ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1073/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1073/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor
penale de față;
Examinând actele și
lucrările dosarului constată următoarele:
Prin Sentința penală
nr. 196 din 19 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr.
3252/104/2011, în baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu
referire la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art.
74 alin. (1) lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a fost
condamnat inculpatul P.D.A., fără antecedente penale, la pedeapsa principală de
3 ani închisoare.
În baza art. 290
alin. (1) C. pen. cu referire la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
și cu aplicarea art. 74 lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e)
C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 15.000 RON
amendă penală.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen., art. 34 lit. d) C. pen. s-a aplicat inculpatului P.D.A. pedeapsa
principală cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86
1
C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
principale aplicată inculpatului, pe o durată de 8 ani termen de încercare
stabilit conform art. 86
2
C. pen. din care 3 ani pedeapsa închisorii
aplicată și 5 ani interval de timp stabilit de instanță.
În baza art. 86
3
alin. (1) C. pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se va prezinte
la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt;
b) să anunțe în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) să comunice și
justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a fi controlate mijloacele de existență.
Potrivit disp. art.
86
3
alin. (2) C. pen., s-a dispus ca datele prev. de lit. b), c) și
d) să se comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt.
În baza art. 359
alin. (1) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86
4
C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și
executarea în întregime a pedepsei aplicate în cazul săvârșirii unei noi
infracțiuni în termenul de încercare, în cazul neîndeplinirii obligațiilor
civile stabilite prin hotărârea de condamnare sau a neîndeplinirii, cu rea
credință, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege dispuse și prin
prezenta hotărâre.
În baza art. 71 alin.
(1) C. pen. cu referire la art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
și cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României, s-a aplicat inculpatului și
pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit. a) teza a
II-a, lit. b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau
în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul
autorității de stat și dreptul de a ocupa sau de a exercita o profesie ori de a
desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea
infracțiunii respectiv aceea de asociat, administrator al unei societăți
comerciale).
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata
suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.
În baza art. 14 și
art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 998, 999 C. civ. a fost
admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC G.S.E. SRL cu sediul în
București, și obligat inculpatul P.D.A. în solidar cu partea responsabilă
civilmente SC M.I. SRL cu sediul în Slatina, județul Olt la plata către partea
civilă a sumei de 770.261,33 RON din care: 237.910 RON reprezentând debit
restant contravaloarea combustibilului neachitată și 532.351,33 RON penalități
de întârziere.
S-a constatat că
inculpatul și-a manifestat expres voința de a achita prejudiciul produs părții
civile, inclusiv penalitățile de întârziere.
În baza art. 348 C.
proc. pen. s-a dispus anularea facturilor fiscale: nr. 01726351 din 18
octombrie 2010 și nr. 01726352 din 20 octombrie 2010, emise de SC M.I. SRL
Slatina având mențiunea cumpărător SC A.S.S.
În baza art. 191
alin. (1) și (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea
responsabilă civilmente SC M.I. SRL Slatina la plata sumei de 380 RON
reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului
penal stabilite astfel: 130 RON din cursul judecății - din această sumă 80 RON
reprezintă onorariu apărător din oficiu avansat conform art. 189 C. proc. pen.
din bugetul M.J. către Baroul Olt pentru asigurarea asistenței juridice a
inculpatului până la termenul din data de 07 noiembrie 2011 (Delegația nr. 3492
din 26 septembrie 2011), iar 250 RON reprezintă cheltuieli judiciare din cursul
urmăririi penale.
În baza art. 193
alin. (1) și (4) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea
responsabilă civilmente SC M.I. SRL Slatina și la plata către partea civilă SC
G.S.E. SRL București a sumei de 4.300 RON reprezentând cheltuieli judiciare -
onorariu apărător ales conform chitanței seria MAG nr. 0001342 din 12 decembrie
2011.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul emis de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată a
inculpatului P.D.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune calificată
în convenții prin emiterea de file CEC fără acoperire care a produs consecințe
deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. și
fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen.,
infracțiuni în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reținut, în
esență că, în luna octombrie 2010, inculpatul P.D.A. în calitate de unic
asociat și administrator al SC M.I. SRL Slatina a achiziționat cantitatea
totală de 781095 1. motorină euro 5 în valoare de 349.910,4 RON de la partea
civilă SC G.S.E. SRL București, emițând ca instrumente de plată filele CEC
seria CARP 1AA0102108 și CARP 1AA0102107 având ca tras BC C - Sucursala
Slatina, ambele fiind refuzate la data scadentă pentru lipsă totală de disponibil
în contul emitentului.
S-a precizat că,
urmare a inducerii în eroare a părții civile cu privire la posibilitățile sale
reale de plată și cu privire la destinatarul final al motorinei achiziționate,
respectiv SC A.S.S., inculpatul a produs un prejudiciu în valoare de 237.910,4
RON, realizând foloase materiale injuste de pe urma acestei relații comerciale.
S-a apreciat că fapta
descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune
calificată în convenții prin emiterea de file CEC fără acoperire care a produs
consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5)
C. pen.
S-a mai reținut că
tot în vederea inducerii și menținerii în eroare a părții civile cu prilejul
încheierii și derulării raporturilor comerciale, inculpatul s-a prevalat de o
pretinsă relație de afaceri cu SC A.S.S., falsificând și 2 facturi fiscale care
atestau în mod nereal că motorina achiziționată ar fi fost vândută acestei
societăți, facturi pe care le-a transmis prin fax părții civile; s-a apreciat
că această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în
înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. și
totodată că astfel inculpatul a încercat să obțină și alte foloase materiale
ilicite prin achiziționarea altor 3 autocisterne, iar cele 2 înscrisuri
falsificate constituie și mijloace frauduloase folosite pentru săvârșirea
infracțiunii de înșelăciune.
Până la citirea
actului de sesizare, în fața instanței de fond, S.C. G.S.E. S.R.L. București conform
adresei depusă la termenul din data de 07 noiembrie 2011 (prin intermediul
apărătorului ales) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 237.910 RON
indicată ca reprezentând contravaloarea facturilor vânzare combustibil.
Ulterior, la termenul
din data de 12 decembrie 2011 partea civilă a solicitat în scris majorarea
cuantumului pretențiilor cu referire la penalitățile de întârziere; la același
termen, având în vedere cererea formulată de partea civilă a fost audiat din
nou inculpatul care a fost de acord să achite prejudiciul.
Pe parcursul
soluționării cauzei, Tribunalul a dispus atașarea fișei din evidența Oficiului
Național al Registrului Comerțului privind societatea al cărei administrator
este inculpatul - SC M.I. SRL Slatina și conform Încheierii din data de 07
noiembrie 2011, în baza art. 16 și art. 24 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus
introducerea în cauză a acestei societăți ca parte responsabilă civilmente.
Înainte de citirea
actului de sesizare, în condițiile art. 320
1
C. proc. pen., inculpatul
P.D.A., asistat de apărător ales, a solicitat judecarea în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere
depuse la instanță, învederând că recunoaște integral faptele pentru care s-a
dispus trimiterea sa în judecată.
Analizând materialul
probator administrat în cauza, instanța de fond a reținut, în fapt, că
inculpatul P.D.A., în calitate de administrator și unic asociat la SC M.I. SRL
Slatina, la începutul lunii octombrie 2010 s-a deplasat la sediul S.C. G.S.E.
S.R.L. București și a inițiat discuții cu reprezentantul acestei societăți
privind cumpărarea motorinei. Discuțiile s-au concretizat prin încheierea
contractului nr. 11/14 octombrie 2010 conform căruia societatea administrată de
inculpat urma să achiziționeze produse petroliere de la S.C. G.S.E. S.R.L.
București, stipulându-se că plata se va efectua cu filă CEC în ziua facturării
cu scadența în 30 zile de la această dată.
La începutul
negocierilor, inculpatul, pentru a crea impresia unui partener serios de
afaceri s-a prevalat de raporturi comerciale cu SC A.S.S., afirmând că motorina
pe care urma să o achiziționeze de la partea civilă va fi vândută ulterior
acestei societăți, dar a refuzat să intermedieze raporturi comerciale directe
între partea civilă și SC A. SA motivând că este mai bine ca vânzarea motorinei
către aceasta din urmă să fie efectuată de el, în virtutea relațiilor
comerciale anterioare.
La data de 18
octombrie 2010 inculpatul a completat un formular de comandă carburant
solicitând livrarea cantității de 39.000 litri motorină, formularul fiind
înaintat prin fax către partea civilă.
În zilele de 18
noiembrie 2010 și 20 noiembrie 2010 inculpatul a achiziționat de la SC G.S.E.
SRL București 2 cisterne de motorină, astfel: 39.046 litri motorină Euro 5 în
valoare de 174.926,08 RON și 39.059 litri motorină Euro 5 în valoare de
174.984,32 RON, fiind încheiate facturile fiscale nr. 31 din 18 octombrie 2010
și 36 din 20 noiembrie 2010 care atestă achiziționarea de către societatea
administrată de inculpat a cantității totale de 78.105 litri motorină în
valoare totală de 349.910,4 RON; în cuprinsul facturilor figurează ca delegat
numitul D.D., iar transportul efectuat cu auto.
Conform contractului
menționat, pentru plata acestor facturi inculpatul a completat integral, semnat
și ștampilat filele CEC: seria CARP 1AA0102108 în valoare de 174.984,32 RON
având data scadentă 30 noiembrie 2010 și CARP 1AA0102107 în valoare de
174.926,08 RON având data scadentă 01 decembrie 2010.
După aproximativ două
săptămâni inculpatul a contactat reprezentantul părții civile și i-a solicitat
livrarea altor 3 autocisterne cu motorină, invocând că SC A.S.S. a comandant
combustibilul. Întrucât tranzacția implica o sumă mare de bani, pentru a avea
siguranța plății prețului, reprezentantul părții civile C.M.V. a solicitat
inculpatului dovezi privind vânzarea cantității de motorină achiziționată
anterior către SC A. SA. Pentru a-și păstra imaginea de partener serios de
afaceri, inculpatul a transmis tot prin fax către S.C. G.S.E. S.R.L. București
copii ale facturilor fiscale nr. 01726351 din 18 octombrie 2010 și 01726352 din
20 octombrie 2010, care ar fi atestat vânzarea de către SC M.I. SRL Slatina
către SC A. SA a cantității de motorină achiziționată de la partea civilă.
Cele două facturi
fiscale aveau elementele esențiale acestui tip de înscris, fiind completate
integral, semnate și ștampilate de inculpat în calitate de reprezentant al SC
M.I. SRL, ca delegat fiind menționat aceeași persoană - D.D. și aceleași
mijloace de transport, fiind de asemenea inserată și semnătură la rubrica
„cumpărător" și având aplicată o ștampilă cu „SC A. SA".
Aceste două facturi
au fost transmise de inculpat către partea civilă la data de 08 octombrie 2010,
prin fax, același pe care inculpatul l-a utilizat și pentru a transmite și
formularul de comandă a produselor petroliere.
Ambele facturi
fiscale având menționat cumpărător SC A. SA au fost falsificate de inculpat,
relațiile comerciale atestate nefiind reale respectiv că SC A.O SA nu a
achiziționat niciodată carburant de la SC M.I. SRL și nici nu a avut relații
comerciale cu această societate, semnăturile și impresiunile ștampilelor
aplicate nefiind însușite.
Inculpatul a
falsificat cele 2 facturi fiscale prin contrafacerea semnăturii reprezentantului
SC A.S.S. și a ștampilei acestei societăți și atestând tranzacții comerciale
nereale, a folosit aceste înscrisuri în vederea producerii de consecințe
juridice, urmărind menținerea în eroare a părții civile cu privire la
posibilitățile sale reale de plată la cumpărătorii carburantului furnizat și
amânarea datei scadenței, încercând totodată să obțină astfel și livrarea altor
3 autocisterne cu carburant.
Pentru a obține
amânarea plății prețului, inculpatul a completat integral semnat și ștampilat
filele CEC, având aceleași valori ca și cele emise anterior, respectiv la data
achiziționării motorinei de la partea civilă.
După mai multe
discuții purtate cu inculpatul care a tergiversat continuu plata, la data de 06
decembrie 2010 reprezentantul părții civile a introdus la plată filele CEC
emise ca instrumente de plată a combustibilului livrat - acestea fiind refuzate
pentru lipsă totală de disponibil.
A rezultat că
inculpatul a acționat cu intenția de a induce în eroare partea civilă cu
privire la posibilitățile sale reale de plată, obținând foloase materiale
injuste prin prejudicierea S.C. G.S.E. S.R.L. București și urmărind totodată
achitarea unui debit către SC P.T.I. SRL Pitești (conform sentinței comerciale
nr. 1509 din 13 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr.
3121/104/2010 rezultă că SC M.I. SRL era obligată să achite SC P.T.I. SRL
Pitești în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii suma de
132.000 RON reprezentând avans motorină).
În scopurile
menționate, inculpatul a achiziționat de la partea civilă cantitatea totală de
78.105 litri motorină în valoare de 349.910,4 RON, care a fost transportată cu
autocisterna condusă de numitul D.D., angajat al SC P.T.I. SRL Pitești și
vândută imediat de inculpat acestei societăți conform facturilor fiscale
01726340 din 18 octombrie 2010 și 01726341 din 19 octombrie 2010. Prețul
vânzării a fost de 329.893,468 RON, inferior celui de achiziție cu suma de
aproximativ 20.000 RON, ceea ce denotă că inculpatul nu a urmărit obținerea unui
profit legitim, ci doar obținerea unor foloase materiale injuste prin
prejudicierea SC G.S.E. SRL București.
Relevantă sub acest
aspect este și împrejurarea că deși SC P.T.I. SRL Pitești a achitat
inculpatului contravaloarea motorinei, mai puțin suma de 132.000 RON
reprezentând debitul datorat de inculpat către această societate, inculpatul nu
a achitat părții civile decât suma de 112.000 RON, prin girarea a două bilete
la ordin emise de cumpărător și aceasta ca urmare a demersurilor efectuate de
reprezentantul părții civile C.M.V.; rezultă astfel că inculpatul a folosit
suma de aprox. 86.000 RON în interes personal și nu pentru achitarea
contravalorii motorinei achiziționată de la partea civilă.
Reprezentantul părții
civile C.M.V. a declarat că elementul determinant care a condus la livrarea
carburantului către societatea administrată de inculpat a fost pretinsele
relații comerciale cu SC A. SA de care acesta s-a prevalat și care i-au creat
convingerea că inculpatul va avea posibilități de plată la data scadentă. A
precizat totodată că având în vedere valoarea mare a carburatului achiziționat
și lipsa unei cifre de afaceri corespunzătoare a societății administrate de
inculpat, nu ar fi încheiat contract cu acesta dacă nu i s-ar fi specificat în
mod expres că motorina va fi cumpărată de SC A. SA, acest aspect creându-i
convingerea că după achitarea prețului, inculpatul își va achita obligațiile
contractuale.
Concluzionând, prima
instanța a constatat că inculpatul P.D.A. a indus în eroare partea civilă cu
privire la posibilitățile sale reale de plată și cu privire la destinatarul
final al motorinei achiziționate indicat nereal ca fiind SC A.S.S., urmărind și
obținând foloase materiale injuste, prejudiciind partea civilă SC G.S.E. SRL
București -prejudiciu nerecuperat 237.910,4 RON. Aceasta întrucât din
contravaloarea totală (349.910,4 lei) a motorinei achiziționată de la partea
civilă (78.105 litri), pentru plata cărora inculpatul a emis filele CEC având
ca tras BC C - Sucursala Slatina, ambele fiind însă refuzate la data scadentă
pentru lipsă totală de disponibil în contul emitentului, inculpatul a achitat
pe parcursul urmăririi penale în contextul precizat, doar suma de 112.000 RON.
În circumstanțele
descrise anterior și în detaliu expuse în rechizitoriu, a rezultat că tot în
vederea inducerii și menținerii în eroare a părții civile cu prilejul
încheierii și derulării raporturilor comerciale, inculpatul s-a prevalat de o
pretinsă relație de afaceri cu SC A.S.S., falsificând și două facturi,
menționând ca și cumpărător pe SC A.S.S., facturi care atestau în mod nereal că
motorina achiziționată ar fi fost vândută acestei societăți, facturi pe care
le-a transmis prin fax părții civile SC G.S.E. SRL București, urmărind
inducerea și menținerea acesteia în eroare cu privire la solvabilitatea
societății administrate (de inculpat), la destinatarul final al carburantului
achiziționat și încercând astfel să obțină și alte foloase materiale ilicite
prin achiziționarea altor 3 autocisterne, cele 2 înscrisuri falsificate constituind
și mijloace frauduloase folosite pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Instanța de fond a
reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor ce fac obiectul cauzei în
baza declarațiilor acestuia care se coroborează cu declarațiile reprezentantului
părții civile - C.M.V., contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere nr.
11/14 octombrie 2010 încheiat între partea civilă SC G.S.E. SRL București
reprezentată de administrator C.M.V. și SC M.I. SRL Slatina reprezentantă de
inculpat P.D.A., în calitate de cumpărător, declarațiile martorilor B.F. și
M.K.E. care au participat nemijlocit la discuțiile dintre reprezentanții celor
două societăți - partea civilă și societatea administrată de inculpat, formular
de comandă carburant transmis la data de 18 octombrie 2010 de inculpat pentru
societatea administrată de acesta SC M.I. SRL Slatina, comanda 01 din 18
octombrie 2010 și comanda 01 din 19 octombrie 2010 privind livrarea
carburantului (motorină Euro 5) de la partea civilă - 39.000 litri și 39.000
litri, facturile fiscale nr. 31 din 18 octombrie 2010 și 36 din 20 noiembrie
2010 privind achiziționarea de către societatea administrată de inculpat a
cantității totale de 78.105 litri motorină în valoare totală de 349.910,4 RON,
fila CEC în valoare de 174.984,32 RON având data scadentă 30 noiembrie 2010 și
fila CEC în valoare de 174.926,08 RON având data scadentă 01 decembrie 2010,
emise de inculpat în calitate de reprezentant al SC M.I. SRL Slatina, pe verso
fiind inserată mențiunea refuz total la plată din lipsă disponibil, la data de
07 dec. 2010, filele CEC - scadentă la data de 08 decembrie 2010 și scadentă la
data de 07 decembrie 2010, având aceleași valori ca și cele emise anterior,
respectiv la data achiziționării motorinei de la partea civilă, Adresa nr. 218
din 09 martie 2011 emisă de SC P.T.I. SRL Pitești, facturile fiscale nr.
01726340 din 18 octombrie 2010 și 01726341 din 19 octombrie 2010 privind
vânzarea carburantului achiziționat de inculpat de la partea civilă către SC
P.T.I. SRL Pitești, adresa nr. 2238 din 23 decembrie 2010 emisă de BC C SA și
fișa specimenelor de semnături, fotocopie facturi fiscale nr. 01726351 din 18
octombrie 2010 și 01726352 din 20 octombrie 2010 privind vânzarea de către SC
M.I. SRL Slatina către SC A.S.S., Adresa nr. 844 din 28 februarie 2011 emisă de
SC A.S.S. din care rezultă că aspectele consemnate în cele două facturi sunt
nereale întrucât între SC A. și SC M.I. SRL nu au existat relații comerciale și
nu a fost achiziționat carburant așa cum s-a menționat în cele două facturi,
înscrisuri bancare, extras de pe site-ul Tribunalului Olt - fișa dosarului
3121/104/2010 - sentința comercială nr. 1059 din 13 octombrie 2010 conform
căreia SC M.I. SRL a fost obligată să achite SC P.T.I. SRL Pitești suma de
132.000 RON reprezentând avans motorină în termen de 30 de zile de la rămânerea
irevocabilă a hotărârii.
Instanța de fond a
apreciat ca, în drept, faptele comise de inculpatul P.D.A., în calitate de
administrator și unic asociat la SC M.I. SRL Slatina întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune calificată în convenții prin
emiterea de file CEC fără acoperire care a produs consecințe deosebit de grave
prev de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. și fals în înscrisuri
sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., infracțiuni
săvârșite în concurs real prev. de art. 331 lit. a) C. pen.
La individualizarea
pedepselor de către instanța de fond au fost avute în vedere limitele de
pedeapsă prevăzute de lege (reduse cu o treime atât minimul cât și maximul prin
aplicarea dispoz. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.) și toate
celelalte circumstanțe care particularizează faptele comise și persoana
inculpatului, respectiv criteriile generale prev. de art. 72 C. pen.
„dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute
în legea specială, persoana făptuitorului, gradul de pericol social al faptelor
săvârșite și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Astfel s-a ținut
seama de circumstanțele concrete în care a acționat inculpatul - așa cum au
fost prezentate, natura infracțiunilor, valorile sociale ocrotite prin
incriminarea unor asemenea fapte, gradul de pericol social al faptelor
săvârșite dar și persoana inculpatului - starea, împrejurarea că potrivit fișei
de cazier judiciar nu este cunoscut cu antecedente penale.
Totodată având în
vedere conduita procesuală a inculpatului, atitudinea după săvârșirea
infracțiunilor-prezentarea în fața organelor judiciare, recunoașterea faptele
comise și regretul manifestat, încercarea de a înlătura consecințele
infracțiunilor - pe parcursul urmăririi penale achitând părții civile suma de
112.000 RON prin girarea a două bilete la ordin (achitarea parțială a
prejudiciului de către inculpat în acest mod fiind confirmată de reprezentantul
părții civile în declarațiile date pe parcursul urmăririi penale), iar în fața
instanței, inculpatul și-a manifestat expres acordul de achitare integrală a
prejudiciului produs părții civile ca urmare a faptelor comise ca administrator
al societății comerciale, s-au reținut în favoarea acestuia circumstanțe
atenuante judiciare prev de art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen.
În ceea ce privește
modalitatea de executare a pedepsei principale s-a apreciat de către prima
instanța că în cauză sunt realizate cerințele art. 86
1
C. pen.,
scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei închisorii în
detenție.
În ceea ce privește
latura civilă a procesului penal s-a constatat că pe parcursul urmăririi penale
reprezentantul S.C. G.S.E. S.R.L. București a precizat în declarațiile date că
se constituie parte civilă în cauză cu suma de 237.874 RON, iar după sesizarea
instanței, anterior citirii actului de sesizare, SC G.S.E. SRL București, cu
adresa depusă la termenul din data de 07 noiembrie 2011 (prin intermediul
apărătorului ales) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 237.910 RON
indicată ca fiind contravaloarea facturilor vânzare combustibil.
Ulterior, la termenul
din data de 12 decembrie 2011 partea civilă a solicitat în scris majorarea
cuantumului pretențiilor de la suma de 237.874 RON menționată de reprezentant
pe parcursul urmăririi penale la suma de 532.351,33 RON reprezentând
penalitățile aferente sumei neachitate de către SC M.I. SRL calculate pentru
perioada 18 noiembrie 2010 - 09 decembrie 2011 cerere motivată prin raportare
la art. 3 pct. 3 din contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere nr. 11
din 14 octombrie 2010, penalități calculate astfel:
Factura fiscală
nr. 31 din data de 18 octombrie 2010 cu termen scadent la data de 18 noiembrie
2010, în valoare de 174.926 RON:
- 30 decembrie 2010 -
prima plată de 60.000 RON;
- 18 noiembrie 2010 -
30 decembrie 2010 - 41 zile
- 174.926 RON x 41
zile x 0,5 %/zi - 35.859,846 RON (penalități)
- rest contravaloare
factura - 114.926 RON.
- 27 ianuarie 2011
-plata sumei de 52.000 RON.
- 114.926 RON x 68
zile x 0,5% pe zi - 39.074,867 RON (penalități).
- rest contravaloare
factura fiscală nr. 31: 62.926 RON.
- 62.926 RON x 386
zile x 0,5% pe zi - 121.447,33 RON (penalități).
- perioada 18
noiembrie 2010 - 09 decembrie 2011
Factura fiscală
nr. 36 din 20 octombrie 2010 cu termen scadent la 20 noiembrie 2010, în valoare
de 174.926 RON.
- 174.926 RON x 384
zile x 0,5% pe zi - 335.969,280 RON penalități 20 noiembrie 2010 - 09 decembrie
2011.
Total penalități
menționat: 532.351,33 RON.
În raport de situația
de fapt reținută prin prisma tuturor probelor administrate și disp. art. 998,
999 C. civ. conform cărora orice faptă a omului care cauzează altuia un
prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara,
instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru antrenarea
răspunderii civile a inculpatului în raport de faptele pentru care s-a dispus
trimiterea sa în judecată și condamnarea potrivit considerentelor expuse
anterior.
Cum acțiunea civilă
chiar promovată în procesul penal rămâne supusă regulilor civile, având în
vedere și principiul disponibilității aplicabil în materie civilă și
declarațiile exprese ale inculpatului-manifestarea de voință a acestuia, precum
și disp. art. 16
1
alin. (2) și (3) C. proc. pen. conform cărora
inculpatul poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile,
caz în care instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii, în temeiul
art. 14, art. 16
1
, art. 346 alin. (1) C. proc. pen. și art. 998 -
999 C. civ. coroborat cu art. 246 și art. 721 C. prob. civ., instanța a admis
acțiunea civilă formulată de partea civilă SC G.S.E. SRL București și a obligat
inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.I. SRL Slatina la
plata către partea civilă a sumei de 770.261,33 RON din care: 237.910 RON
reprezentând debit restant - contravaloarea combustibilului achiziționat de
inculpat de la partea civilă conform celor două facturi și neachitată până în
prezent și 532.351,33 RON penalități de întârziere.
S-a constatat că
inculpatul și-a manifestat expres voința de a achita prejudiciul produs părții
civile, inclusiv penalitățile de întârziere.
În baza art. 348 C.
proc. pen. s-a dispus anularea, în totalitate, a facturilor fiscale în raport
de care s-a reținut infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată
art. 290 alin. (1) C. pen.: nr. 01726351 din 18 octombrie 2010 și seria OTWOP
nr. 01726352 din 20 octombrie 2010, ambele emise de inculpat în calitate de
administrator al SC M.I. SRL Slatina, facturi având mențiunea cumpărător SC
A.S.S., atașate în fotocopie.
Împotriva acestei
sentințe, au declarat apel inculpatul P.D.A. și partea civilă SC G.S.E. SRL.
În motivarea apelului
formulat, inculpatul a arătat ca pedepsele aplicate de către instanța de fond
sunt prea aspre, având în vedere faptul ca au fost reținute în favoarea sa
circumstanțe atenuante.
Un alt motiv de apel
invocat de inculpat a fost acela al stabilirii de către instanța de fond a unui
interval de timp disproporționat de mare ca termen de încercare al suspendării
executării pedepsei.
În ceea ce privește
latura civilă inculpatul a învederat faptul că trebuia obligat la penalități de
întârziere numai de la data la care partea civilă a solicitat aceasta.
În motivarea apelului
formulat de partea civilă aceasta a criticat modalitatea de individualizare a
pedepsei de către instanța de fond având în vedere gravitatea infracțiunilor
săvârșite de inculpat și consecințele acestora.
S-a arăta că, în mod
nejustificat au fost coborâte pedepsele aplicate inculpatului sub minimul
special prevăzut de lege, urmare a reținerii de circumstanțe atenuante.
În acest sens s-a
motivat faptul că inculpatul a încercat să inducă în eroare organele de urmărire
penală și nu a achitat de bună voie prejudiciul.
S-a mai arătat că ar
fi trebuit reținute în sarcina inculpatului circumstanțele agravante prev. de
art 75 alin. (1) lit. d) întrucât acesta, prin modul în care a comis
infracțiunile ce fac obiectul cauzei a dat dovadă de motive josnice.
Prin Decizia penală
nr. 308 din 18 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-au admis
apelurile declarate de inculpat și partea civilă împotriva Sentinței penale nr.
196 din 19 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr.
3252/104/2011
S-a desființat în
parte sentința, sub aspectul laturii penale,
S-a descontopit
pedeapsa rezultantă de trei ani închisoare aplicată inculpatului, în pedepsele
componente, repuse în individualitatea lor, înlăturând aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen., art. 34 lit. d) C. pen.
În baza art 334 C.
proc. pen.
S-a schimbat
încadrarea juridică privind infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina
inculpatului din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C.
pen., în infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen.,
cu aplic art 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 215
alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen., cu
referire la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art.
74 alin. (1) lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a fost
condamnat inculpatul P.D.A., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen., art. 34 lit. d) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani și 6 luni
închisoare aplicata inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.
215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art 41 alin. (2) C.
pen., cu referire la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și cu
aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C.
pen., cu pedeapsa de 15.000 RON amendă penală aplicată inițial inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu referire
la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art. 74 lit.
c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., urmând ca inculpatul
să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin.
(1), (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 86
1
C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
principale aplicată inculpatului, pe o durată de 5 ani și 6 luni, termen de
încercare stabilit conform art. 86
2
C. pen.
S-a dispus ca în baza
art. 86
3
alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare
condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) se va prezenta la
datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt;
b) va anunța în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) va comunica și
justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica
informații de natură a fi controlate mijloacele de existență.
Potrivit disp. art.
86
3
alin. (2) C. pen. datele prev. de lit. b), c) și d) se vor
comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt.
În baza art. 359
alin. (1) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 86
4
C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata
suspendării sub supraveghere a pedepsei principale. S-au menținut celelalte
dispoziții ale sentinței apelate
Cheltuielile
judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Examinând hotărârea
atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului,
dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd disp.
art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a constatat că apelurile
sunt fondate, pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
S-a arătat că
instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt, în concordanță cu
probele administrate în faza de urmărire penală și însușite de inculpat în
condițiile prev. de art. 320
1
C. proc. pen., situație de fapt
prezentată pe larg în considerentele hotărârii atacate.
Însă, Curtea, văzând
disp. art. 371 alin. (2) C. proc. pen. și criticile formulate de partea civilă
și oral, în ședința de judecată a apelului, de către procuror, a apreciat că în
mod greșit prima instanță a încadrat infracțiunea de înșelăciune reținută în
sarcina inculpatului în disp. art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen.,
fără a reține la această încadrare juridică și disp. art. 41 alin. (2) C. pen.
Astfel, potrivit art.
41 alin. (2) C. pen., "infracțiunea este continuată când o persoană
săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași
rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul
aceleiași infracțiuni".
Între elementele ce
pot fi avute în vedere la decelarea unicității de rezoluție, trebuie
subliniate: intervalele de timp relativ scurte dintre actele comise, vizarea
prin actele respective de bunuri sau valori de același fel, identitatea de
procedee folosite, condițiile sau împrejurările asemănătoare pentru săvârșirea
faptelor și, mai ales, unicitatea scopului urmărit.
Atât timp cât prin
săvârșirea repetată a oricăreia dintre faptele la care se referă art. 215 alin.
(5) C. pen. se încalcă de mai multe ori aceeași dispoziție a legii, ca urmare a
unei singure hotărâri infracționale luate de autor, dusă la îndeplinire într-un
interval de timp scurt, se impune ca toate aceste acte, care prezintă fiecare
în parte conținutul aceleiași infracțiuni, să fie încadrate într-o infracțiune
continuată, de înșelăciune.
S-a reținut din
analiza materialului probator administrat în cauză, că inculpatul P.D.A., în
realizarea aceleiași rezoluții, prin acțiuni diferite a indus și menținut în
eroare partea civilă cu prilejul încheierii și derulării raporturilor
comerciale.
Inculpatul a indus
mai întâi în eroare partea civilă cu privire la posibilitățile sale reale de
plată și cu privire la destinatarul final al motorinei achiziționate (indicat
nereal ca fiind SC A.S.S.) reușind astfel sa determine partea civilă la
încheierea Contractului nr. 11 din 14 octombrie 2010 conform căruia societatea
administrată de inculpat urma să achiziționeze produse petroliere de la SC G.S.E.
SRL București, stipulându-se că plata se va efectua cu filă CEC în ziua
facturării cu scadența în 30 zile de la această dată.
În zilele de 18
noiembrie 2010 și 20 noiembrie 2010 inculpatul a achiziționat de la SC G.S.E.
SRL București 2 cisterne de motorină, fiind încheiate facturile fiscale nr. 31
din 18 octombrie 2010 și 36 din 20 noiembrie 2010 pentru plata cărora
inculpatul a completat integral, semnat și ștampilat filele CEC având ca tras
BC C - Sucursala Slatina, ambele refuzate la data scadentă pentru lipsă totală
de disponibil în contul emitentului.
După aproximativ două
săptămâni inculpatul a contactat reprezentantul părții civile și i-a solicitat
livrarea altor 3 autocisterne cu motorină, invocând că SC A.S.S. a comandant
combustibilul.
Tot în vederea
inducerii și menținerii în eroare a părții civile cu prilejul derulării
raporturilor comerciale, inculpatul s-a prevalat de o pretinsă relație de
afaceri cu SC A.S.S., falsificând și două facturi fiscale (nr. 01726351 din 18
octombrie 2010 și 01726352 din 20 octombrie 2010), în cuprinsul cărora a
menționat ca și cumpărător pe SC A.S.S. Facturile atestau în mod nereal că
motorina achiziționată ar fi fost vândută acestei societăți și au fost trimise
de inculpat prin fax părții civile SC G.S.E. SRL București, urmărind inducerea
și menținerea acesteia în eroare cu privire la solvabilitatea societății pe
care o administra, la destinatarul final al carburantului achiziționat și
încercând astfel să obțină și alte foloase materiale ilicite prin achiziționarea
altor 3 autocisterne.
S-a arătat că
întrucât inculpatul P.D.A. a indus și menținut în eroare partea civilă cu
prilejul încheierii și derulării raporturilor comerciale derulate cu aceasta,
prin mai multe acțiuni întreprinse la diferite intervale de timp, în realizarea
aceleiași rezoluții, activitatea sa trebuie încadrată într-o infracțiune de
înșelăciune în formă continuată.
În consecință,
critica referitoare la incompleta încadrare juridică a infracțiunii de
înșelăciune săvârșită de inculpat este întemeiată, urmând ca, în conformitate
cu prevederile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. coroborat cu art. 371
alin. (2) C. proc. pen., să fie desființată în parte sentința, sub aspectul
laturii penale, și să se procedeze, conform art. 334 C. proc. pen., la schimbarea
încadrării juridice pentru infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina
inculpatului din infr. prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen.,
în infr. prev. de art 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., cu consecința agravării răspunderii penale a
inculpatului pentru săvârșirea acestei fapte, știut fiind că, potrivit art. 42
C. pen., infracțiunea continuată este o stare de agravare a pedepsei.
Curtea de apel a
apreciat drept întemeiată și critica formulată de inculpat privind greșita
stabilire de către instanța de fond a termenului de încercare a suspendării
executării pedepsei principale aplicată acestuia, termen fixat de instanța de
fond la 8 ani.
Prin stabilirea
termenului concret de încercare instanța realizează individualizarea măsurii
suspendării executării sub supraveghere.
Or, stabilirea de
către instanța de fond a unui termen de încercare de 8 ani pentru pedeapsa de 3
ani închisoare stabilită în urma reținerii disp. art. 320
1
C. proc.
pen. și art. 74 lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.
este vădit disproporționată.
Curtea a apreciat
drept neîntemeiate criticile formulate de partea civilă referitoare la
aplicarea circumstanțelor personale prev. de art. 74 lit. c) C. pen. în
favoarea inculpatului și nereținerea de către instanța de fond a
circumstanțelor agravante prev. de art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., privind
săvârșirea infracțiunii din motive josnice.
Curtea a făcut
referire la criteriile arătate în art. 72 C. pen., în raport cu care se
stabilesc pedepsele, criterii care, în cadrul operațiunii concrete de
individualizare, au o importanță egală, se iau în vedere împreună, iar
nesocotirea unuia ori supraestimarea altuia antrenează netemeinicia și,
implicit, nelegalitatea soluției.
Astfel, pe lângă
reținerea circumstanțelor concrete în care a acționat inculpatul, natura
infracțiunilor, valorile sociale ocrotite prin incriminarea unor asemenea
fapte, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, trebuie luate în considerare
și circumstanțele legate de persoana inculpatului - starea sănătății,
împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea acestuia
după săvârșirea infracțiunilor, prezentarea în fața organelor judiciare,
recunoașterea faptele comise și regretul manifestat, încercarea de a înlătura
consecințele infracțiunilor și manifestarea expresa a acordului de achitare
integrală a prejudiciului produs părții civile ca urmare a faptelor comise ca
administrator al societății comerciale.
Toate acestea permit
reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante judiciare prev
de art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen. și constatarea îndeplinirii
condițiilor prev. de art. 86
1
C. pen., scopul pedepsei putând fi
atins chiar fără executarea pedepsei închisorii în detenție.
Curtea a apreciat ca
neîntemeiată critica formulata de partea civilă referitoare la greșita omisiune
a primei instanțe de a face aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 75 lit. d)
C. pen., prin reținerea în sarcina inculpatului a acestei circumstanțe
agravante legale, respectiv săvârșirea faptelor din motive josnice.
Astfel, săvârșirea
faptei din motive josnice, constituie circumstanță agravantă legală, potrivit
art. 75 lit. d) C. pen.
Sunt considerate
motive josnice acele porniri interioare ale persoanei, care sunt contrare
moralei, cum ar fi: răzbunarea, gelozia ș.a.
Însă, în cauză, nu
sunt probe suficiente care să permită concluzia incidenței acestor dispoziții
legale, respectiv să se rețină împrejurarea că inculpatul a săvârșit faptele
din răzbunare, gelozie sau din alte motive din motive josnice.
Curtea nu a reținut
critica formulata de inculpat cu privire inoportunitatea aplicării pedepsei
accesorii prev de art 64 alin. (1) lit. c) C. pen., care l-ar pune pe inculpat
în imposibilitatea de a-și administra firma și pe cale de consecința în
imposibilitatea de a realiza venituri care sa-i permită asigurarea existentei
și acoperirea prejudiciului cauzat părții civile.
Interzicerea
drepturilor prev. de art. 64 lit. a) - c) C. pen. ca pedeapsa accesorie nu
poate fi făcuta automat, prin efectul legii. La aplicarea pedepsei accesorii a
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C. pen. trebuie avută în vedere
natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei, persoana infractorului,
valorile sociale lezate prin activitatea infracțională, potrivit cerințelor
art. 71 alin. (3) C. proc. pen., astfel încât să se justifice concluzia
potrivit căreia fapta săvârșită să-i facă incompatibili cu exercitarea acestor
drepturi.
Având în vedere
criteriile menționate mai sus, Curtea a constatat ca infracțiunile reținute în
sarcina inculpatului, respectiv înșelăciune în formă continuată, cu consecințe
deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs cu infracțiunea de fals în
înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., este de
natură a conduce la concluzia că se impune a fi interzis inculpatului dreptul
de a ocupa sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de
natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii respectiv
aceea de asociat, administrator al unei societăți comerciale. S-a arătat că
neîntemeiată este și critica formulată de inculpat cu privire la greșita
soluționare a laturii civile de către instanța de fond prin neobligarea sa la
penalități de întârziere doar de la data la care partea civilă a solicitat
aceasta.
Curtea a constatat că
la termenul din data de 12 decembrie 2011 partea civilă a solicitat în scris
majorarea cuantumului pretențiilor de la suma de 237.874 RON menționată de
reprezentant pe parcursul urmăririi penale la suma de 532.351,33 RON
reprezentând penalitățile aferente sumei neachitate de către SC M.I. SRL
calculate pentru perioada 18 noiembrie 2010 - 09 decembrie 2011 cerere motivată
prin raportare la art. 3 pct. 3 din contractul de vânzare-cumpărare produse
petroliere nr. 11 din 14 octombrie 2010
La același termen,
având în vedere cererea formulată de partea civilă a fost audiat din nou
inculpatul care și-a manifestat expres voința de a achita prejudiciul produs
părții civile, inclusiv penalitățile de întârziere.
Cum acțiunea civilă
promovată în procesul penal este supusă principiului disponibilității, critica
formulata de inculpat în apel privind greșita soluționare a laturii civile de
către instanța de fond, prin neobligarea sa la penalități de întârziere doar de
la data la care partea civilă a solicitat aceasta, este neîntemeiată, în
condițiile în care, la termenul din data de 12 decembrie 2011 a fost de acord
sa plătească despăgubiri pârtii civile astfel cum acestea au fost acestea
majorate la termenul menționat.
Împotriva hotărârii
instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Craiova și partea civilă SC G.S.E. SRL.
Ministerul Public a
criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate cu privire la aplicarea
dispozițiilor art. 86 C. proc. pen., arătând că în cazul concursului de
infracțiuni, suspendarea condiționată a pedepsei sub supraveghere nu poate fi
aplicată, dacă pedeapsa rezultantă este pedeapsa mai mare de 3 ani închisoare.
Reprezentantul părții
civile a criticat hotărârea instanței de apel cu privire la individualizarea
pedepsei inculpatului, arătând că în cauză s-a făcut o greșită aplicare a legii
prin reținerea circumstanțelor atenuante și ignorarea circumstanțelor
agravante, nu s-a avut în vedere gravitatea deosebită a infracțiunii și s-a
aplicat o pedeapsă nelegală și netemeinică prin aplicarea art. 86 C. pen.
Recurentul inculpat a
criticat hotărârea instanței de apel cu privire la pedeapsa aplicată pe care o
consideră prea mare față de împrejurările în care s-au comis faptele și
circumstanțele sale personale.
Examinând hotărârea
atacată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată că recursurile
declarate de parchet și partea civilă sunt fondate pentru următoarele
considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 86 alin. (2) C. pen., suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere poate fi acordată și în cazul concursului de infracțiuni, dacă pedeapsa
aplicată este închisoare de cel mult 3 ani și sunt întrunite condițiile
prevăzute în alin. (1) lit. b) și c), respectiv dacă infractorul nu a mai fost
condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an și dacă, ținând
seama de persoana condamnatului și de comportamentul său după comiterea faptei,
se apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta
și nu va mai săvârși infracțiuni.
În prezenta cauză,
instanța de apel a schimbat încadrarea juridică privind infracțiunea de
înșelăciune reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 215
alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin.
(1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a
condamnat pe inculpatul P.D.A. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen., art. 34 lit. d) C. pen. a contopit pedeapsa de 3 ani și 6 luni
închisoare aplicata inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.
215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen., cu referire la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și cu
aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C.
pen., cu pedeapsa de 15.000 RON amendă penală aplicata inițial inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu referire
la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art. 74 lit.
c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., urmând ca inculpatul
să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 6 luni închisoare. În baza
art. 86 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
principale aplicată inculpatului pe o durată de 5 ani și 6 luni, termen de
încercare stabilit conform art. 86 C. pen. Dispunând suspendarea sub
supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, rezultată în urma
contopirii acestei pedepse, cu pedeapsa de 15.000 RON amendă, aplicată pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., soluția instanței de
apel apare ca fiind nelegală față de dispozițiile art. 86 alin. (2) C. pen.
Având în vedere
pericolul social deosebit și modalitatea concretă în care inculpatul, în
calitate de administrator al unei societăți comerciale, a săvârșit
infracțiunile deduse judecății, respectiv înșelăciune în forma continuată, cu
consecințe deosebit de grave, în concurs cu infracțiunea de fals în înscrisuri
sub semnătura privata prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., se impune a fi
interzis inculpatului dreptul de a ocupa sau de a exercita o profesie ori de a
desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea
infracțiunii, așa încât, Înalta Curte constată că instanța de apel în mod
greșit a făcut aplicarea art. 74 alin. (5) C. pen.
Prin urmare, criticile
formulate de Ministerul Public și partea civilă SC G.S.E. SRL cu privire la
nelegalitatea și netemeinicia pedepsei aplicate inculpatului, sunt fondate.
În ce privește
recursul declarat de inculpat, acesta este nefondat.
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că inculpatul se face vinovat de
săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și
fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în aceea că a indus și a
menținut în eroare partea civilă cu prilejul încheierii și derulării
raporturilor comerciale, prevalându-se de o pretinsă relație de afaceri cu SC
A.S.S. Totodată a falsificat și două facturi fiscale (nr. 01726351 din 18
octombrie 2010 și 01726352 din 20 octombrie 2010), menționând la cumpărător pe
SC A.S.S., facturi care atestau în mod nereal că motorina achiziționată ar fi
fost vândută acestei societăți. Facturile au fost transmise prin fax părții
civile SC G.S.E. SRL București, urmărind astfel, inducerea și menținerea
acesteia în eroare cu privire la solvabilitatea societății administrate de
inculpat și încercând astfel să obțină și alte foloase materiale ilicite prin
achiziționarea altor 3 autocisterne, cele 2 înscrisuri falsificate constituind
și mijloace frauduloase folosite pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Situația de fapt a
fost corect reținută de instanța de apel, inculpatul recunoscând săvârșirea
faptelor și beneficiind de prevederile art. 320
1
C. proc. pen.
Totodată, inculpatul s-a