatul E.S. și nu de către învinuitul G.M.M.

Întrucât

li s-a spus de către inculpatul E.S. că SC B.C. SRL Alexandria nu avea nicio

problemă cu organele de control fiscal, iar pe de altă parte datorită faptului

că aveau nevoie de bani, martorul G.M.M. și P.C.Ș. au acceptat să semneze

Procesul-verbal din data de 04 februarie 2008 și celelalte acte prezentate de

inculpatul E.S., primind apoi de la acesta suma de 3.000 RON.

După

preluarea scriptică a SC B.C. SRL Alexandria, noul administrator fiind

învinuitul G.M.M., nu s-au mai desfășurat operațiuni comerciale cu această

firmă, iar numitul P.C.Ș. s-a deplasat în Italia, unde în prezent execută o

pedeapsă privativă de libertate.

În

drept, fapta inculpatului E.S., care în calitatea sa de administrator la SC

B.C. SRL Alexandria, în cursul anului 2008, în mod repetat și în baza unei

rezoluții infracționale unice, a omis în tot să evidențieze în acte contabile

ori în alte documente legale operațiunile comerciale efectuate cu SC T.A.I. SRL

Pitești, județul Argeș, SC Y.C.T. SRL Pitești, județul Argeș, SC S.N.T. SRL

Pitești, județul Argeș, SC T.C. SRL Oltenița, județul Călărași, SC M.U. SA

Ulmeni, județul Călărași și SC T.G. SRL București, precum și veniturile

realizate urmare celor 143 facturi fiscale emise reprezentând operațiunile

comerciale derulate cu acești agenți economici, cauzând bugetului consolidat al

statului un prejudiciu total în sumă de 1.344.455 RON, din care impozit pe

profit în valoare de 50.678 RON, iar TVA în sumă de 1.263.777 RON, constituie

infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. (b) din Legea

nr. 241/2005, modificată, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiune care antrenează tragerea sa la

răspundere penală.

Având

în vedere cuantumul prejudiciului reținut, în cauză s-a făcut aplicarea și a

dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

individualizarea judiciară a pedepsei, conform art. 72 C. pen., tribunalul a

avut în vedere pe de o parte gradul de pericol social ridicat al faptei

săvârșite de inculpat, împrejurările săvârșirii acesteia, limitele de pedeapsă

prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, iar pe de altă parte

circumstanțele personale ale inculpatului.

măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o

finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară,

atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul

făptuitorului. Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia

trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte

penale.

Față

de pericolul social concret ridicat pe care îl prezintă fapta inculpatului în

contextul socio-economic actual, de împrejurările în care aceasta a fost

comisă, în condițiile în care inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru

săvârșirea unor infracțiuni de același gen, de modalitatea de săvârșire, de

atitudinea inculpatului după săvârșirea faptelor, care nu a recunoscut fapta și

a dat dovadă de rea credință prin depunerea în apărare a unor acte cel puțin

îndoielnice, se impune aplicarea față de acesta a unei pedepse cu închisoarea,

peste minimul prevăzut de lege.

S-a

reținut că din Rechizitoriul nr. 1967 P/2006 din data de 27 decembrie 2007 al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, atașat la dosarul de urmărire

penală, rezultă că inculpatul E.S. a mai fost trimis în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. (b) din Legea

nr. 241/2005, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Alexandria,

făcând obiectul dosarului penal nr. 04341.1/740/2007.

asemene, prin Sentința penală nr. 439 din 20 mai 2005 a Judecătoriei

Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. III/A/29 iunie 2005 a

Tribunalului Teleorman, a fost condamnat la pedeapsa de 10.000.000 RON (ROL)

amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.

9 din Legea nr. 87/1994. Din adresa nr. 3.919/740/2008 din data de 20 aprilie

2011 a Judecătoriei Alexandria, rezultă că amenda penală a fost achitată,

conform Chitanței nr. 2861458 din 10 noiembrie 2005, emisă de Administrația Financiară

Alexandria.

S-a

apreciat faptul că o pedeapsă de 5 ani închisoare este de natură să ducă la

atingerea scopului pedepsei așa cum este prevăzut de lege.

Tribunalul

a reținut că inculpatul a fost anterior condamnat prin Sentința penală nr. 387

din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria, definitivă, la o

pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

În

temeiul art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate

a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată inculpatului pentru

infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. (b) din Legea nr. 241/2005, prin Sentința

penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria.

S-a

constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin Sentința

penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria este

în concurs real cu infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea, astfel că

în baza art. 33 lit. (a) și art. 34 lit. (b) C. pen. inculpatul va executa

pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

durata executării pedepsei principale, instanța, în baza art. 71 C. pen. a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b)

și c) C. pen., având în vedere că a săvârșit infracțiunea pentru care a fost

trimis în judecată în calitate de administrator al societății.

Totodată,

văzând dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 și constatând că

pedeapsa aplicată este mai mare de 2 ani, în baza art 65 C. pen. au fost

interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a, b)

și c) C. pen. pe o durată de 4 ani, în condițiile prevăzute de art. 66 C. pen.,

ținând seama de aceleași considerente ce au fost invocate anterior.

În

ceea ce privește latura civilă a cauzei, așa cum s-a reținut și anterior, în

cauză s-a constatat că prejudiciul adus bugetului consolidat al statului prin

fapta inculpatului este de 1.314.455 RON, reprezentând 50.678 RON impozit pe

profit suplimentar și 1.263.777 RON TVA, la care se adaugă majorările de

întârziere aferente acestor sume, calculate de la data scadentă până la data

stingerii datoriei.

Acțiunea

civilă formulată de partea civilă s-a apreciat ca fiind întemeiată, a fost

admisă și inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de

1.314.455 RON despăgubiri, reprezentând 50.678 RON impozit pe profit

suplimentar și 1.263.777 RON TVA, plus majorările de întârziere aferente

acestor sume, calculate de la data scadentă până la data stingerii datoriei.

Întrucât

în sarcina inculpatului E.S. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune

fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 241/2005, modificată,

pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic. art. 41 alin. (2)

C. pen., în cauză, potrivit dispozițiilor art. 11 din lege, au fost dispuse

măsuri asigurătorii de către organul de urmărire penală.

Prin

Ordonanța nr. 151 P/2010 din data de 29 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă

Tribunalul Teleorman s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra

cotei părți ce revine inculpatului E.S. din apartamentul nr. 10, compus din 3

camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 67,67 m, situat în municipiul

Alexandria, județul Teleorman, cu numărul cadastral 567/10 din 22 septembrie

2004, dat de O.J.C.G.C. Teleorman, bun comun al inculpatului E.S. și numitei

E.N., soția sa. La data de 28 iulie 2011, organele de poliție au procedat la

aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului sus-menționat.

Cum

în cauză nu s-a făcut dovada recuperării prejudiciului, tribunalul a dispus

menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra cotei părți ce revine

inculpatului E.S. din apartamentul nr. 10, compus din 3 camere și dependințe,

cu o suprafață utilă de 67,67 m, situat în municipiul Alexandria, str. Dunării,

județul Teleorman, cu numărul cadastral 567/10 din 22 septembrie 2004, dat de

O.J.C.G.C. Teleorman, bun comun al inculpatului E.S. și numitei E.N., soția sa,

dispusă prin Ordonanța nr. 151 P/2010 din data de 29 iunie 2011 a Parchetului

de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În

baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei

hotărâri s-a dispus comunicare unei copii a dispozitivului hotărârii

judecătorești Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel inculpatul E.S. criticând soluția instanței de

fond pentru netemeinicie constând în greșita individualizare a pedepsei.

Inculpatul

a susținut că pedeapsa aplicată este prea severă în raport cu circumstanțele

comiterii faptei și cu datele ce caracterizează persoana sa.

Analizând

apelul inculpatului în raport cu motivul invocat și din oficiu, conform art.

371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a

constatat următoarele:

urmare a exercitării rolului activ și cu respectarea principiilor ce guvernează

desfășurarea procesului penal în faza judecății, instanța de fond a administrat

toate probele necesare stabilirii corecte a situației de fapt și a vinovăției

inculpatului.

În

continuare, printr-o riguroasă și obiectivă evaluare a probatoriului

administrat în faza de urmărire penală și în timpul judecării cauzei, a

stabilit situația de fapt, care este în deplină concordanță cu conținutul

probelor existente.

asemenea, a stabilit, fără să existe vreun dubiu, că inculpatul E.S. a săvârșit

infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. (b) și alin. (2) din Legea nr.

241/2005, pentru care a fost trimis în judecată și a reținut, în mod corect,

vinovăția acestuia.

Susținerile

inculpatului în sensul că întocmirea și depunerea către autoritățile statului a

tuturor documentelor contabile erau în sarcina martorilor G.M.M. și P.C.Ș.

cărora le-a predat ștampila societății, actele în original, arhiva și întregul

patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria, în mod just, a fost înlăturată de instanța

de fond.

Aceste

susțineri au fost infirmate de probatoriu administrat și anume, declarațiile

martorului G.M.M., din interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice

ale inculpatului E.S. cu martorul G.M.M., precum și din declarațiile martorilor

P.B. și B.L.D., care au fost prezenți la discuțiile pe care inculpatul E.S.

le-a avut cu martorii G.M.M. și P.C.Ș.

Prin

urmare, Curtea a apreciat că instanța de fond a reținut o situație de fapt în

deplină concordanță cu probele administrate, a realizat o corectă încadrare

juridică a faptei comise de inculpat și a concluzionat în mod just cu privire

la existența vinovăției acestuia în săvârșirea infracțiunii.

În

apel, inculpatul nu a criticat situația de fapt reținută ori încadrarea

juridică a faptei ci netemeinicia soluției din perspectiva cuantumului prea

sever al pedepsei aplicate.

Analizând

cauza din perspectiva acestei critici formulate de inculpat, Curtea a constatat

că instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei, ținând seama

de gradul ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale

care au fost vătămate și de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii.

Totodată, a ținut seama de faptul că inculpatul deși nu este recidivist a

perseverat în comiterea aceluiași gen de infracțiuni.

Sub

acest ultim aspect s-a reținut că prin Rechizitoriul nr. 1967 P/2006 din data

de 27 decembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, atașat

la dosarul de urmărire penală, inculpatul E.S. a mai fost trimis în judecată

pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. (b)

din Legea nr. 241/2005, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Judecătoriei

Alexandria, făcând obiectul dosarului penal nr. 04341.1/740/2007.

asemenea, prin Sentința penală nr. 439 din 20 mai 2005 a Judecătoriei

Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. III/A din 29 iunie 2005 a

Tribunalului Teleorman, a fost condamnat la pedeapsa de 10.000.000 RON [ROL]

amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.

9 din Legea nr. 87/1994.

Totodată,

inculpatul a fost anterior condamnat prin Sentința penală nr. 387 din 11

decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Alexandria, definitivă, la o pedeapsă

de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

În

consecință, în mod corect, în raport cu această ultimă condamnare, au fost

aplicate dispozițiile art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea

suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată

inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. (b) din Legea nr.

241/2005, prin Sentința penală nr. 387 din 11 decembrie 2008 pronunțată de

Judecătoria Alexandria și a fost contopită această pedeapsă cu cea de 5 ani

închisoare aplicată.

modalitate de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat în mod just că

scopul pedepsei poate fi realizat prin executarea pedepsei în regim de

detenție.

În

concluzie, a individualizat, în mod judicios, pedeapsa principală aplicată

inculpatului, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de

executare așa încât, solicitarea acestuia de reducere a cuantumului este

neîntemeiată.

Față

de considerentele expuse, Curtea a constatat că hotărârea instanței de fond

este temeinică și legală și din această perspectivă apelul formulat de

inculpatul E.S. este nefondat.

Față

de considerentele reținute, în baza art. 379 pct. 1 lit. (b) C. proc. pen.,

Curtea a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul E.S.

Împotriva

Deciziei penale nr. 33/A din 7 februarie 2013 a Curții de Apel București

pronunțată în acest sens, în termen legal s-a exercitat recurs de către aceeași

persoană, inculpatul E.S.

Spre

deosebire de criticile din apel, când, după cum s-a văzut, nu s-au contestat

aspectele de fond specifice cauzei ci doar procesul de individualizare a

sancțiunii, în recurs inculpatul s-a prevalat de cazurile de casare de la pct.

6 și 17

ale art. 385

C. proc. pen., respectiv că a fost

lipsit de apărare pentru termenul de judecată din 4 septembrie 2012, și, dacă

se efectua expertiza solicitată în cauză, prejudiciul ar fi fost cu totul

altul. Se reiterează și solicitarea de la fond, respectiv că G.M. este persoana

răspunzătoare în cauză, artificial a fost transformat din inculpat în martor.

Înalta

Curte de Casație și Justiție, analizând cazurile de casare invocate, cu

abordarea și a acelora care pot fi luate în considerare din oficiu, reține

următoarele:

Susținerile

inculpatului în sensul că întocmirea și depunerea către autoritățile statului a

tuturor documentelor contabile erau în sarcina unor alte persoane,

propunându-se de către inculpat pe parcursul judecății numele martorilor G.M.M.

și P.C.Ș. cărora le-a predat ștampila societății, actele în original, arhiva și

întregul patrimoniu al SC B.C. SRL Alexandria, au fost abordate inclusiv în

apel, în virtutea caracterului integral devolutiv al respectivei căi de atac

exercitate de inculpat, chiar dacă acesta nu s-a prezentat efectiv în apel cu

aceste critici.

Insistându-se

însă cu această apărare în recurs, instanța supremă reține că aceste susțineri

au fost infirmate de probatoriu administrat și anume, declarațiile martorului

G.M.M., din interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale

inculpatului E.S. cu martorul G.M.M., precum și din declarațiile martorilor

P.B. și B.L.D., care au fost prezenți la discuțiile pe care inculpatul E.S.

le-a avut cu martorii G.M.M. și P.C.Ș.

Prin

urmare, instanța de fond a reținut o situație de fapt în deplină concordanță cu

probele administrate, a realizat o corectă încadrare juridică a faptei comise

de inculpat și a concluzionat în mod just cu privire la existența vinovăției

acestuia în săvârșirea infracțiunii.

Tot

sub aspect probator, inculpatul a solicitat atât cu prilejul judecării în fond

a cauzei cât și în apel efectuarea unei expertize contabile întrucât la

stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat nu au fost avute în vedere

anumite cheltuieli ocazionate de plata mărfurilor achiziționate de societate și

comercializate, depunând în acest sens o serie de facturi.

Cererea

însă a fost respinsă justificat de instanța de fond, dar și de Curtea de Apel,

apreciindu-se că proba nu este utilă în raport cu obiectul sesizării.

Astfel,

inculpatul este acuzat pentru neînregistrarea în contabilitatea firmei SC B.C.

SRL Alexandria a unor anumite operațiuni comerciale, expres menționate,

neînregistrarea veniturilor realizate prin plata facturilor rezultate din

aceste operațiuni și, în final, neplata impozitelor pentru acele venituri. Nu

au făcut obiectul cercetării alte operațiuni comerciale, cu alte societăți

comerciale, în afara celor menționate în cuprinsul actului de sesizare a

instanței, inclusiv cele la care inculpatul face referire prin depunerea unor

facturi.

altfel, reiterăm că, întrucât inculpatul E.S. nu a recunoscut prejudiciul

cauzat bugetului de stat reținut în Procesul-verbal de control nr. 5.216 din

data de 31 august 2010 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman -

Activitatea de Inspecție Fiscală, la cererea acestuia, prin Rezoluția nr. 150

P/2011 din data de 30 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman

s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize fiscale, în scopul stabilirii

obligațiilor fiscale către stat de la plata cărora s-a sustras, prin

neînregistrarea în evidența contabilă a celor 143 facturi fiscale.