ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 384/2014

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 8183 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a Vl-a comercială, în Dosarul nr. 40707/3/2006, a fost admisă acțiunea precizată și formulată de reclamantul Municipiul București prin Primar General, în contradictoriu cu pârâta U.C.E.C.O.M. A.N.C.M. și, în consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 2.798.450,94 dolari SUA, echivalentul în lei din data efectuării plății, reprezentând cota parte datorată din valoarea lucrărilor de construcție cu o altă destinație decât aceea de locuință. Împotriva acestei sentințe, pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M.

a declarat apel, care, prin Decizia comercială nr. 525 din 22 decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, a fost admis. A fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de apelantă, cu consecința respingerii acțiunii pentru acest motiv. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat la data de 27 septembrie 2011 Decizia civilă nr. 2808 prin care a admis recursul declarat de recurentul Municipiul București împotriva Deciziei nr. 525 din 22 decembrie 2010, a casat hotărârea instanței de apel și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând în considerente că nu este prescris dreptul material la acțiune.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a Vl-a civilă, sub nr. de Dosar 40707/3/2006. Prin Decizia civilă nr. 415 din 1 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, în Dosarul nr. 40707/3/2006, a fost respinsă cererea intimatului-reclamant Municipiul bucurești prin Primar, de majorare a pretențiilor în apel, ca inadmisibilă, și a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M., împotriva sentinței comerciale nr. 8183 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a Vl-a comercială, în Dosarul nr. 40707/3/2006. A fost obligată apelanta la plata către intimat a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În termen legal, împotriva acestei decizii, pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. București a declarat recurs, invocând, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Intimatul-reclamant Municipiul București prin Primar nu a formulat întâmpinare. Cum problema timbrajului este prioritară oricăror excepții, cereri sau motive de casare, Înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată și completată, și la dispozițiile art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ.

potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut: Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii", iar conform dispozițiilor art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru". Recurenta - pârâtă U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. București a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 5 februarie 2014, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 48.789,63lei și 5 lei timbru judiciar (fila 13 dosar recurs), dar aceasta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.

Constatând că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 5 februarie 2014, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și va anula recursul declarat de pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. București, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. București împotriva Deciziei civile nr. 415 din 1 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi-5 februarie 2014.