ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1630/2013

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1630/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor

declarate de partea civilă V.I.C., inculpatul L.M.S. și petentele L.L.M. și Biserica

Protestantă Evanghelic L.C.A.S.V. împotriva deciziei penale nr. 154/ A. din 12

septembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 473/ PI din 21

noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 73/30/2011, în

baza art. 334 C. proc. pen. a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării

juridice formulată de inculpatul L.M.S.

În baza art. 215 alin. (1), (3) și (5)

fost condamnat inculpatul L.M.S., la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C.

pen. i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.

64 lit. a), b) și c) (dreptul de a exercita funcția de administrator al unei

societăți comerciale) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei

principale.

În baza art. 287 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. a fost

condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false în formă continuată.

În baza art. 290 C. pen. raportat la art.

41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. a fost condamnat același

inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.

raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea, aceea de 10 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute

pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i-au fost

interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a), b)

și c) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a

aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa

complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit.

a), b) și c) (dreptul de a exercita funcția de administrator al unei societăți

comerciale) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat

la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999, 1000 alin. (3) și 1003

în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. SRL Timișoara, la plata următoarelor

despăgubiri civile: 20.000 euro, în lei la data executării, daune materiale

către partea civilă I.V.; 39.600 euro, în lei la data executării, la care se

adaugă dobânda legală până la momentul executării efective, daune materiale

către partea civilă B.M.; 10.500 euro, în lei la data executării, la care se

adaugă dobânda legală până la momentul executării efective, daune materiale

către partea civilă P.E.; 9.000 euro, în iei la data executării, la care se

adaugă dobânda legală până la momentul executării efective, daune materiale

către părțile civile P.L. și P.S.D.; 10.500 euro, în lei la data executării,

daune materiale către partea civilă S.G.; 28.800 euro, în lei la data

executării, la care se adaugă dobânda legală până la momentul executării

efective, daune materiale către partea civilă P.E.; 10.500 euro, în lei la data

executării, daune materiale către partea civilă V.M.; 10.000 euro, în lei la

data executării, la care se adaugă dobânda legală până la momentul executării

efective, daune materiale către partea civilă C.Ș.; 12.900 euro, în lei la data

executării, la care se adaugă dobânda legală până la momentul executării

efective, daune materiale către partea civilă V.I.C.; 12.600 euro, în lei la

data executării, daune materiale către partea civilă M.C.N.; 50.000 euro, în lei

la data executării, la care se adaugă dobânda legală până la momentul

executării efective, daune materiale către părțile civile N.D. și N.I.E.;

40.000 euro, în lei la data executării, daune materiale către partea civilă P.L.D.;

12.600 euro daune materiale și 10.000 euro daune morale, în lei la data

executării, către partea civilă C.G.O.;

- 8.500 euro daune materiale și 10.000

euro daune morale, în lei la data executării, către partea civilă M.E.; 43.050

lei daune materiale, la care se adaugă dobânda legală până la momentul

executării efective, către părțile civile R.H. și R.S.; 18.000 euro daune

materiale și 25.000 euro daune morale, în lei la data executării, către partea

civilă P.A.M.; 10.000 euro daune materiale, la care se adaugă dobânda legală

până la momentul executării efective, către partea civilă B.R.I.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat

la art. 348 C. proc. pen. au fost anulate următoarele înscrisuri: cererea

adresată de către SC E. SRL Timișoara către Primăria Municipiului Timișoara, la

data de 21 martie 2008, în vederea eliberării avizelor necesare emiterii

acordului unic pentru amplasamentul din str. Eneas Timișoara, cerere însoțită

de fișa tehnică aferentă (filele 249-250 vol. III UP); cererea adresată de

către SC E. SRL Timișoara, la data de 04 martie 2008, către Inspectoratul pentru

Situații de Urgență al Județului Timiș, pentru emiterea avizului de protecție civilă

(filele 251-252 vol. III UP);scenariul de securitate la incendiu depus la

Primăria Municipiului Timișoara (filele 258-277 vol. III UP).

În baza art. 353 C. proc. pen.

raportat la art. 163 C. proc. pen. a fost instituită măsura sechestrului

asigurător asupra autoturismului marca M.V. cu seria de șasiu x și serie motor x,

aparținând inculpatului, până la concurența sumelor acordate cu titlu de

despăgubiri civile.

În baza art. 21 din Legea nr. 26/1990

un exemplar al prezentei hotărâri de condamnare, după rămânerea definitivă, va

fi comunicat Oficiului Registrului Comerțului Timiș în vederea publicării.

În baza art. 191 alin. (1) și (3) C.

proc. pen. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă

civilmente SC E. SRL, la plata sumei de 10.000 lei cheltuieli judiciare către

stat.

S-a dispus plata sumei de 1.800 lei

din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș reprezentând onorariu

avocat din oficiu.

În baza art. 193 alin. (1) și (4) C.

proc. pen. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă

civilmente SC E. SRL Timișoara, la plata sumelor de 1.240 lei către partea

civilă R.H., 1.500 lei către partea civilă V.I.C., 2.700 lei către partea

civilă B.M., 2.700 lei către partea civilă P.E., 2.700 lei către partea civilă C.Ș.,

1.200 lei către partea civilă P.L. și 2.700 lei către partea civilă P.L.,

reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Timiș nr. 1731/P/2008 emis la data de 04 aprilie 2011 și înregistrat

pe rolul Tribunalului Timiș sub73/30/2011 la data de 12 aprilie 2011,

inculpatul L.M.S. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de

înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în forma continuată, faptă

prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și

pedepsită de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și folosire de instrumente oficiale falsificate în formă continuată, faptă

prevăzută și pedepsită de art. 287 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

În fapt, s-a reținut în sarcina

inculpatului L.M.S. că, în calitate de asociat și administrator la SC E. SRL

Timișoara, în baza unei rezoluții infracționale unice, a indus și menținut în

eroare un număr de 21 de persoane cu ocazia încheierii, în perioada aprilie

2007 - iunie 2008 a unor antecontracte de vânzare-cumpărare a unor apartamente

ce urmau să fie construite într-un imobil de pe str. Eneas, al cărui regim de

construire, prezentat părților vătămate era cu mult peste normele legale în

vigoare și a unor apartamente ce urmau să fie construite la mansarda unui bloc

de pe str. Boemia. Organele de urmărire penală au arătat că inculpatul a

susținut în mod mincinos că aceste apartamente urmează a fi construite și că

autorizația de construcție este pe cale de a fi eliberată (ca și în cazul unei

construcții din Giarmata), determinând persoanele interesate în a achiziționa o

astfel de locuință să încheie astfel de antecontracte, precum și să facă plata

unor sume de bani cu titlu de avans, în valoare totală de 1.108.269 lei. Ulterior

autorizațiile respective nu au fost obținute, demersurile tăcute în domeniu

fiind doar de fațadă, cu excepția imobilului din Giarmata, a cărei autorizație

a fost obținută nu ca urmare a demersului inculpatului, care era deja arestat,

ci a fratelui său.

De asemenea, s-a mai reținut în

sarcina inculpatului că în perioada aprilie 2007 - iunie 2008 a folosit mai

multe ștampile cu impresiuni ce le imită pe cele emise, în mod legal, de către

o instituție publică sau o instituție de interes public din categoria celor

enumerate de art. 145 C. pen. și anume ștampilele conținând impresiunile: V.M.V.

- inginer Verificator Proiecte - România M.L.P.A.T., „T.I.I. - inginer

Verificator Proiecte - România MLPAT de genul celor emise de Ministerul

Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului „Registrul Urbaniștilor din

România + specialist cu drept de semnătură RUR – R.Z. - Arhitect - de genul

celor emise de Registrul Urbaniștilor din România.

Totodată, s-a mai reținut că

inculpatul a falsificat, prin folosirea de instrumente oficiale falsificate, și

folosit mai multe înscrisuri sub semnătură privată (documentația folosită

pentru obținerea avizelor de construcție, înaintată organelor în drept).

Analizând materialul probator

administrat în cele două faze ale procesului penal, prima instanță a reținut

următoarea situație de fapt:

În perioada iulie 2007 - iunie 2008,

inculpatul L.M.S. era administrator al SC E. SRL Timișoara. În această

perioadă, inculpatul a încheiat diverse contracte cu persoane fizice pentru

construirea unor locuințe (o casă în Giamiata, un bloc de apartamente pe str.

Eneas din Timișoara și apartamente mansardate pe str. Boemia din Timișoara), în

condiții în care este pusă la îndoială buna lui credință referitor la

construirea imobilelor respective.

În urma publicității firmei din media

și de pe internet, părțile vătămate I.V. și I.E. au încheiat un contract cu

inculpatul L.M.S. din 31 ianuarie 2008 privind construcția unei case în

localitatea Giamiata (CF 4063). în acest scop, părțile vătămate au achitat

inculpatului un avans în sumă de 67.000 lei, echivalentul sumei de 20.000 euro la

data respectivă, fiind eliberate factura din 06 februarie 2008 și chitanța cu nr.

X.

Potrivit contractului inculpatul, prin

firma sa, trebuia ca până la sfârșitul lunii mai 2008 să întocmească proiectul

și să obțină autorizația de construcție, iar în luna iunie 2008 să înceapă

lucrările de șantier.

Ulterior, văzând că lucrările nu sunt

demarate, partea vătămată I.I.V. a intrat în repetate rânduri în contact cu

inculpatul, care i-a relatat că nu a reușit să obțină autorizația de

construcție datorită unor probleme pe care le avea la Cluj pentru cazuri

similare. Inculpatul a promis părților vătămate că situația lor nu va fi

afectată de problemele pe care le are el în Cluj și că în acea vară lucrările

vor fi demarate.

Deși a insistat și după acest moment,

partea vătămată I.V. nu l-a mai întâlnit pe inculpatul L.M.S., care nu i-a mai

răspuns nici la telefon.

Într-un târziu, în luna septembrie

2008, a fost obținută autorizația de construcție cu ajutorul fratelui

inculpatului, respectiv a martorului L.F., partea vătămată I.V. formulând

personal o cerere de eliberare a autorizației de construcție, contra cost.

Ulterior, partea vătămată B.M. a depus

plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara solicitând tragerea la

răspundere penală a inculpatului L.M.S. La data de 23 octombrie 2007 partea

vătămată a încheiat cu inculpatul, care era reprezentant al SC E. SRL, un

antecontract de vânzare-cumpărare cu rezervare a unui apartament, contractul

având numărul x. Prin acest contract, societatea comercială administrată de

inculpat se obliga să-i vândă părții vătămate un apartament într-un imobil ce

urma să fie construit în Timișoara, pe str. Eneas.

Termenul de finalizare al lucrării și

de predare - primire a imobilului a fost stabilit pentru luna octombrie 2008,

prețul fiind fixat la 44.000 euro, din care partea vătămată a plătit un avans

de 39.600 euro.

Cu ocazia încheierii contractelor,

părții vătămate i s-au prezentat mai multe planuri cu imobilul ce urma să se

construiască, primind de Ia învinuit toate asigurările că lucrarea va fi

finalizată și că nu vor fi probleme cu obținerea autorizațiilor de construcție.

Până la data de 01 septembrie 2008 pe

terenul din Timișoara, str. Eneas, nu s-a început nicio lucrare de edificare a

vreunui bloc de locuințe, motiv pentru care partea vătămată a încercat să intre

în legătură cu reprezentatul firmei și sa-și recupereze suma de bani plătită cu

titlul de avans. Partea vătămată a primit un singur răspuns, constând într-un

înscris fără număr de înregistrare sau semnătură, prin care i s-au comunicat

condițiile de reziliere a contractului.

Este de subliniat faptul că partea

vătămată a notificat societatea comercială la data de 15 iulie 2008 cu privire

la intenția sa fermă de reziliere a contractului, solicitând restituirea

avansului, fără însă a primi vreun răspuns la această notificare.

La rândul său, partea vătămată P.E.,

la data de 06 noiembrie 2007, a încheiat cu inculpatul L.M.S., în calitate de

reprezentant al SC E. SRL, un antecontract de vânzare-cumpărare a unui

apartament cu rezervare, purtând nr. x. Prin acest contract societatea

comercială de mai sus se obliga să vândă părții vătămate un apartament într-un

imobil ce urma să se construiască în Timișoara, pe str. Eneas.

Termenul de finalizare al lucrării și

de predare - primire a imobilului era luna octombrie 2008, prețul stabilit

fiind de 35.000 euro, din care partea vătămată a plătit un avans de 10.500 euro.

Înainte de încheierea

antecontractului, partea vătămată a verificat și la Registrul Comerțului

existența SC E. SRL, iar ca urmare a prezentării de către inculpat a mai multor

planuri cu imobilul ce urma să se construiască și a primirii tuturor

asigurărilor că lucrarea va fi finalizată și că nu vor fi probleme cu obținerea

autorizației de construcție, partea vătămată a plătit avansul indicat mai sus.

Până la data de 01 septembrie 2008 pe str. Eneas nu s-a demarat construcția

niciunui imobil. Astfel, partea vătămată a încercat să ia legătura cu reprezentantul

SC E. SRL pentru a-și recupera avansul, dar singurul răspuns a primit a constat

într-o adresă cu antetul firmei prin care era înștiințată că lucrările vor

întârzia datorită procedurilor administrative.

Părțile vătămate P.L. și P.S.D. au

încheiat, la data de 26 iulie 2007, cu inculpatul L.M.S., în calitate de

reprezentant al SC E. SRL, același antecontract de vânzare-cumpărare a unui

apartament cu rezervare, purtând numărul x. Prin acest contract societatea

comercială de mai sus se obliga să vândă părților vătămate un apartament cu

garaj într-un imobil ce urma să fie edificat în Timișoara, pe str. Eneas.

Termenul de finalizare al lucrării și de predare - primire a imobilului a fost

stabilit pentru data de 15 septembrie 2008. Prețul a fost stabilit la suma de

60.000 euro, din care părțile vătămate au plătit un avans de 9.000 euro. Celor

doi le-au fost prezentate de către inculpat mai multe planuri ale imobilului ce

urma să fie construit, precum și asigurări cu privire la finalizarea lucrărilor

și la obținerea tuturor avizelor legale pentru construcție.

Până în luna septembrie 2008, după cum

s-a arătat deja, pe str. Eneas la nu s-a început nici o lucrare de edificare a

vreunui bloc de locuințe. Cum părțile vătămate au reședința în Singapore, la

sosirea în țară au încercat să intre în contact cu firma în cauză și să-și

recupereze avansul, dar nu au reușit să discute cu vreun reprezentant al SC E.

SRL. În acest context, la data de 21 iulie 2008, părțile vătămate au notificat SC

solicitat restituirea sumei achitată în avans, însă nu au primit nici un

răspuns.

Partea vătămată S.G. a încheiat cu SC

Prin această convenție, firma se obliga să construiască și să vândă părții

vătămate un apartament într-un bloc din Timișoara, situat pe str. Eneas. Partea

vătămată a plătit inculpatului un avans de 35.500 lei, după care, el locuind în

Mediaș, a solicitat prin poșta electronică date privind situația imobilului,

comunicându-i-se doar că lucrările vor fi întârziate. Ulterior, partea vătămată

a constatat că nici la data depunerii plângerii la locația stabilită nu

începuse nicio lucrare și că inculpatul a fost arestat la Cluj pentru fapte

similare, motiv pentru care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

10.500 euro.

Partea vătămată P.E., la data de 28

noiembrie 2007, a încheiat la sediul SC E. SRL un antecontract de

vânzare-cumpărare privind un apartament dintr-un imobil ce se va construi pe str.

Eneas, din Timișoara. Termenul-de predare al acestuia a fost stabilit pentru

luna octombrie 2008. Cu ocazia discuțiilor purtate, inculpatul L.M.S. a

susținut că lucrările de construcție vor fi demarate cel târziu în luna ianuarie

2008 și că a fost depusă la Primăria Timișoara toată documentația necesară în

vederea obținerii autorizației de construcție. Inculpatul i-a oferit părții

vătămate și o reducere de 20% din prețul apartamentului, dacă aceasta plătește

un avans. La solicitările părții vătămate, inculpatul a arătat că el a mai

construit până atunci biserici de rit protestant, ceea ce a convins partea

vătămată să încheie antecontractul la data de 28 noiembrie 2007. Cu această

ocazie, partea vătămată a plătit un avans de 28.800 euro, iar inculpatul i-a

relatat că în prețul apartamentului sunt incluse și două parcări subterane.

Ulterior, pe parcursul derulării acestei convenții, fiica părții vătămate,

respectiv numita N.L. a mai sunat la firmă, discutând cu o angajată, F.A., care

i-a relatat că nu a fost obținută autorizația de construcție, purtând în

continuare o corespondență electronică cu angajații firmei inculpatului.

Partea vătămată V.M., care locuiește

în Caransebeș, a încheiat cu SC E. SRL Timișoara, societate reprezentată de

inculpat, un antecontract de vânzare - cumpărare având ca obiect construirea și

vânzarea unui apartament în Timișoara, pe str. Eneas. Cu această ocazie partea

vătămată a și plătit un avans de 10.500 euro pentru demararea lucrărilor.

Ulterior, partea vătămată a observat

că lucrările nu au mai fost efectuate, motiv pentru care s-a constituit parte

civilă în cauză cu suma de 10.500 euro. La data de 06 noiembrie 2007, partea

vătămată C.Ș. a încheiat cu inculpatul, în calitate de reprezentant al SC E. SRL,

un antecontract cu promisiune de vânzare - cumpărare, purtând numărul x.

Potrivit acestui antecontract, inculpatul, în calitate de reprezentant al

sus-menționatei societăți, se obliga să-i vândă părții vătămate un apartament

în imobilul din clasa A, regim de înălțime P+6+M, ce urma să fie edificat în

Timișoara pe str. Eneas, la prețul de 55.000 euro. Din prețul stabilit partea

vătămată a plătit la aceeași dată un avans de 10.000 euro, conform facturii

fiscale numărul x din 06 noiembrie 2007, depusă împreună cu chitanța la

prezentul dosar, urmând ca diferența să fie plătită la finalizarea

apartamentului, respectiv, la 01 decembrie 2008. Cu ocazia întocmirii antecontractului,

inculpatul a prezentat părții vătămate mai multe planuri cu imobilul ce urma să

se construiască primind toate asigurările că lucrarea va fi finalizată și că nu

vor fi probleme cu obținerea autorizațiilor de construcție. Urmare acestor

promisiuni, după ce a efectuat plata în avans și constatând ulterior că nu se

efectuează nici o lucrare, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma

de 10.000 euro respectiv, 33.500 lei, la cursul zilei, cu dobânda legală în

condițiile depunerii banilor la bancă, precum și cheltuielilor de judecată.

Partea vătămată V.I.C., la data de 28

februarie 2008, a încheiat un antecontract cu numărul EN280208, la sediul SC E.

SRL, prin care inculpatul, în calitate de reprezentant al firmei, se obliga la

edificarea unui spațiu multifuncțional ce urma să fie construit în Timișoara pe

str. Eneas. Prețul a fost stabilit la valoarea de 43.000 euro, partea vătămată

achitând un avans de 12.900 euro, conform facturii numărul din 31 februarie 2008

depusă la dosar. Cu prilejul întocmirii contractului, inculpatul a prezentat

părții vătămate o serie de avize de la diferite autorități locale și a

menționat alte lucrări de aceeași factură pe care le realizează în Timișoara.

La rândul său, partea vătămată M.C.N.,

la data de 16 ianuarie 2008, a încheiat cu inculpatul L.M.S., în calitate de

reprezentant al SC E. SRL, un antecontract promisiune de vânzare - cumpărare,

purtând numărul x. Potrivit acestui antecontract societatea administrată de

inculpat se obliga să-i vândă părții vătămate un apartament în imobilul din

clasa A, regim de înălțime P+4E+M, ce urma să fie edificat în Timișoara pe str.

Eneas, la prețui de 42.000 euro. Părțile au convenit ca numitul M.C.N. să

plătească un avans de 46.620 lei, avans care a fost achitat conform facturii

fiscale din 06 noiembrie 2007, depusă împreună cu chitanța la prezentul dosar.

La data de 14 iulie 2008, de comun acord, părțile au reziliat contractul

întrucât nu se efectuase nici o lucrare, fără însă ca avansul să fie restituit.

Părțile vătămate N.D. și N.I.E., în

urma unui anunț publicitar, au aflat că SC E. SRL oferă spre vânzare locuințe mansardate

ce urmau să fie edificate în Timișoara pe str. Academician. Remus Răduleț (

Boemia), numărul 6, la prețul de 18.000 euro. La data de 21 aprilie 2008,

părțile vătămate au încheiat cu inculpatul, în calitate de reprezentant al

firmei, un antecontract purtând numărul BOTM002, prin care firma se obliga să

vândă patru locuințe mansardate contra sumei de 72.000 euro. Părțile vătămate

au achitat un avans de 50.000 de euro, conform facturii din 21 aprilie 2008.

Ajuns la domiciliu, partea vătămată N.D. a constatat că inculpatul a completat

un formular de contract diferit față de cel pe care îl prezentase inițial.

Acumulând și alte informații despre activitatea infracțională a inculpatului,

părțile vătămate au reziliat contractul, constituindu-se părți civile cu suma

de 50.000 de euro.

Partea vătămată P.L.D., care locuiește

în Târgu-Jiu, la data de 13 februarie 2008, a încheiat cu inculpatul, în

calitate de reprezentant al SC E. SRL Timișoara, un antecontract cu numărul x,

prin care această firmă se obliga să-i vândă un apartament în imobilul din

clasa A, regim de înălțime P+4E+M, ce urma să fie edificat în Timișoara pe str.

Eneas. Prețul a fost stabilit la valoarea de 47.250 euro, inculpatul oferind un

discount de 15% dacă partea vătămată este de acord să achite un avans. În acest

context, partea vătămată a plătit la data de 13 februarie 2008 suma de 8.000

euro, conform facturii din 13 februarie 2008, iar la data de 07 martie 2008 a

mai achitat suma de 32.000 euro. Întrucât inculpatul nu și-a onorat contractul,

partea vătămată s-a constitui parte civilă cu suma de 40.000 euro.

Partea vătămată C.G.O., la data de 12

martie 2008 a încheiat cu inculpatul L., în calitate de reprezentant al SC E.

SRL Timișoara, un antecontract purtând numărul, prin care firma administrată de

inculpat se obliga să-i vândă un apartament în imobilul din clasa A, regim de

înălțime P+4E+M, ce urma să fie edificat în Timișoara pe str. Eneas, la prețul

de 42.000 euro. Partea vătămată a achitat un avans de 12.600 euro, conform

facturii, sumă cu care s-a și constituit parte civilă.

Partea vătămată M.E. a încheiat cu

inculpatul, în calitate de reprezentant al SC E. SRL Timișoara, antecontractul din

09 aprilie 2008, prin care firma se obliga să-i vândă un apartament mansardat

în imobilul ce urma să fie edificat în Timișoara pe str. Acad. R.R.(B.) numărul

a achitat un avans de 8.400 de euro conform facturii din 09 aprilie 2008.

Ulterior imobilul nu a mai fost construit și partea vătămată s-a constituit

parte civilă cu suma sus-menționată și dobânzile legale aferente.

Părțile vătămate R.H. și R.S., după o

informare prealabilă în media, s-au deplasat la sediul SC E. SRL Timișoara,

unde inculpatul le-a prezentat o documentație și a afirmat că mai are

disponibil doar un singur apartament ale cărui dotări corespund cerințelor lor.

În acest context, inculpatul le-a cerut părților vătămate să se grăbească

pentru a achita un avans întrucât suma urma să se majoreze de la 800 la 1200

euro/ m. Astfel, la data de 06 noiembrie 2007 părțile vătămate au încheiat un

antecontract cu numărul X, la sediul SC E. SRL, prin care firma administrată de

inculpat se obliga la edificarea unui spațiu multifuncțional ce urma să fie

construit în Timișoara, pe str. Eneas, la prețul de 35.000 euro. Părțile

vătămate au achitat un avans de 10.500 euro conform facturii numărul EP/2007,

sumă cu care, ulterior s-au constituit părți civile.

Partea vătămată P.A.M. a încheiat cu SC

Contractul avea ca obiect vânzarea unui apartament ce urma să fie edificat în

Timișoara, pe str. Academician R.R. (B.) numărul 6, la prețul de 18.000 euro.

La data încheierii contractului partea vătămată a plătit prețul în avans,

conform facturii fiscale X. Finalizarea și predarea apartamentului urma să aibă

loc la data de 15.02 2009, lucru care nu s-a întâmplat, motiv pentru care

partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 18.000 euro.

Partea vătămată B.R.I., după o

informare prealabilă în media, s-a deplasat la sediul SC E. SRL Timișoara, unde

a încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare cu inculpatul, în calitate de

reprezentant al SC E. SRL, contractul din 16 iunie 2008. Contractul avea ca

obiect o mansardă ce urma să fie edificată în Timișoara, pe str. Academician R.R.

(B.), apartamentul urmând să fie vândut la prețul de 25.000 euro. Partea

vătămată a achitat un avans de 10.000 de euro, conform facturii din 16 iunie 2008.

Ulterior apartamentul nu a mai fost edificat, partea vătămată constituindu-se

parte civilă cu suma de 10.000 euro, cu dobânzile legale aferente. Tribunalul a

reținut că, în primul rând, în sarcina inculpatului L.M.S. a fost reținută

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen.

Tribunalul reține că sub aspectul

elementului material infracțiunea de înșelăciune presupune o acțiune de

inducere în eroare, inducere în eroare care poate fi realizată fie prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, fie ca mincinoasă a unei

fapte adevărate.

A prezenta ca adevărată o faptă

mincinoasă înseamnă a face să se creadă, a trece drept reală, existentă, o

faptă sau împrejurare care nu există, care a fost inventată, ceea ce creează

celui indus în eroare o falsă reprezentare a realității, acesta ajungând să

creadă că fapta mincinoasă este adevărată.

Or, sub acest aspect Tribunalul a

constatat că fapta inculpatului L.M.S. de a induce în eroare părțile vătămate,

promițându-le construirea unor apartamente într-un bloc ce urma să fie edificat

la Timișoara, în schimbul plății unor sume de bani cu titlu de avans, deși

cunoștea împrejurarea că documentația necesară autorizării acestei construcții

nu fusese întocmită și că autorizația de construcție nu va fi eliberată în condițiile

în care imobilul nu respecta cerințele stabilite prin certificatul de urbanism,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prin actele

sale inculpatul producând prejudicii importante patrimoniilor părților

vătămate.

Atât în faza de urmărire penală, cât

și în cursul judecății, inculpatul a recunoscut împrejurarea că a încheiat mai

multe antecontracte cu părțile vătămate, antecontracte având ca obiect

construirea și vânzarea unor apartamente în două imobile ce urmau să fie construite

la Timișoara, respectiv pe str. Eneas și pe str. Boemia. Inculpatul a mai

adăugat că în momentul încheierii acestor contracte le-a adus la cunoștință

părților vătămate că proiectele se găsesc în faza de întocmire a documentației,

firma asumându-și obligația de a obține toate autorizațiile și avizele

necesare.

Inculpatul a continuat menționând că,

ulterior au apărut ceva probleme în emiterea avizelor și autorizațiilor, motiv

pentru care proiectul de edificare a celor două imobile a fost întârziat. La data

de 15 august 2008 a fost arestat date fiind cauze aflate pe rolul instanțelor

din Cluj, motiv pentru care nu a mai avut posibilitatea de a finaliza cele două

proiecte.

Inculpatul a subliniat că recunoaște

împrejurarea că a încasat de la părțile vătămate sumele de bani evidențiate și

că părțile vătămate sunt îndreptățite sa¬și primească banii înapoi, dar a

menționat că, în opinia sa, aceasta este o problemă contractuală ce nu trebuie

să îmbrace forma răspunderii penale.

În ceea ce privește imobilul familiei

I., imobil care ar fi trebuit construit în Giarmata, inculpatul a arătat că

într-adevăr autorizația de construcție a fost obținută de către fratele său,

însă s-a omis să de consemneze că emiterea acestei autorizații s-a datorat și

firmei sale care a făcut demersuri în vederea obținerii autorizației, însă

derularea contractului nu a mai fost posibilă datorită faptului că a fost

arestat, iar organele de urmărire penală au ridicat toate documentele și

calculatoarele firmei.

După cum se poate constata, inculpatul

a recunoscut existența faptelor în modalitatea în care a fost descrisă de

procuror. Practic, ceea ce contestă inculpatul este existența intenției de a

frauda. El a evidențiat faptul că încă din momentul încheierii acelor

antecontracte exista un risc ca imobilele să nu poată fi construite, risc pe

care și l-au asumat toate părțile, care au fost încunoștințate în legătură cu

fazele în care se găseau proiectele la acel moment.

În ceea ce privește încasarea banilor

cu titlu de avans, inculpatul a precizat că la momentul desfășurării

evenimentelor practica obișnuită consta în încasarea unor sume mari de bani

doar pe baza unor promisiuni de vânzare-cumpărare.

Celelalte probe administrate în cauză

infirmă însă apărările inculpatului, certificând faptul că acesta avea

cunoștință de împrejurarea că apartamentele nu vor fi construite și cu toate

acestea a încasat sume mari de bani cu titlu de avans. De asemenea, aceste

dovezi atestă împrejurarea că în momentul încheierii antecontractelor

inculpatul a prezentat părților vătămate o variantă deformată a realității,

mincinoasă, câștigându-le astfel încrederea și determinându-le să procedeze la

încheierea acelor antecontracte.

În acest sens prima instanță a avut în

vedere, în primul rând, declarațiile părților vătămate.

Astfel, partea vătămată I.V. a

precizat că în luna decembrie 2007 a vândut un apartament în Timișoara și a

cumpărat un teren în Giarmata, teren pe care dorea să construiască o casă. A

găsit firma SC E. SRL Timișoara pe internet, societatea făcându-și reclamă

pentru un complex rezidențial pe care dorea să-l construiască în Giarmata.

In luna ianuarie 2008 partea vătămată

a discutat cu inculpatul și au convenit ca părții vătămate să-i fie construită

o casă pentru suma de 55.000 euro. În acest sens, la data de 31 ianuarie 2008 a

fost semnat contractul prin care inculpatul, prin firma sa, se obliga ca până

la data de 31 ianuarie 2009 să edifice casa familiei I. Prin același contract,

firma administrată de inculpat s-a obligat ca până în luna mai 2008 să întocmească

proiectul casei și să obțină autorizația de construcție, iar din luna iunie

2008 să înceapă lucrările de construcție, în schimb părțile vătămate I.V. și I.E.

plătind un avans de 20.000 euro.

Partea vătămată a continuat menționând

că în luna iunie 2008 nu a fost începută nicio lucrare, motiv pentru care s-a

deplasat de mai multe ori la sediul firmei, de fiecare dată primind asigurări

de la inculpat că în curând va începe construcția. În acest context, s-a

interesat la Primăria din Giarmata și a aflat că inculpatul nu a făcut nici un

demers pentru obținerea autorizației de construcție, el depunând doar o cerere

pentru eliberarea certificatului de urbanism, cu toate că la ultima întâlnire

îl asigurase că la data de 04 iulie 2008 va începe lucrarea.

După acest moment partea vătămată l-a

mai căutat pe inculpat de câteva ori, dar nu l-a mai găsit.

Este de menționat faptul că partea

vătămată I.V. a precizat că pentru a-i câștiga încrederea, inculpatul i-a

prezentat mai multe schițe ale unor imobile despre care afirma că le-a

construit, iar în timpul discuțiilor a păstrat tot timpul Biblia pe masă, ceea

ce l-a făcut să creadă că inculpatul este un om serios.

Afirmațiile părții vătămate au fost

confirmate și de soția sa, martorul I.E.

Prima instanță a reținut că la dosarul

cauzei au fost depuse și contractul încheiat la data de 31 ianuarie 2008 între SC

precum și factura și chitanța emise la data de 06 februarie 2008 care atestă că

partea vătămată I.V. a plătit un avans de 67.000 lei, echivalentul a 20.000

euro la data plății.

După cum s-a arătat deja, inculpatul

s-a apărat menționând că a fost imposibilă derularea acestui contract întrucât

toate documentele și calculatoarele firmei au fost sechestrate și ridicate de D.N.A.

Cluj. Ceea ce omite inculpatul să precizeze este faptul că aceste evenimente au

avut loc în luna august 2008. Or, potrivit contractului, firma administrată de

el avea obligația de a efectua toate demersurile în vederea obținerii

autorizației de construcție până în luna mai 2008 (cu 3 luni înainte de

ridicarea calculatoarelor), astfel încât lucrarea să poată începe în iunie

moment inculpatul nu a întreprins nimic pentru a-și onora obligațiile

contractuale.

Așa cum rezultă din înscrisurile

depuse la dosar de către Primăria Giarmata, toate demersurile în vederea

obținerii autorizației de construcție pentru casa familiei I. au fost efectuate

după data de 15 august 2008, data arestării inculpatului. Cererea pentru

eliberarea autorizației a fost depusă la data de 24 septembrie 2008 de către

partea vătămată personal (fila 44 vol. I UP), autorizația fiind eliberată la

data de 29 septembrie 2008 (filele 48, 49 vol. I UP).

Documentația tehnică pentru emiterea

autorizației de construcție a fost întocmită de către arhitectul B.G. (filele

51-61 vol. I UP), însă nu ca urmare a solicitării inculpatului, ci ca urmare a

demersurilor făcute de tatăl acestuia. Sub acest aspect, partea vătămată I.V. a

menționat că după ce inculpatul a fost arestat, a luat legătura cu tatăl

acestuia, care i-a comunicat că nu-i poate înapoia banii, dar îl poate ajuta cu

întocmirea proiectului pentru casă și obținerea autorizației de construcție.

Astfel, tatăl inculpatului a luat legătura cu fratele inculpatului, care a

procedat la întocmirea planului și a demarat procedurile de emitere a

autorizației de construcție cu ajutorul arhitectului B. Gheorghe.

În consecință, tribunalul constată că

inculpatul L.M.S., în calitate de administrator al SC E. SRL, deși a încasat cu

titlu de avans suma de 20.000 euro de la partea vătămată I.V. în vederea

construirii unei case, nu a întreprins nimic în vederea construirii acestei

case, iar dat fiind comportamentul adoptat de către inculpat anterior

momentului încheierii contractului cu familia I., comportament raportat la

situația celorlalte părți vătămate și care va fi evidențiat în continuare,

instanța apreciază că în luna ianuarie 2008, când a încheiat contractul cu

familia I., intenția inculpatului a fost de a frauda, el încasând banii cu

titlul de avans deși știa că nu este în măsură să procedeze la construirea

acelei case.

În ceea ce privește imobilul care ar

fi trebuit construit în Timișoara, pe str. Eneas, prima instanță a avut în

vedere, de asemenea, declarațiile părților vătămate. Astfel, partea vătămată B.M.

a precizat că în vara anului 2007 a aflat de oferta SC E. SRL în vara anului

2007, motiv pentru care s-a și deplasat la sediul firmei unde a discutat cu

fratele inculpatului (L.F.). La acel moment, interesându-se de un apartament în

imobilul de pe str. Eneas, i s-a spus că nu se vor încasa avansuri până la

momentul obținerii autorizației, însă în discuție a intervenit și inculpatul,

care i-a transmis că plata unui avans îi garantează rezervarea unui apartament

și că după obținerea autorizației de construcție prețurile vor crește. Partea

vătămată a continuat, arătând că în luna septembrie 2007 s-a deplasat din nou

la sediul firmei, de data aceasta discutând cu o persoană care s-a prezentat ca

fiind directorul tehnic, și care î-a spus că până la sfârșitul anului vor primi

autorizația de construcție și în ianuarie 2008 vor începe lucrările de șantier.

În luna octombrie 2007 partea vătămată a văzut o nouă reclamă prin care se

arăta că se acordau reduceri substanțiale, motiv pentru care s-a deplasat la

sediu și a discutat din nou cu inculpatul, care i-a explicat că terenul pe care

se va construi îi aparține, că o echipă de muncitori este pregătită să înceapă

lucrul, că au fost făcute toate demersurile în vederea obținerii autorizației de

construcție și că dacă se hotărăște să cumpere în acel moment va beneficia de o

reducere de preț de 20%. În acest context, fiind convinsă de inculpat, partea

vătămată a menționat că la data de 23 octombrie 2007 a semnat un antecontract,

iar în ziua următoare a plătit un avans de 39.600 euro. În luna ianuarie 2008,

când ar fi trebuit să înceapă lucrările, partea vătămată a sunat la sediul

firmei, dar secretara i-a comunicat că abia în februarie-martie 2008 va fi

obținută autorizația de construcție. În luna februarie 2008 partea vătămată a

aflat că terenul nu aparține inculpatului, discutând cu familia P. care era

proprietara terenului, iar în martie 2008 a constatat, din nou, că autorizația

de construcție nu a fost eliberată. În acest context, potrivit declarațiilor

părții vătămate, în luna iulie 2008 a notificat firma cu privire la rezilierea

contractului, solicitând și restituirea avansului, după ce, în prealabil, a

primit o înștiințare prin care era anunțată că termenul de finalizare a

construcției a fost decalat. La această notificare nu a primit nici un răspuns.

Tribunalul a reținut că la dosarul

cauzei au fost depuse contractul încheiat la data de 23 octombrie 2007 între SC

UP), precum și factura și chitanța emise la data de 24 octombrie 2007 care

atestă că partea vătămată B.M. a plătit un avans de 134.244 lei, echivalentul a

39.600 euro la data plății. La rândul său, partea vătămată P.E. a precizat că

în toamna anului 2007 fiica sa (martorul P.H.) dorea să cumpere un apartament,

ea găsind oferta firmei SC E. SRL pe internet. Prietenul fiicei sale, martorul

T.C., s-a deplasat la sediul firmei, unde a discutat cu inculpatul, care i-a

confirmat că dacă se va hotărî să cumpere un apartament în octombrie sau

noiembrie 2007 va beneficia de o reducere substanțială. În acest context, s-a

deplasat, împreună cu fiica sa și cu martorul T.C., la sediul firmei, unde

inculpatul le-a confirmat din nou oferta și le-a transmis că din momentul în

care va începe construcția prețurile vor suferi modificări. Totodată, pentru a

le câștiga încrederea, inculpatul le-a prezentat un certificat de urbanism și

un extras CF și le-a menționat că până în luna decembrie 2007 va obține

autorizația de construcție. Partea vătămată s-a lăsat convinsă în fața acestor

argumente și a încheiat un antecontract pe numele ei, fiica sa locuind în

Belgia. Partea vătămată a arătat că în momentul încheierii antecontractului a

plătit un avans de 10.500 euro. În final partea vătămată a menționat că

începând din luna februarie 2008 a sunat lunar la sediul firmei pentru a se

interesa de stadiul lucrărilor, dar de fiecare dată primea același răspuns în sensul

că se fac demersuri pentru obținerea autorizației de construcție. Tribunalul a

reținut că la dosarul cauzei au fost depuse și contractul încheiat la data de

06 noiembrie 2007 între SC E. SRL, reprezentată de inculpat, și partea vătămată

P.E. (filele 104-107 vol. I UP), precum și factura și chitanța emise la data de

06 noiembrie 2007 care atestă că partea vătămată P.E. a plătit un avans de

35.200 lei, echivalentul a 10.500 euro la data plății. Afirmațiile părții

vătămate au fost confirmate și de fiica sa, martorul P.H.H., și de soțul

acesteia, martorul T.C., aceștia relatând organelor judiciare aceleași aspecte.

La rândul lor, părțile vătămate P.L.

și P.S.D., în cuprinsul plângerii adresate organelor de urmărire penală, au

precizat că la data de 26 iulie 2007 au încheiat cu inculpatul, în calitate de

reprezentant al SC E. SRL Timișoara, un antecontract având ca obiect vânzarea

unui apartament într-un imobil ce urma să fie construit în Timișoara, pe str.

Eneas. Termenul de finalizare al lucrării a fost stabilit pentru data de 15

septembrie 2008, iar prețul a fost negociat la valoarea de 60.000 euro. Părțile

vătămate au arătat că, în momentul în care au discutat cu inculpatul, acesta

le-a prezentat planurile imobilului despre care afirma că dorește să-l construiască,

oferindu-le și toate asigurările cu privire la finalizarea lucrărilor și

obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare. În acest context,

părțile vătămate au fost încredințate de buna credință a inculpatului și de

onestitatea sa, motiv pentru care au semnat antecontractul și au plătit un

avans de 9.000 euro. Ulterior, constatând că pe terenul situat pe str. Eneas nu

se realizează nicio construcție, părțile vătămate au încercat să ia legătura cu

reprezentanții firmei, lucru care nu a fost posibil, motiv pentru care la data

de 21 iulie 2008 au notificat firma în legătură cu intenția lor de a rezilia

contractul, solicitând și restituirea banilor, lucru care nu s-a întâmplat.

Prima instanță a reținut că la dosarul cauzei au fost depuse și contractul

încheiat la data de 26 iulie 2007 între SC E. SRL, reprezentată de inculpat, și

părțile vătămate P.L. și P.S.D. (filele 119-125 vol. I UP), precum și factura

și chitanța emise la data de 26 iulie 2007 care atestă că părțile vătămate au

plătit un avans de 28.080 lei, echivalentul a 9.000 euro la data plății.

Afirmațiile părților vătămate au fost confirmate și de martorul N.V., persoana

care a fost împuternicită de părțile vătămate să procedeze la efectuarea formalităților

pentru recuperarea banilor, în condițiile în care cele două părți vătămate

locuiesc în Singapore, acesta relatând organelor judiciare aceleași aspecte.

Partea vătămată S.G. a învederat

organelor judiciare că în toamna anului 2007 căuta un apartament la Timișoara

întrucât fiul său era student aici. A aflat de oferta firmei SC E.P. SRL de pe

internet, motiv pentru care a sunat la sediul firmei și a discutat cu o

secretară care i-a oferit mai multe detalii și i-a fixat o întâlnire cu

inculpatul. La data de 05 noiembrie 2007 partea vătămată s-a întâlnit cu

inculpatul la sediul societății, ocazie cu care L.M.S. i-a comunicat faptul că

toate documentele necesare obținerii autorizației de construcție sunt depuse la

primărie și că în 2 luni vor fi demarate lucrările de construcție. Partea vătămată

a adăugat că într-un final a fost convins de seriozitatea inculpatului în momentul

în care i-a povestit de împrejurarea că tocmai achiziționase o macara pentru

ridicarea unui bloc la Cluj. Partea vătămată a continuat menționând că a

încheiat contractul și a plătit un avans de 10.500 euro, așteptând să fie

demarate lucrările. În luna martie 2008, observând că nu se întâmplă nimic,

partea vătămată a cerut mai multe informații de la sediul firmei, dar nu i-a

răspuns nimeni solicitărilor formulate, pentru ca ulterior, în luna iunie 2008

să primească o înștiințare prin care era anunțat că lucrările au fost

întârziate. În acest context, partea vătămată S.G. a sunat la sediul firmei,

dar nu a mai răspuns nimeni la telefon, astfel că a contactat Primăria Timișoara

și a aflat că nu a fost emisă nicio autorizație de construcție pentru imobilul

de pe strada Eneas, nefiind depus nici planul urbanistic de detaliu (PUD)

pentru acest imobil. Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei au fost depuse

și contractul încheiat la data de 05 noiembrie 2007 între SC E. SRL, reprezentată

de inculpat, și partea vătămată S.G. (filele 141-144 vol. I UP), precum și

factura și chitanța emise la data de 05 noiembrie 2007 care atestă că partea

vătămată a plătit un avans de 35.500 lei, echivalentul a 10.500 euro la data

plății.

În continuare, Tribunalul a avut în

vedere declarațiile părții vătămate P.E.. Aceasta a menționat că în cursul

anului 2007 locuia la Bistrița, dar dorea să se mute la Timișoara unde se

căsătorise fiica sa, împreună cu fiica sa, N.L., au găsit oferta SC E.P. SRL în

ziarul P. Atunci fiica sa s-a deplasat la sediul firmei unde a discutat cu

inculpatul, care a asigurat-o că întreaga documentație tehnică era depusă la

primărie și că lucrările de construcție vor începe cel târziu în luna ianuarie

inculpatul i-a transmis acesteia că mai este disponibil un singur apartament cu

o cameră și că dacă va achita un avans de 90% din preț va beneficia de o reducere

de 20%. N.L. a discutat cu mama sa, P.E., și împreună au revenit la sediul

firmei unde au discutat din nou, dar de data aceasta cu numitul C.R. Acesta l-a

sunat pe inculpat, care le-a transmis că apartamentul este promis unui alt

cumpărător, dar dacă se va prezenta cu banii a doua zi vor avea prioritate

pentru acest apartament. În acest context, partea vătămată P.E. a fost convinsă

de validitatea ofertei, astfel că la data de 26 noiembrie 2007 a semnat un

antecontract, plătind și un avans de 28.800 euro. Ulterior, în luna ianuarie

2008 părții vătămate i s-a comunicat că lucrările au fost amânate pentru luna

martie 2008 datorită condițiilor meteo, însă în martie 2008 i s-a comunicat

faptul că nu au fost obținute toate avizele, pentru ca în final să nu se mai

construiască nimic. Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei au fost depuse și

contractul încheiat ia data de 28 noiembrie 2007 între SC E. SRL, reprezentată

de inculpat și partea vătămată P.E. (filele 158-162 vol. I UP), precum și

factura și chitanța emise la data de 28 noiembrie 2007 care atestă că partea

vătămată a plătit un avans de 102.240 lei, echivalentul a 28.800 euro la data

plății. Afirmațiile părții vătămate au fost confirmate și de martora N.L.,

fiica sa, persoană care de altfel a și formulat plângerea prin care a solicitat

tragerea la răspundere penală a inculpatului și care a și fost indicată ca

parte în contract, aceasta relatând organelor judiciare aceleași aspecte și

menționând că în realitate parte vătămată este mama sa - P.E. întrucât banii

plătiți inculpatului îi aparțineau acesteia.

La dosarul cauzei se regăsește și

plângerea formulată de partea vătămată V.M., care a precizat că la data de 29

octombrie 2007 a încheiat cu inculpatul, în calitate de reprezentant al SC E.

SRL, un antecontract având ca obiect construirea unui apartament pe str. Eneas

din Timișoara. Inculpatul s-a obligat să finalizeze construcția până în luna

octombrie 2008, prețul fiind stabilit pentru suma de 35.000 euro. Partea

vătămată a achitat un avans de 10.500 euro, dar firma administrată de inculpat

nu a efectuat nicio lucrare. Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei au fost

depuse și contractul încheiat la data de 29 octombrie 2007 între SC E. SRL,

reprezentată de inculpat, și partea vătămată V.M. (filele 173-176 vol. I UP),

precum și factura și chitanța emise la data de 15 noiembrie 2007 care atestă că

partea vătămată a plătit un avans de 35.700 lei, echivalentul a 10.500 euro la

data plății.

Situația este identică și în ceea ce

privește partea vătămată C.Ș. Acesta a aflat de oferta SC E.P. SRL din ziarul P.,

motiv pentru care s-a deplasat la sediul firmei, unde a discutat cu inculpatul.

Acesta i-a povestit că este arhitect, că a construit alte imobile în Timișoara

și că pe str. Eneas va construi un bloc cu 4 etaje și mansardă. Partea vătămată

a precizat că a discutat și cu proprietarii terenului, respectiv cu familia P.,

astfel că a fost convins de realitatea ofertei inculpatului. La data de 06

noiembrie 2007 a semnat antecontractul, plătind un avans de 10.000 euro. Cu

această ocazie, inculpatul l-a asigurat că lucrările de construcție vor începe

în decembrie 2007 sau ianuarie 2008, fiind depuse toate actele în vederea

obținerii autorizației de construcție. Văzând că nu se construiește nimic pe

str. Eneas din Timișoara, partea vătămată s-a deplasat în mai multe rânduri la

sediul SC E.P. SRL, unde a discutat atât cu inculpatul, cât și cu o secretară,

care i-au transmis că nu au fost obținute actele de la primărie. Ulterior, deși

a solicitat să-i fie restituiți banii, partea vătămată a fost informată că

trebuie să formuleze o cerere de restituire, că va fi penalizat pentru

rezilierea contractului, tară a i se spune în concret când îi vor fi dați banii

înapoi. Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei au fost depuse și contractul

încheiat la data de 06 noiembrie 2007 între SC E. SRL, reprezentată de inculpat

și partea vătămată C.Ș. (filele 187-192 vol. I UP), precum și factura și

chitanța emise la data de 06 noiembrie 2007 care atestă că partea vătămată a

plătit un avans de 33.500 lei, echivalentul a 10.000 euro la data plății.

În ceea ce privește partea vătămată V.I.C.,

acesta a precizat că la începutul anului 2008 era în căutarea unui apartament

și a găsit oferta SC E. SRL în ziarul P., a

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1410/2014
Prin sentința penală nr. 473/PI din 21 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 2373/30/2011, în baza art. 334 C. proc. pen. a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul L.M.S. A fo
ÎCCJ 2013-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1769/2013
. a dedus din această pedeapsă perioada executată de la 16 decembrie 2011 la zi. A anulat mandatul de executare din 5 noiembrie 2008 emis în baza sentinței penale nr. 2382 din 3 octombrie 2008 a Judecătoriei Timișoara și a dispus emiterea u
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1073/2013
dă penală aplicata inițial inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art. 74 lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pe
ÎCCJ 2012-04-27
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1342/2012
Asupra recursului penal de față constată următoarele: Prin sentința penală nr. 120/ P din 17 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-au hotărât următoarele: În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a fapte
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3894/2010
a de mandat a semnatarului, lipsă totală disponibil". S-a mai reținut că inculpatul nu avea nici o calitate în firma respectivă și implicit nici specimen de semnătură în bancă, singura persoană cu specimen de semnătură era numitul O.R. Prin
Sursă