ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 401/2014

Asupra cererii de revizuire, din

examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 28

octombrie 2008 sub nr. 12069/300/2008, reclamantul G.D. a chemat în judecată pe

pârâta SC E.R.E. SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va

pronunța, să dispună obligarea pârâtei să-i vândă camera din Căminul, situat în

București, sector 2, în condițiile art. 7 alin (1) și alin. (4) din Legea nr.

85/1992 și ale Decretului-Lege nr. 61/1990, imobil compus din camera de locuit,

cota-parte indiviză asupra suprafețelor comune și cota-parte de teren aflată în

indiviziune forțată, aferentă camerei, conform autorizației de construire, la

prețul de 1.500 lei, obligarea pârâtei la plata unei amenzi civile în cuantum

de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor ce vor lua

naștere ca urmare a admiterii definitive și irevocabile a prezentei acțiuni,

precum și notarea litigiului la O.C.P.I. Sector 2 București și a interdicției

de înstrăinare ca măsură de indisponibilizare asupra imobilului menționat, cu

cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 5818 din 25

mai 2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București a fost respinsă, ca

neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active, invocată de către

pârâtă; a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

formulată de reclamantul G.D., în contradictoriu cu pârâta SC E.R.E. SA, s-a

luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată și a s-a respins

ca neîntemeiată cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe,

reclamantul a declarat apel, care, prin Decizia civilă nr. 963/ A din 17

noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a fost

respins, ca nefondat.

Prin Decizia nr. 2159 din 23 noiembrie

2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. 12069/300/2008, a

fost respins ca nefondat, recursul declarat de reclamantul G.D. împotriva

hotărârii pronunțate de instanța de apel.

Prin cererea înregistrată la data de

15 martie 2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a ll-a

civilă, sub număr de Dosar nr. 1674/1/2013, G.D., în temeiul dispozițiile art.

509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ., a solicitat revizuirea Deciziei civile

nr. 2159 din 23 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în

Dosarul nr. 12069/300/2008, invocând contrarietatea de hotărârii, în raport de

cele reținute prin sentința civilă nr. 774 din 26 ianuarie 20110 pronunțată de

Judecătoria Sectorului 2 București, în Dosarul nr. 13144/300/2008, prin care a

fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta D.(fostă B.) E., în

contradictoriu cu pârâta SC E.R.E. SA, a fost obligată pârâta să vândă

reclamantei în condițiile art. 7 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 10 din

Legea nr. 85/1992, camera/Cămin și cota parte indiviză asupra suprafețelor

comune, situată în imobilul Căminul de nefamiliști din București, sector 2; a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâtei să vândă

reclamantei cota parte indiviză de teren, aferentă camerei de locuit și a fost

respinsă ca nefondată cererea privind obligarea reclamantei la plata unei

amenzi civile pentru fiecare zi întârziere.

Intimata SC E.R.E. SA a formulat

întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității cererii de revizuire,

conform art. 511 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ., solicitând, în

esență, admiterea excepției invocate și, în consecință, respingerea cererii de

revizuire ca fiind tardiv formulată, iar în subsidiar, respingerea cererii de

revizuire, ca neîntemeiată.

Cu titlu preliminar, având în vedere

dispozițiile tranzitorii ale Legii nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a

Noului C. proc. civ., Înalta Curte va reține incidența în cauză a dispozițiilor

C. proc. civ. în vigoare la data demarării litigiului, respectiv la data de 28

octombrie 2008.

Înalta Curte va respinge cererea de

revizuire pentru considerentele care succed:

Conform art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin

neapelare, precum și a unei hotărârii date de o instanță de recurs, atunci când

evocă fondul", se poate cere în cele nouă cazuri expres și limitativ

prevăzute de acest text.

Astfel, în lumina dispozițiilor art.

322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs se

poate cere și poate fi făcută doar în situația în care această hotărâre evocă

fondul cauzei, indiferent care dintre motivele prevăzute de art. 322 pct. 1-9

C. proc. civ. ar fi invocate în motivarea respectivei cereri de revizuire.

Prin urmare, din textul de lege

anterior evocat rezultă că prima condiție pe care trebuie să o îndeplinească

hotărârea pentru admisibilitatea oricărei cereri de revizuire a unei hotărâri

pronunțate de o instanță de recurs este aceea ca hotărârea respectivă să evoce

fondul pricinii.

Legiuitorul a impus condiția ca

această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte

stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare,

fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră

stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului

juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment.

O astfel de situație nu se întâlnește

în cazul de față, când instanța de recurs prin Decizia nr. 2159 din 23

noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr.

12069/300/2008, a cărei revizuire se solicită, a respins recursul, ca nefondat,

fără a pronunța ea însăși o hotărâre asupra fondului cererii, ci numai a

analizat motivele de casare invocate de recurent.

Or, hotărârea prin care recursul a

fost respins, fără a se evoca fondul cauzei, menținându-se, implicit, situația

de fapt stabilită de instanța a cărei hotărâre a fost recurată, nu este

susceptibilă de a fi atacată cu revizuire.

În consecință, respingând, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantul G.D. cu menținerea în totalitate a

stării de fapt, astfel cum aceasta a fost statuată de către instanța de apel,

decizia dată în recurs nu întrunește condiția cerută de art. 322 alin. (1) C.

proc. civ., situație în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu revizuire,

în această ipoteză calea de atac extraordinară nefiind admisibilă.

Distinct de cele reținute, rațiunea

reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se găsește

în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru

judecat, când instanțele au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar

având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Condițiile anterior menționate trebuie

însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe ducând

la respingerea cererii de revizuire.

În cauză nu se poate reține

contradictorialitatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ

cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Atâta timp cât obiectul și părțile în

litigiul în care s-a pronunțat hotărârea pretins contradictorie sunt distincte,

nu este îndeplinită cerința imperativă a triplei identități în sensul textului

legal invocat.

Litigiul de față a avut ca obiect

obligarea pârâtei SC E.R.E. SA de a vinde imobilul camera/Cămin din, sector 2

București, în condițiile Legii nr. 85/1992, către reclamantul G.D., or

hotărârea în raport de care se invocă contrarietatea a fost pronunță într-un

litigiu ce a avut ca obiect obligarea pârâtei SC E.R.E. SA de a vinde un alt

imobil, și anume, camera/Cămin, din sector 2 București către reclamanta D.(fostă

B.) E., prin urmare, către o altă parte.

Față de considerentele expuse, văzând

și cerințele art. 322 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul

dispozițiilor art. 326 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire

formulată de revizuentul G.D. împotriva Deciziei nr. 2159 din 23 noiembrie

2012, pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. 12069/300/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de revizuentul G.D. împotriva Deciziei nr. 2159 din 23 noiembrie

2012, pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. 12069/300/2008.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

5 februarie 2014.